Tag: taxe

  • Raport CE: În ritmul actual, datoria publică a României va ajunge la 60% din PIB până în 2028

    În raportul prezentat la Bucureşti de oficialul european, în cadrul unei conferinţe de presă, se precizează şi o serie de nereguli cu privire la respectarea angajamentelor pe care România şi le-a asumat în scris.

    O primă neregulă ar fi faptul că atât bugetul pentru 2017, cât şi cel pentru 2018 vizează un deficit global de aproximativ 3% din PIB, în condiţiile în care regula privind deficitul – menţionată în cadrul fiscal-bugetar naţional – impune un deficit structural de 1% din PIB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât timp mai este valabilă procedura de restituire a fostelor taxe auto

    Dreptul contribuabililor (…) de a cere restituirea se naşte la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă (OUG nr. 52/2017 – n. red.), indiferent de momentul la care s-a perceput taxa, iar (…) cererile de restituire se depun, sub sancţiunea decăderii, până la data de 31 august 2018”, scrie în actul normativ emis de Executiv.

    Cei care nu acţionează până la data respectivă nu vor mai putea să recupereze banii pe cale administrativă. Cererea de restituire a fostelor taxe auto poate fi descărcată aici. De asemenea, românii nu mai trebuie să depună acte justificative alături de cerere.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • Comisia Europeană a pregătit taxe vamale pentru produse fabricate în Statele Unite

    “Colegiul Comisarilor UE a adoptat astăzi decizia de impunere a unor taxe suplimentare asupra tuturor produselor din SUA despre care a fost informată Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), în cadrul ripostei faţă de tarifele introduse de SUA la produsele din oţel şi aluminiu. În urma deciziei de astăzi privind impunerea de taxe suplimentare la importurile din SUA, Comisia Europeană aşteaptă finalizarea procedurii aferente în coordonare cu statele membre înainte de sfârşitul lunii iunie, astfel încât noile taxe să înceapă să fie aplicate din iulie”, a comunicat miercuri Comisia Europeană.

  • Mexicul adoptă măsuri simetrice contra SUA ca reacţie la taxele vamale impuse de Donald Trump

    Mexicul impune taxe vamale de 20% la importurile de carne de porc din Statele Unite, la mere şi cartofi.

    Oţelul exportat de firme americane va fi taxat cu tarife cuprinse între 15% şi 25%, iar unele sortimente de brânză şi mărci de whisky vor avea tarife suplimentare de 20-25%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriela Firea ia în calcul introducerea unei noi taxe pentru bucureşteni

    „Avem în continuare poluare din cauza traficului. Nu ne-am gândit încă la o taxa de centru, deşi ea s-ar cere. Nu credem că Bucureştiul este pregătit şi nici cetăţenii, fără o consultare largă de a plăti taxa de a pătrunde în zona de patrimoniu, în zona central”, a declarat, marţi, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Edilul Capitalei mai spune însă că şi alte capitale europene au implementat o astfel de taxă.

    „Teoretic, după toate componentele şi detaliile europene, taxa ar putea fi instituită, dar încercăm să multiplicăm şi să dinamizăm alte măsuri, în special încurajarea transportului public în comun prin achiziţiile electrice, încurajarea construirii pistelor pentru biciclişti”, a mai adăugat Gabriela Firea.

    Şi City Managerul Capitalei, Sorin Chiriţă, a declarat, săptămâna trecută, la o conferinţă de tema mobilităţii şi a traficului în oraşe, că Primăria Capitalei ar putea implementa un timbru de centru, fără să precizeze, însă, care ar putea fi cuantumul unei asfel de taxe.

    „Am delimitat zona centrală extinsă, am delimitat şi străzile pe care se va putea introduce timbrul de centru (…) Nu se va putea întâmpla peste noapte, ci după ce vom implementa toate măsurile de reducere a poluării, după ce vom aduce autobuzele şi vom face o analiză cu privire la acest aspect. Nu putem preciza în prezent care ar putea fi cuantumul unui timbru de centru. Dar el nu trebuie să fie nici disproporţionar, nici exagerat”, a declarat Sorin Chiriţă, în cadrul conferinţei „Viitorul Mobilităţii Urbane în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel: Uniunea Europeană va riposta “determinat şi unitar” dacă Administraţia Trump impune taxe vamale

    “Încă nu cunoaştem decizia, dar, dacă vor fi impuse taxe vamale, Uniunea Europeană va riposta în mod inteligent, determinat şi unitar”, a afirmat Angela Merkel la Lisabona, unde s-a întâlnit cu premierul Portugaliei, Antonio Costa.
     
    “Măsurile analizate de preşedintele Donald Trump nu sunt conforme cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, a acuzat Angela Merkel, citată de cotidianul Le Figaro şi de agenţia Reuters.
     
  • Primăria Capitalei, din nou despre taxa de centru: Am delimitat şi străzile unde se poate pune taxă

    „Am delimitat zona centrală extinsă, am delimitat şi străzile pe care se va putea introduce timbrul de centru (…) Nu se va putea întâmpla peste noapte, ci după ce vom implementa toate măsurile de reducere a poluării, după ce vom aduce autobuzele şi vom face o analiză cu privire la acest aspect. Nu putem preciza în prezent care ar putea fi cuantumul unui timbru de centru. Dar el nu trebuie să fie nici disproporţionat, nici exagerat”, a declarat Sorin Chiriţă, în cadrul conferinţei „Viitorul Mobilităţii Urbane în România”.
     
    Sorin Chiriţă a precizat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că această taxă ar putea fi aplicată pentru străzi şi bulevarde precum Magheru, Regina Elisabeta sau strada Mihai Eminescu.
     
  • Fiecare reducere de taxe înseamnă un nou minus pentru sistemul educaţional. Iar acest lucru se va întoarce împotriva companiilor

    Companiile sunt nervoase: tinerii sunt total nepregătiţi, nu au cu cine să lucreze şi, în final, pierd business. Statul trebuie să facă reforma educaţiei, iar clasa politică nu face nimic în acest sens.

    Vă este cunoscută această descriere, această furie a companiilor şi a liderilor din business? Această constatare este făcută şi în România, dar şi în Statele Unite.

    După Brexit, alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA, după protestele tinerilor împotriva globalizării, împotriva elitelor, împotriva multinaţionalelor, împotriva imigraţiei, Occidentul, sau mai precis analiştii, încep să-şi pună întrebări şi să caute răspunsuri.

    Cum de lumea occidentală a ajuns aici? Cum de Occidentul, capitalismul, care a învins comunismul şi care oferă cea mai bună societate în care să trăiască şi să se dezvolte oamenii, începe să fie contestat din ce în ce mai mult tocmai de cei care ar trebui să ducă această societate mai departe?

    Rana Foroohar, unul dintre editorialiştii de la Financial Times, un bastion al retoricii capitaliste, al marilor companii, al marilor lideri din business dar şi din politică, are un răspuns ferm: reforma taxelor, care înseamnă reducerea taxelor cerută de companii şi de liderii din business, a dus la prăbuşirea sistemului de educaţie în marile economii ale lumii, începând cu Statele Unite. (Titlul articolului din Financial Times: An answer to America’s schools crisis.)

    Este o ironie: clasa de business vrea, cere şi impune scăderea taxelor şi solicită o reformă a sistemului educaţional care nu mai reuşeşte să livreze forţă de muncă, dar refuză să accepte că există o incompatibilitate între cele două cerinţe, scrie ziaristul de la Financial Times.
    Pentru că statul a dat înapoi companiilor, proprietarilor, acţionarilor bani prin reducerea taxelor (a se vedea reforma lui Donald Trump), bugetele naţionale şi locale au rămas fără fonduri pentru sistemul de educaţie, pentru şcoli, pentru profesori.

    Statele Unite trăiesc prin câteva şcoli de elită – Harvard, Yale, Princeton, Stanford etc. – care atrag toate talentele din SUA şi din întreaga lume şi furnizează forţă de muncă pentru cele mai mari companii americane. Aceste şcoli, care sunt unul dintre cele mai puternice produse de marketing ale americanilor, sunt finanţate privat cu zeci şi sute de milioane de dolari anual, la care se adaugă banii obţinuţi din administrarea averilor pe care şi le-au construit în timp aceste şcoli. Pentru cei care nu ştiţi, Harvard sau Yale, prin fondurile lor de investiţii, au plasat bani în România. La un moment dar, una dintre şcolile de top din SUA ajunsese cel mai mare proprietar de păduri din România, păduri pe care le-au vândut grupului Ikea.

    Dacă marile şcoli de elită americane nu au o problemă cu banii, ce se întâmplă cu celelalte?

    Ziaristul de la Financial Times scrie că sistemul american de învăţământ a ajuns în cea mai proastă situaţie, pe lângă calitatea lui intervenind şi costul extrem de ridicat ca să faci o şcoală bună şi care să-ţi permită accederea la un salariu mare. 

    Foarte multe familii americane au luat credite de la bancă ca să plătească studiile copiilor, dar problema intervine când piaţa forţei de muncă nu are joburi suficient de bine plătite din care un tânăr să poată acoperi costul educaţiei şi apoi să îi rămână bani să şi trăiască.
    După criza subprime care a stat la baza crizei începute în 2007-2008, analiştii spun că cea mai mare problemă va fi când sistemul de finanţare a educaţiei din SUA va da faliment, adică atunci când familiile şi tinerii nu vor avea bani ca să-şi plătească împrumuturile pentru studii.

    Trebuie să înţelegem că atunci când cerem reducerea taxelor înaintea altor politici publice, riscăm să înfometăm sistemul public, ceea ce într-un final va duce la un rezultat educaţional scăzut, la inegalitate şi la o societate polarizată, spune Darren Walker, preşedintele Fundaţiei Ford.

    Ziaristul de la Financial Times scrie că organizaţiile de business ar trebui să facă acelaşi efort de lobby pentru reforma educaţiei cum au făcut pentru reducerea taxelor.

    Dar această reformă nu poate fi făcută fără bani.

    Este imposibil să ai taxe scăzute şi un sistem de educaţie cu un nivel ridicat care să livreze în final o forţă de muncă bine pregătită şi educată.

    Este imposibil să ai profesori bine pregătiţi, şcoli adaptate la piaţa muncii, când taxele plătite de companii sunt reduse, este concluzia editorialistului de la Financial Times.

    Problema educaţiei, care este valabilă şi în România, nu înseamnă educarea elitelor, ci educarea maselor începând de la bază, dar mai ales mijlocul unei societăţi.

    Talentele întotdeauna vor avea şi vor găsi sistemul de educaţie adecvat.

    Dar dacă nu sunt resurse suficiente, mijlocul şi baza rămân repetente.

    Iar aceşti repetenţi sunt protestatarii de azi şi de mâine, care vor ocupa străzile şi care se îşi vor îndrepta în final furia către elitele politice şi de business.

  • Tarom lansează O NOUĂ CURSĂ internă. Preţurile pornesc de la 20 de euro

    „Avem aşteptări mari, inclusiv de la această cursă. Ne adresăm unui pol de public consistent, compus din oameni de afaceri, studenţi, profesori universitari şi nu numai. Fiecare pasager poate avea certitudinea că în mai puţin de o oră şi jumătate va traversa România, în deplină siguranţă”, a precizat directorul general al Tarom, Werner-Wilhelm Wolff.

    Compania aeriană precizează că pasagerii îşi pot face deja rezervări, începând de astăzi, la preţuri ce pornesc de la 20 de euro pe sens (cu toate taxele incluse) şi de la 40 de euro dus-întors cu toate taxele incluse, atât de pe site-ul companiei cât şi prin agenţiile proprii şi partenere Tarom.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu cât ”suferă” România la fiecare majorare de dobândă de la BNR: aproximativ 500 mil. lei

    Totuşi, cât costă România fiecare majorare de dobândă? 
    „Aceste majorări de dobânzi înseamnă o creştere a cheltuielilor societăţilor comerciale cu aproximativ 500 milioane iei şi reducerea corespunzătoare a profitului şi, implicit, a formării brute de capital fix. În cazul populaţiei, pentru acelaşi consum ar fi nevoie de o sumă suplimentară de 600 milioane lei“, afirmă Liviu Dragnea.