Tag: sondaj

  • SONDAJ în Republica Moldova privind unirea cu România: Un cetăţean din cinci este sigur că se va face unirea

     Directului CRSS Eugen Popescu a prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, rezultatele preliminarii ale acestui sondaj, arătând că acesta a fost făcut în Republica Moldova, fără zonele Transnistria şi Găgăuzia.

    Potrivit sondajului, la întrebarea: “Credeţi că reunirea Republicii Moldova cu România s-ar putea realiza sau nu?”, 20% dintre participanţi au răspuns că sunt siguri că da, iar 34% cred că da. 25% dintre respondenţi au spus că nu cred că se va realiza unirea cu România, iar 7% sunt siguri că nu, în timp ce 15% nu ştiu sau nu răspund.

    O altă întrebare a sondajului este: “Ce poziţie aveţi faţă de reunirea României cu Republica Moldova?”, iar răspunsurile au fost: 27% categoric pentru, 25% mai degrabă pentru, 20% mai degrabă împotrivă, 12% categoric împotrivă şi 15% nu ştiu, nu răspund, este indiferent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mergeţi la vot la europarlamentare?

    Ca intenţie de vot, PSD este în frunte, cu 41%, urmat de PNL cu 17%, PDL cu 14% şi PMP cu 9%. Conform predicţiilor avansate de respondenţi, PSD este partidul care ar câştiga alegerile europarlamentare, fiind indicat de 61% dintre respondenţi.

    Pe următoarele locuri se clasează PNL cu 8% şi PDL cu 6%. Jumătate dintre participanţii la studiu cred că PNL nu va atinge obiectivul de a obţine la alegerile europarlamentare 20% din voturi, obiectiv stabilit de preşedintele PNL, Crin Antonescu.

     

  • Mai mult de trei sferturi dintre americani nu văd o legătură între bursă şi nivelul de trai

     Mai exact, 77% dintre respondenţi au afirmat că nu au simţit efectele creşterii de 176% înregistrată de indicele Standard & Poor’s 500 al bursei de la New York începând din 9 martie 2009, când a atins minimul crizei, potrivit unui sondaj realizat de Bloomberg la nivel naţional.

    Puţin peste unu din cinci americani – un procentaj de 21% – susţin că performanţele pieţei de capital le-au crescut gradul de siguranţă financiară, potrivit sondajului Bloomberg, efectuat în perioada 7-10 martie.

    “Nu cred că este o creştere cu fundamente reale. Este doar un boom artificial”, a comentat un poliţist din statul Illinois, unul dintre respondenţi.

    Sondajul relevă de asemenea că majoritatea americanilor – 62% – consideră că Statele Unite se îndreaptă într-o direcţie greşită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Profilul robot al celui care fură din companii: angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară, care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată

    Mai mult de o treime (37%) dintre respondenţii ediţiei 2014 a sondajului PwC “Global Economic Crime Survey”, în creştere cu 3% faţă de 2011, spun că au fost victime ale criminalităţii economice, iar 25% declară că au fost vizaţi de criminalitatea informatică, pe măsură ce infractorii folosesc tot mai mult tehnologia ca principal vehicul  pentru comiterea infracţiunilor. “Infracţionalitatea economică persistă în ciuda eforturilor continue de a o combate. Nici o organizaţie, indiferent de mărime, în orice colţ al lumii, nu este imună la impactul fraudei şi al altor infracţiuni economice”, spune Cornelia Bumbăcea, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, PwC România.

    Sondajul PwC la nivel global a constatat că furtul rămâne cea mai comună formă de infracţionalitate economică, raportată de 69% dintre cei intervievaţi. Este urmat de frauda în procedurile de achiziţii (29%), corupţie (27%), criminalitate informatică (24%) şi frauda contabilă (22%). Alte infracţiuni raportate includ spălarea de bani, furtul intelectual sau de date, frauda ipotecară şi cea  fiscală. Pierderile asociate infracţiunilor economice sunt dificil de evaluat. La nivel global, 20% dintre victime estimează impactul criminalităţii economice asupra organizaţiei lor la peste 1 milion USD; iar 2% dintre victime – reprezentând 30 de organizaţii – plasează impactul la mai mult de 100 mil. USD.

    Pentru prima oară, sondajul din acest an măsoară şi frauda în procedurile de achiziţii, raportată de aproape 30% dintre respondenţi. Aceştia au indicat de asemenea daune colaterale semnificative asociate infracţionalităţii economice: scăderea moralului angajaţilor (31%), prejudicii aduse reputaţiei companiei şi efecte negative aduse relaţiilor de afaceri (17%). în ciuda consecinţelor financiare ale infracţiunilor, doar 3% dintre respondenţi au spus că frauda a afectat preţul acţiunilor. “Chiar mai rău decât impactul financiar al criminalităţii economice este efectul negativ asupra proceselor şi procedurilor interne care stau la baza operaţiunilor corporatiste. Criminalitatea economică afectează procesele interne, erodează integritatea angajaţilor şi afectează reputaţia companiei” a precizat Ana Sebov, Senior Manager, PwC România, liderul echipei de investigaţii şi medierea litigiilor.

    Cine comite fraudă?

    Criminalitatea economică este comisă când se întrunesc trei factori favorizanţi: probleme financiare personale, oportunitatea de a comite o infracţiune şi justificări personale pentru a comite o infracţiune. La nivel global, 24% din infracţionalitatea economică este comisă de angajaţii din managementul la nivel înalt, 42% de cei din nivelul mediu de conducere, iar 34% de către persoane fără funcţii de conducere. Profilul tipic al infractorului este al unui angajat de gen masculin, de vârstă mijlocie, cu educaţie superioară care lucrează în cadrul companiei de o perioadă îndelungată. La nivel global, aproape jumătate din numărul fraudelor este comis de angajaţii cu 6 sau mai mulţi ani de experienţă, iar o treime de către angajaţii cu experienţă între 3-5 ani.

  • Paradoxul alegerilor: sentimente antieuropene în noul Parlament European

    În rândurile cetăţenilor din statele membre ale UE au existat întotdeauna eurosceptici – cei care nu sunt de acord cu cedarea unei părţi din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuţia este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunţa apusul comunităţii europene. Anul acesta miza este mai mare decât de obicei. Parlamentul şi-a mărit puterea, iar frământările din interiorul Uniunii au dus la divergenţe între coaliţiile importante din cadrul instituţiei. Euroscepticii încearcă să profite de efervescenţa sentimentului antieuropean şi să pornească un atac din interior.

    CARE ESTE MIZA ALEGERILOR DIN 2014?

    Euroscepticismul se defineşte ca o mişcare de protest împotriva Uniunii Europene şi opoziţie faţă de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil au câştigat tot mai mulţi simpatizanţi pe măsură ce Bruxelles-ul a emanat tot felul de măsuri de austeritate în încercarea de salva moneda şi chiar zona euro. Votanţi din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită.

    Până acum, votul pentru Parlamentul European nu a avut o importanţă foarte mare din punctul de vedere al alegătorilor. Faptul că este vorba de o instituţie cu care nu intră în contact direct face votul să pară consultativ, astfel încât rezultatele diferă deseori faţă de cele pentru guvernul local sau preşedinţie (acolo unde este cazul). Cei mai mulţi consideră că îşi pot exprima nemulţumirea faţă de conducerea actuală printr-un vot acordat unor partide de natură extremistă, precum cele de extremă dreapta, fără ca acest vot să aducă prejudicii la nivel naţional. Sondaje de opinie realizate de instituţii precum Gallup arată o diferenţă considerabilă între intenţia de vot în cadrul alegerilor europene şi cea din cadrul alegerilor locale.
    După criza financiară şi cea a datoriilor, după reduceri bugetare şi măsuri aspre de austeritate, alegerile din 2014 ar trebui să fie un bun indicator al încrederii în Uniunea Europeană.

    Pentru prima dată, votanţii vor alege, indirect, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Votul devine astfel extrem de important, miza fiind direcţia pe care executivul Uniunii o va urma.

    Alegerile din mai vor propune votanţilor o dezbatere între două ideologii: cea de centru-dreapta, care mizează în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, şi cea de centru-stânga, care preferă relaxarea fiscală în vederea creşterii puterii de consum. Aici intră în scenă euroscepticii, care se prezintă ca o alternativă la toate aceste mişcări. „Forţele extremiste nu au mai avut atâta forţă şi nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

    Conform site-ului Electionista, care adună şi grupează sondaje de opinie, euroscepticii vor aduna mai multe voturi decât în 2009. Acest lucru este valabil atât pentru ţări precum Grecia sau Spania, unde măsurile de austeritate impuse de UE au dus la scăderea nivelului de trai, cât şi pentru Germania, Franţa sau Olanda.

    VAL DE NEÎNCREDERE ÎN EUROPA.

    Ţările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie şi Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania şi Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populaţia a fost dur afectată de măsurile de austeritate şi asta a crescut gradul de neîncredere atât în instituţiile locale de guvernământ, cât şi în cele interstatale.

    Marea Britanie reprezintă un caz aparte, dat fiind faptul că măsurile luate pentru a preveni efectele crizei financiare nu au fost atât de puternic resimţite. Stilul extrem de conservator al britanicilor şi naţionalismul poate exagerat constituie motive pentru care ei nu sunt încă aliniaţi sau chiar obişnuiţi la ideea unei Europe unite. Premierul David Cameron a început să cedeze presiunii exercitate şi a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa la Uniune.

    DE CE SUNT EUROSCEPTICII PERICULOŞI?

    Recentele mişcări de protest anti-UE şi apariţia alianţelor de dreapta au fost comparate de analişti cu „The Tea Party movement”, idee preluată din Statele Unite, acolo unde mai multe partide s-au unit în încercarea de a combate măsurile implementate de Casa Albă. Denumirea vine de la un eveniment-cheie în istoria Statelor Unite, „The Boston Tea Party”, atunci când locuitorii oraşului Boston s-au răzvrătit împotriva taxelor impuse de guvernanţa britanică prin distrugerea unui transport de ceaiuri. Incidentul a escaladat, transformându-se ulterior în războiul de independenţă.

    „Grupul euroscepticilor poate fi mai periculos decât mişcarea Tea Party”, notează Mark Leonard, un cunoscut jurnalist de la Reuters. „Mişcări de tipul Tea Party vor să minimalizeze rolul guvernului în viaţa oamenilor, dar nu se opun ideii de conducere în sine. Euroscepticii nu susţin existenţa Uniunii Europene şi, prin urmare, se situează împotriva Parlamentului European, adică instituţia pentru care candidează. Dacă euroscepticii vor obţine atât de multe mandate pe cât arată sondajele, s-ar putea să avem un Parlament care se urăşte singur”, a adăugat Leonard.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 24 februarie – 2 martie

    27.02
    Eurostat publică sondajul lunii februarie în rândul consumatorilor şi al companiilor

    28.02
    INSSE prezintă tendinţele în evoluţia activităţii economice, februarie-aprilie

    28.02
    Conferinţa internaţională “Europa: muzeu sau oportunitate de investiţii” (New York)

    28.02
    INSSE prezintă şomajul BIM în ianuarie şi locurile de muncă vacante în T4 2013

    28.02
    Eurostat publică prima estimare privind inflaţia lunii februarie în UE şi zona euro

    1.03
    Concert Daddy G & Waldeck (Arenele Romane, Bucureşti)

    2.03
    Concert Kitaro (Sala Palatului, Bucureşti)

    2.03
    Decernarea premiilor Oscar (Beverly Hills)

    27.02-2.03
    Târgul Mărţişorului (MŢR, Bucureşti)

    26.02-9.03
    Târgul de cristale de Mărţişor (Muzeul Naţional de Geologie, Bucureşti)

    1-2.03
    Conferinţa internaţională “Europa 2014: Re-generarea” (Harvard, Cambridge)
     

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 27 ianuarie – 2 februarie

    28.01
    INSSE publică tendinţele în evoluţia activităţii economice pentru lunile ianuarie-martie

    28.01
    Summitul Rusia-UE (Bruxelles)

    28.01
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    28.01
    Concert Iced Earth (The Silver Church, Bucureşti)

    30.01
    Reuniunea internaţională “Dezvoltarea durabilă a economiei albastre a Mării Negre” (Hotel Marriott, Bucureşti)

    30.01
    DG-ECFIN difuzează sondajul privind încrederea consumatorilor şi climatul de afaceri din zona euro şi UE în luna ianuarie

    31.01
    INSSE publică datele privind şomajul BIM în dec. 2013

    31.01
    Eurostat anunţă estimarea de inflaţie pentru zona euro în luna ianuarie

    31.01
    Clubbing: Simian Mobile Disco (Palatul Ghika, Bucureşti)

    1-2.02
    ShortsUP – Weekendul Comediei Scurte (Cinema Patria, Bucureşti)

  • Majoritatea britanicilor consideră că imigraţia ar trebui redusă în ţara lor

     Sondajul arată că 56 la sută din populaţie crede că numărul imigranţilor care pot intra în Marea Britanie ar trebui redus “cu mult”, iar 21 la sută cred ar trebui redus “puţin”. Cu toate acestea, cei care cred că imigraţia dăunează economiei sunt mai puţini decât în 2011, respectiv 47 la sută comparativ cu 52 la sută, potrivit sondajului realizat de NatCen Social Research, informează Daily Mail.

    Sondajul “British Social Attitudes arată că dorinţa populaţiei de reducere a imigraţiei în Marea Britanie a început să crească chiar înainte de ridicarea restricţiilor pentru imigranţii din România şi Bulgaria, la începutul anului”, a declarat Penny Young, director executiv al NatCen Social Research.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 60 la sută dintre olandezi consideră că în ţara lor sunt prea mulţi est-europeni

     Olandezii sunt îngrijoraţi în special de creşterea ratei infracţionalităţii, de tulburarea liniştii publice şi de accesibilitatea locurilor de muncă, potrivit SCP, citat de DutchNews.nl.

    Aproape şase din zece olandezi cred că est-europenii abuzează de sistemul de protecţie socială, iar 47 la sută cred că aceştia le fură locurile de muncă. Aproape jumătate afirmă că nou-veniţii din Polonia, Bulgaria şi România provoacă probleme şi sunt mai predispuşi să comită infracţiuni.

    Potrivit biroului naţional de statistică, în Olanda trăiesc aproximativ 600.000 de persoane venite din alte ţări membre UE, iar 20.000 dintre ele solicită indemnizaţii sociale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine are şanse la alegerile prezidenţiale

    Numai doi din 10 respondenţi declară că s-au simţit vreodată discriminaţi, cel mai des pe baza vârstei (30%) şi a statutului social (26%).

    Cei mai mulţi respondenţi consideră că femeile nu sunt în general în dezavantaj faţă de bărbaţi. În schimb, 37% cred că un bărbat este avantajat în obţinerea unui loc de muncă şi a unui anumit venit, 35% cred că avantajul bărbaţilor se manifestă la încheierea afacerilor, 29% cred că femeile sunt dezavantajate în ceea ce priveşte promovarea la locul de muncă, iar 24% cred că dezavantajul se manifestă în privinţa repartizării treburilor casnice.