BusinessMagazin

Tag: solutii

  • Vrei să ai succes la femei? Ocupă-te de podoaba lor capilară

    Acestea încearcă să-i determine pe clienţi să includă pe lista de cumpărături şampoane, balsamuri sau tratamente care să lupte cu efectele vârstei asupra părului, bazându-se pe studii care arată că podoaba capilară are de suferit odată cu trecerea timpului.

    Astfel, Pantene a creat o gamă de produse cu vitamina B şi cafeină, Expert Collection Age Defy, Kerastase a lansat Initialiste, un ser cu celule suşă de măr, ceai verde şi ceramide, iar Alterna o gamă cu extract de vitamina C, mătase de scoici şi caviar, dar nu numai.

  • Telefoanele mobile, atacate din ce în ce mai des de viruşi

    Pana in prezent, cea mai vasta categorie de malware pentru dispozitivele  mobile a fost cea a troienilor ce trimit SMS-uri catre numere cu suprataxa (SMS-Trojan).
    In ceea ce priveste abilitatile malware-ului pentru dispozitivele mobile, infractorii cibernetici aplica tehnici de camuflare pentru a evita detectarea, in timp ce compileaza frecvent programe care transporta mai multe sarcini utile si care pot genera bani folosind mai multe tipuri de modele de afaceri ilegale.
    Noile tipuri de malware pot sustrage cantitati mai mari de informatii de pe dispozitivele utilizatorilor, descarcand si instaland, in acelasi timp, alte tipuri de malware. Programele malware pentru Android au evoluat cel mai mult comparativ cu cele pentru alte platforme si incep sa devina echivalentul mobil al malware-ului pentru PC-urile Windows.


    In iunie au aparut primele semnale ale unui Ransomware pentru Android – „Free Calls Update” – o aplicatie gratuita ce putea fi descarcata de pe magazinele online de aplicatii. Ransomware este un tip de software creat sa fure bani de la victime, blocandu-le accesul la dispozitiv sau la computer pana cand utilizatorul infectat plateste o taxa speciala. Insa, aceasta taxa este una frauduloasa si, chiar si dupa plata ei, computerul victimei nu este intotdeauna deblocat. Astfel, dupa ce Free Calls Update era instalat pe dispozitiv, aplicatia se activa, incercand sa devina administratorul sistemului pentru a schimba setarile Wi-Fi si celulare ale dispozitivului. Aplicatia pretinde ca scaneaza telefonul pentru malware si afiseaza o notificare falsa care informeaza utilizatorul ca dispozitivul lui este infectat cu un virus. Apoi, avertizeaza victima sa cumpere o licenta falsa pentru un kit de software antivirus pentru a inlatura infectia. Notificarea continua sa fie afisata pe dispozitiv, blocand accesul la telefon.
    Ransomware si notificarile antivirus false au reprezentat in trecut o tehnica foarte des utilizata de fisierele malware pentru PC-uri, iar infractorii cibernetici inca folosesc frecvent aceste metode, atat tehnice, cat si psihologice, in incercarea de a insela segmentul de piata mai putin matur al pietei de dispozitive mobile.

    O tendinta in curs de dezvoltare, remarcata in al doilea trimestru al anului, a fost atentia tot mai mare pe care infractorii cibernetici o acorda crearii de malware cu scopul de a acumula monede bitcoin. Bitcoin este o moneda digitala creata pe infrastructura peer-to-peer (P2P), pentru tranzactii financiare anonime si descentralizate. Tranzactiile sunt efectuate pe servere proprii, numite minerii Bitcoin, care sunt folosite pentru a contribui la schimbul si prelucrarea monedelor Bitcoin. Aceasta infrastructura se bazeaza pe o retea de computere conectate, care servesc ca resurse ce permit mineriilor Bitcoin sa functioneze. Banii virtuali pot fi convertiti ulterior in alte monede sau pot fi folositi pentru a plati pentru bunuri si servicii in magazinele online (moneda digitala bitcoin este reprezentata de litera minuscula “b”, iar infrastructura Bitcoin este reprezentata de litera majuscula “B”).


    Valoarea monedelor bitcoin a crescut semnificativ pe parcursul ultimului an. Cu toate ca initial valora mai putin de 1 cent american, valoarea monedei a crescut pana la 130 de dolari. Desi cursul de schimb este foarte volatil, moneda incepe sa devina tot mai stabila. Popularitatea, caracterul anonim si valoarea tot mai mare a monedelor i-au atras infractorii cibernetici sa le „vaneze” tot mai agresiv. In plus, monedele bitcoin reprezinta valuta preferata a infractorilor cibernetici atunci cand fac afaceri, pentru ca le asigura anonimatul, siguranta tranzactiilor si o lipsa a procedurilor legale, facandu-i mai dificil de identificat. Un exemplu in acest sens este o campanie prin care infractorii cibernetici foloseau Skype pentru a distribui fisiere malware care sa colecteze sume de bani bitcoin, potrivit echipei de cercetatori Kaspersky Lab.  Acestia foloseau initial tehnici de inginerie sociala pentru a infecta computerele victimelor, apoi instalau programe malware pe dispozitivele infectate pentru a le transforma computerele in colectoare de bani virtuali. Sumele adunate de computerele infectate erau trimise apoi in conturile infractorilor cibernetici.

  • Peste 60% dintre români folosesc dispozitivele mobile personale în interes de serviciu. Care sunt riscurile la care se expun

     Printre cele mai active companii care permit această practică se numără cele din domeniul media, retail şi producţie, însă majoritatea omit implementarea unor soluţii de securitate şi gestiune integrată a dispozitivelor mobile, situaţie care expune organizaţiile la riscuri considerabile.

    “Cele mai multe companii care încurajează angajaţii să utilizeze propriile dispozitive mobile în interes de serviciu nu conştientizează riscurile cauzate de pierderea sau furtul acestora şi consideră angajaţii principalii responsabili privind securitatea informaţiilor stocate. Accesul neautorizat la date confidenţiale din partea unor persoane necunoscute reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri la care companiile se expun în momentul utilizării dispozitivelor mobile”, a declarat Vlad Stănescu, SAP Mobility Solutions.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Semnele judecătoarei Cîrstoiu faţă de intermediarii mitei: Îşi aranja părul şi le zâmbea. MOTIVAREA deciziei de arestare

     Judecătoarea Veronica Cîrstoiu, de la Curtea de Apel Bucureşti, şi fiul acesteia, Florin Cergan, au fost arestaţi preventiv, în 9 august, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzaţi de complicitate la trafic de influenţă şi luare de mită pentru soluţii favorabile în dosare.

    În motivarea deciziei de arestare preventivă, instanţa arată că mita care ar fi trebuit să ajungă la magistraţi ai Curţii de Apel Bucureşti sau ai instanţei supreme, în schimbul unor soluţii favorabile în dosare, era transmisă prin intermediul judecătoarei Cîrstoiu. Unul dintre aceste dosare este al lui Dinel Staicu, iar mita ar fi fost dată prin intermediul avocatei acestuia, Adriana Dascălu.

    Un alt dosar, de evaziune fiscală, este cel al lui Gabriel Lucian Obeanu şi se judecă la instanţa supremă. Obeanu a fost condamnat de instanţa inferioară la trei ani de închisoare cu executare şi la plata a peste 1,1 milioane lei, iar recursul are termen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în 6 septembrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PDL cere Guvernului soluţii pentru relansarea economică

     Paul a spus, după şedinţa BPN al PDL, că guvernul USL a agravat problemele sărăciei şi şomajului şi că “aventurierii USL duc România spre dezastru”.

    “PDL solicită Guvernului Ponta ca la rectificarea bugetară să vină cu soluţii pentru relansarea economică şi crearea de locuri de muncă”, a spus Paul, arătând că trebuie ca USL să repornească investiţiile, să-şi respecte promisiunile electorale, cum ar fi diminuarea CAS şi TVA.

    Ea a adăugat că PDL cere Guvernului să reia dialogul cu mediul de afaceri şi partidele de opoziţie. Ea a mai spus că trebuie eliminată corupţia din sistem şi simplicate Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, arătând că în 15 luni Guvernul Ponta a modificat de 24 de ori aceste coduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Principalii jucători de pe piaţa de soluţii IT fac afaceri de 600 de milioane de euro

    Clasamentul este dominat, la fel ca şi în anii anteriori, de subsidiarele locale ale giganţilor americani IBM şi HP, unii dintre cei mai mari furnizori de servicii IT din lume, iar pe locul trei se află compania românească Teamnet.

    Dintre cele 25 de companii din top, doar 12 sunt deţinute la vedere (cu deţinerile declarate direct la Registrul Comerţului din România) de antreprenori români, cele mai mari dintre ele după cifra de afaceri fiind Novensys, Star Storage şi ETA2U. Cifra de afaceri cumulată a celor 12 companii este de 177 de milioane de euro în anul precedent, potrivit datelor de la Finanţe. Cea mai mare creştere a cifrei de afaceri a fost înregistrată în 2012 de subsidiara grupului austriac Kapsch, pe fondul expansiunii companiei pe piaţa locală.

    Anul trecut, potrivit datelor preliminare ale companiei de consultanţă şi cercetare de piaţă Pierre Audoin Consultants (PAC), piaţa de soft şi servicii IT din România a scăzut. Datele preliminare arată în acest moment pentru anul 2012 o piaţă de 777 mil. euro, dintre care software 325 de milioane de euro şi servicii IT – 452 de milioane de euro. Din punctul de vedere al clienţilor, piaţa este împărţită în mod aproximativ egal între sectorul privat şi cel public, spune Eugen Schwab-Chesaru de la Pierre Audoin Consultants.

    Sectorul public are circa 30% din cheltuielile cu serviciile IT din România şi circa 26% din cele pe software, dar dacă adăugăm toate instituţiile şi companiile aflate sub influenţa statului, atunci ajungem la un procent de 50%, afirmă Chesaru. În zona privată, industria are în continuare investiţii mai mari în soft şi servicii IT. Pierre Audoin Consultants include în zona de producţie de la domeniile petrol şi gaze, auto, alimente şi băuturi, auto, construcţii. “Anul trecut au scăzut şi cheltuielile făcute de operatorii telecom, de sectorul public. Au fost constante în schimb investiţiile din sectorul financiar. În zona financiară este însă posibil ca datele finale să arate o scădere.”

  • Fenechiu: Oamenii disponibilizaţi de la CFR Marfă nu trebuie să plece acasă fără bani

     Deputatul PNL Relu Fenechiu a venit, miercuri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru judecarea unui recurs pe care l-a făcut la o decizie de respingere a unei excepţii de neconstituţionalitate, luată de instanţa care a judecat în fond dosarul “Transformatorul” şi care în 12 iulie l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu executare.

    Întrebat, la intrarea în sediul ICCJ, dacă se ştia de disponibilizările care ar urma să fie făcute în cadrul privatizării CFR Marfă, fostul ministru al Transporturilor a spus că îi pare rău că în continuare “se discută poveşti pe surse”.

    “Nu ştiu ce decizie va lua viitorul ministru al Transporturilor, dar eu am discutat cu toţi şefii CFR-urilor şi cu cu toţi liderii de sindicat şi le-am promis că, cel puţin atât timp cât sunt eu, nu vor fi oameni disponibilizaţi fără să primească salarii compensatorii”, a mai spus Relu Fenechiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 50% din firmele mari din România au cumpărat cloud, sectorul public nu are încă nici bani, nici oameni

    Peste o jumătate din cele mai mari com­pa­nii private din România, din care aproape 60% au un buget anual de IT de peste un mi­lion de euro, au cumpărat deja soluţii de tip cloud iar până în 2017 procentul ar urmă să ajun­gă la 100%, potrivit unui studiu de piaţă rea­lizat de CIO Council, o asociaţie care inclu­de apro­xi­mativ 80 de directori de IT din companii mari de pe piaţa locală.
     
     

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Vosganian: Consumul de energie se va stabiliza în următorii ani

     “Eu cred că cererea de energie se va stabiliza la 45-50 TWh în următorii ani. Există tendinţe de creştere şi de scădere a consumurilor, probabil se vor echilibra. Creşterea PIB cu 5% nu duce la creşterea consumului cu 5%”, a afirmat Vosganian la o conferinţă pe teme energetice.

    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele luni din acest an consumul a scăzut cu 4,5%, după ce anul trecut a urcat cu 0,2%, la 53 TWh.

    Vosganian a adăugat că viitoarea strategie energetică pe care vrea să o elaboreze Guvernul va ţine cont şi de evoluţia consumului de electricitate.

    Stabilizarea consumului de electricitate la valorile menţionate ridică întrebarea dacă România va mai avea nevoie de alte reactoare nucleare sau de hidrocentrale de pompaj precum cea de la Tarniţa-Lăpuşteşti, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • KL Software caută 15 oameni pentru centrul din Cluj-Napoca

    Furnizorul de soluţii software pentru mediul de business KL Software din Cluj-Napoca are deschise în prezent 15 poziţii, de la testeri până la programatori şi mana­geri de proiect.
     
    Compania, înfiinţată în urmă cu nouă ani printr-o facilitate acor­dată de statul român tinerilor între­prin­zători (taxe mai mici pentru înfiinţarea de SRL-uri), a ajuns în prezent la 16 angajaţi.
     
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.