BusinessMagazin

Tag: serviciu

  • O companie şi-a lăsat angajaţii şi angajatele să doarmă la serviciu în timpul programului. A renunţat la idee când au observat ce se intâmplă

    Proprietarii start-up-ului tehnologic AskforTask.com au amenajat o cameră de dormit destinată dezvoltatorilor de software care lucrează peste program, personalul ajungând uneori la peste 70 de ore muncite săptămânal. Părea soluţia perfectă pentru a-i scăpa de oboseala acumulată şi a le menţine concentrarea la un nivel ridicat.

    “Nu ne-a luat mult timp să ne dăm seama că reprizele de somn erau neproductive”, a declarat Nabeel Mushtaq, directorul operaţional şi cofondator al companiei, citat de BBC.

    Deşi managementul a introdus o limită de timp de 15 minute pentru odihna angajaţilor, cei mai mulţi dormeau peste pauza alocată. Buimaci după trezire, angajaţii pierdeau ulterior timp suplimentar cu pregătirea cafelei, spălatul pe faţă şi revenirea la capacitatea normală de lucru.

    “Întregul proces a ajuns să dureze între 30 de minute şi o oră şi jumătate”, a mai declarat Mushtaq.

    La şase luni de la demararea proiectului, productivitatea angajaţilor a scăzut considerabil. Deşi anterior îşi îndeplinea cu succes indicatorii de performanţă, echipa a ajuns să atingă doar 55% din obiectivul săptămânal, cu 30% mai puţin decât în perioada anterioară, iar compania a renunţat la experiment.

    Studiile experţilor în productivitatea muncii arată că pauzele de relaxare şi reprizele scurte de somn pot revigora energia angajaţilor în timpul orelor de program. Companii precum Apple, Nike, Procter&Gamble îşi încurajează personalul să se deconecteze la serviciu, amenajând zone deschise în care se pot întinde şi chiar aţipi. Managerii preocupaţi de echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a angajaţilor susţin public aceste programe şi reacţionează abia după ce constată scăderea productivităţii celor care abuzează de oferta angajatorului.

    “Nu toţi oamenii pot sări din pat, apoi să se concentreze în timp foarte scurt şi să ajungă în câteva secunde la capacitate maximă. Managerii ajung să se comporte în relaţia cu subalternii ca nişte educatoare cu copiii de la grădiniţă”, notează BBC.

    Companiile încearcă să găsească cel mai bun mod în care pot folosi camerele de odihnă şi întomesc regulamentele care să limiteze abuzurile angajaţilor.

    “Nu ne simţim bine să încurajăm somnul zilnic la serviciu. Uneori am folosit dormitul drept instrument de amânare pentru că voiam să mai amân ceea ce aveam de făcut”, spune din proprie experienţă Nathan Schokker, proprietarul Talio Group Pty Ltd, companie care a amenajat în 2014 camere de dormit cu paturi de o persoană. De cealaltă parte, Jacob Stewart, cofondator al The Traveling Photo Booth, îşi obligă angajaţii să doarmă zilnic câte 20 de minute, pentru a-i feri de epuizare.

    “Am avut cazuri de angajaţi care dormeau prea mult mai ales în zilele de luni, în timp ce unii chiar sforăiau zgomotos. De aceea, managerii au fost nevoiţi să le recomande să doarmă mai mult acasă şi să nu ajungă obosiţi la serviciu”, a explicat mai Schokker.

    Companiile care au transformat camerele de dormit în zone de relaxare unde angajaţii pot citi reviste, socializa sau mânca au constatat creşteri ale productivităţii, angajaţii revenind la indicatorii de dinaintea experimentului.

  • Cum a reuşit un om care spală podelele într-o gară din SUA să câştige peste 270.000 de dolari anul trecut

    În medie un om de serviciu câştigă în jur de 26,180 de dolari pe an, dar un om de serviciu din San Francisco a reuşit să obţină 275,000 în 2015 datorită plăţilor pentru orele suplimentare, informează Yahoo Finance.

    Liang Zhao Zhang lucrează ca om de serviciu la gara din San Francisco (Bay Area Rapid Transit) şi salariul său anual a fost de 57,945 de dolari anul trecut, la care s-au adăugat 162,050 de dolari proveniţi din plata orelor suplimentare lucrate, astfel acesta a ajuns la un venit anual de 276,121 de dolari.

    Zhang nu se află la prima ispravă, fiind al treilea an la rând când reuşeşte această performanţă. “Lucrează toate orele suplimentare disponibile. Probabil lucrează în fiecare zi din an”, au spus reprezentanţii BART.

  • De ce nu mai vrea această femeie să folosească maşina şi preferă să meargă 11 km pe jos zilnic

    „Nici un echipament special necesar, doar picioarele mele”, spune Jenny Rough, care povesteşte prin intermediul publicaţiei Washington Post experienţa sa de a merge pe jos 11,2 km, din când în când, atunci când lucrează în oraş.

    „Pentru că nu sunt o persoană matinală, m-am decis la un moment dat, din cauza traficului super aglomerat din Washington, să merg cu metroul spre locul de muncă. Iar pentru că sunt o persoană sedentară, m-am hotărât ca la întoarcerea spre casă să merg pe jos. Casa mea nu este aproape de serviciu, dar nici extraordinar de departe, ci la aproximativ 11,2 km.

    Traseul este bine luminat în oraş şi am mereu o lanternă pentru porţiunile întunecate ale traseului.  În general, lucrez de acasă, dar când merg la serviciu îmi iau pantalonii de yoga, mai multe topuri suprapuse, un sutien şi încălţări pentru sport şi după program, la sfârşitul zilei, îmi schimb ţinuta la baie.

    Ce diferenţe a adus în viaţa mea noua schimbare? În primul rând, deşi ajung acasă cu aproximativ două ore mai târziu, simt că am mai mult timp, nu mai puţin. Mă simt plină de energie şi mai fericită. În serile în care merg pe jos, nu sunt la fel de tentată să lenevesc în faţa televizorului şi să mănânc fast food, ca atunci când mă deplasez cu maşina. Gambele mele sunt mai ferme, dorm mult mai bine şi nu mai cheltuiesc bani pe parcare.

    Această navetă pe jos mi-a îmbunătăţit chiar şi căsnicia. Întotdeauna mi-am dorit să fim un cuplu care se plimbă după cină, dar soţul meu nu a fost niciodată prea încântat de idee. În ultima vreme, însă, reacţionând la entuziasmul meu continuu, m-a invitat la o plimbare de seară; iar repetând experienţa am început să ne discutăm problemele altfel, într-un mod mai liniştit, ce ne-a oferit un sentiment de înţelegere profundă. 

    În timp ce mă bucur de aceste avantaje, cea mai mare plăcere este plimbarea în sine. Profit de acel timp să stau cu gândurile mele în aer liber. Mersul pe jos a devenit atât de plăcut, încât acum este un obicei de zi cu zi, chiar şi pentru a merge până la supermarket

  • Atenţie la ce postezi pe Facebook. Vei fi taxat extra la un serviciu vital

    Facebook a devenit a doua viaţă a noastră. Aşa că postăm zilnic detalii importante despre activitatea noastră. Şi de cele mai multe ori, fără să ne dăm seama că dincolo de poze sunt lucruri care vobresc despre personalitatea noastră. Că postăm poze de la petreceri, cu prietenii sau numai texte în care avem o părere, toate aceste lucruri săun multe pentru psihologi despre natura firii noastre. De azi, o companie mare a anunţat la ce va folosi date despre postările naostre de Facebook şi de ce vom scoate unii dintre noi mai mulţi bani pentru un serviciu de care depindem 100% dacă ne luăm maşină. Şi nu numai în cazul maşinilor.

    IATĂ LA CE VOM PLĂTI MAI MULŢI BANI DACĂ NU SUNTEM ATENŢI LA CE POSTĂM PE FACEBOOK.

  • Atenţie la ce postezi pe Facebook. Vei fi taxat extra la un serviciu vital

    Facebook a devenit a doua viaţă a noastră. Aşa că postăm zilnic detalii importante despre activitatea noastră. Şi de cele mai multe ori, fără să ne dăm seama că dincolo de poze sunt lucruri care vobresc despre personalitatea noastră. Că postăm poze de la petreceri, cu prietenii sau numai texte în care avem o părere, toate aceste lucruri săun multe pentru psihologi despre natura firii noastre. De azi, o companie mare a anunţat la ce va folosi date despre postările naostre de Facebook şi de ce vom scoate unii dintre noi mai mulţi bani pentru un serviciu de care depindem 100% dacă ne luăm maşină. Şi nu numai în cazul maşinilor.

    IATĂ LA CE VOM PLĂTI MAI MULŢI BANI DACĂ NU SUNTEM ATENŢI LA CE POSTĂM PE FACEBOOK.

  • La ce afaceri a ajuns magazinul IKEA în România

    În anul financiar 2016 (1 septembrie 2015 – 31 august 2016), magazinul IKEA din România a atins vânzări în valoare de 514.661.610 lei (fără TVA) (cca. 115 mil. euro), în creştere cu 21,2% faţă de anul financiar precedent. Numărul total de produse cumpărate a fost de 17,3 milioane. 3,2 milioane de oameni au vizitat magazinul şi 6,6 milioane de vizitatori unici au accesat site-ul IKEA.ro, potrivit informaţiilor comunicate astăzi de reprezentanţii companiei în cadrul unei conferinţe de presă.

     „În acest an financiar, magazinul IKEA din Bucureşti a avut vânzări record şi a adus o creştere solidă României şi regiunii IKEA SEE. Aceasta se datorează în primul rând creşterii serviciului IKEA Comenzi online, care ne-a depăşit aşteptările. Produsele IKEA au jucat de asemenea un rol important în succesul de anul acesta, iar conceptul de Democratic Design (care se traduce prin cinci dimensiuni pe care trebuie să îndeplinească fiecare produs IKEA: Aspect, Funcţionalitate, Calitate, Sustenabilitate şi Preţ Scăzut) a avut un rol important. Mai mult, echipa IKEA România a făcut o treabă excelentă în a îndeplini nevoile şi aşteptările celor mai mulţi oameni şi lucrează constant la îmbunătăţirea serviciilor. Tema catalogului de anul trecut, „Gesturile mici contează”, a răspuns nevoilor celor mai mulţi români care au găsit inspiraţie şi soluţii pentru viaţa de zi cu zi în jurul bucătăriei,” a spus Stefan Vanoverbeke, Country Retail Manager IKEA South East Europe.

    Cel mai mare număr de produse IKEA de până acum a intrat în casele românilor în anul financiar 2016. Dintre cele 17,3 milioane de produse vândute, 79,5% au fost produse de mobilier şi 20,5% accesorii şi decoraţiuni.

    În anul financiar 2016 au fost înregistrate 103.975 de comenzi online, o creştere de peste 140% a vânzărilor generate în comparaţie cu anul financiar 2015. Cele mai multe comenzi au venit din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi şi Constanţa.

    „Datorăm mare parte din succesul acestui an serviciului IKEA Comenzi online şi creşterii sale incredibile: peste 140% mai mult în comparaţie cu anul precedent. Ne pasă de clienţii noştri şi ne dorim să îmbunătăţim modul în care ne desfăşurăm activitatea. Acesta este motivul pentru care principala prioritate în următorul an va fi să lucrăm la introducerea unor tarife fixe pentru a simplifica şi creşte transparenţa şi pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor,” a adăugat Stefan Vanoverbeke.

    Departamentul IKEA FOOD, format din restaurantul IKEA, Magazinul de Delicatese Suedeze şi Bistro, a avut o creştere de 7,4% faţă de anul anterior. În anul financiar 2016, vânzările IKEA FOOD au reprezentat 6,3% din vânzările totale ale IKEA România. Mai mult, magazinul IKEA din Bucureşti a vândut cele mai multe prăjituri Almondy din lume (297.000 de bucăţi). 

    Compania plănuieşte deschiderea celui de al doilea magazin din Bucureşti, pe bulevardul Theodor Pallady. Construcţia acestuia va începe imediat după primirea PUZ, iar conducerea companiei apreciază ca magazinul se va deschide în 2019. Magazinul reprezintă o investiţie de 80 de milioane de euro; ulterior iau în calcul extinderea în alte trei oraşe din ţară. 

    Magazinul IKEA din Zona Comercială Băneasa a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară, pe 21 martie 2007. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.

  • Un milion şi numărăm în continuare. Ce planuri are Fady Chreih pentru reţeaua de sănătate Regina Maria

    Plusurile şi, mai mult, minusurile din sistemul medical de stat reprezintă una dintre principalele teme abordate în dezbaterile electorale, un subiect cu greutate în agenda media, aflându-se pe primele locuri şi în discuţiile de la colţul străzii. Cât timp subiectul este descusut din toate părţile de opinia publică şi autorităţi, între cele mai apreciate beneficii extrasalariale oferite de companii se numără abonamentele medicale private, de care se bucură toţi actorii implicaţi. Cu circa 1 milion de unităţi active, piaţa de pachete medicale se află într-un nivel de semimaturitate, iar oportunităţile de extindere pe acest segment se află în creştere. Fady Chreih, CEO al reţeaua de sănătate Regina Maria, povesteşte care este rolul jucat de companie în piaţa serviciilor private de sănătate, ce planuri are pentru viitor şi care sunt aşteptările pe care le are în ce priveşte dezvoltarea pieţei.

    Sănătatea costă bani, uneori foarte mulţi bani, iar populaţia trebuie învăţată să se axeze pe prevenţie“, spune Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, reţea privată de sănătate care a ajuns la circa 365.000 de abonamente corporate într-o piaţă de un milion de astfel de pachete. De asemenea, oamenii trebuie educaţi să recunoască diferenţa dintre abonament şi asigurare, pentru că, spune Chreih, „70% dintre asigurările de sănătate vândute în România sunt abonamente mascate în asigurări“. Abonamentele se ocupă, în principiu, de tot ceea ce înseamnă prevenţie, iar asigurările, prin definiţia lor, asigură un risc care poate să apară, explică şeful Regina Maria, fiind „extraordinar de bune pentru ceea ce înseamnă spitalizări“. Pe de altă parte, „abonamentul este considerat cel mai apreciat serviciu pe care oamenii îl primesc de la angajator, după salariu“, spune Fady Chreih. Iar companiile sunt dispuse să plătească mai mult pentru aceste servicii în momentul de faţă pentru că piaţa forţei de muncă s-a dezgheţat, se fac tot mai multe angajări, iar companiile mizează pe oferirea de pachete de abonamente medicale mai cuprinzătoare şi mai performante, consideră reprezentantul reţelei de sănătate.

    Anul acesta Regina Maria sărbătoreşte 20 de ani de la crearea primului abonament, primul pachet medical fiind conceput la un an după înfiinţarea companiei. „Evoluţia abonamentelor a fost mână-n mână cu evoluţia sistemului medical românesc, iar primul contract de abonamente din România a fost semnat în 1996, de noi“, adaugă reprezentantul Regina Maria. Acesta a fost realizat atunci, în mod special, pentru expaţi şi comunitatea internaţională din Bucureşti, deoarece străinii erau obişnuiţi, familiarizaţi să fie acoperiţi din punct de vedere medical de un serviciu. Pe lângă prevenţie, aceste pachete conţineau o zonă premium sau super premium, iar numărul de abonamente vândute era destul de mic, explică Chreih. Între timp, lucrurile au evoluat: cu cât au început să fie mai multe abonamente vândute în piaţă, cu atât infrastructura medicală a început să se dezvolte. „Comunitatea de corporatişti din România, angajaţii companiilor, au făcut cunoştinţă cu sistemele medicale private prin intermediul abonamentelor medicale. Practic, angajatul a mers prima dată la un medic în privat pentru că a primit un abonament medical de la companie“, spune CEO-ul reţelei, explicând că acest fenomen a căpătat o amploare tot mai mare; sume mari au fost investite în crearea infrastructurii medicale, în segmentul serviciilor. „Asta ne-a ajutat pe noi să acoperim astăzi 11 judeţe, să avem 31 de locaţii şi o reţea de 180 de furnizori de servicii medicale pentru utilizatorii celor 365.000 de abonamente pe care le avem acum“, adaugă Chreih. În prezent, explică el, piaţa este aproape matură, existând un milion de abonamente; potenţialul este de sporire a acestui număr şi în viitor.

     

     

  • Simona Halep a pierdut meciul cu Angelique Kerber din Grupa Roşie a Turneului Campioanelor, dar păstrează şanse de calificare

    Jucătoarea de tenis Simona Halep (locul 4 în clasamentul mondial) a pierdut, marţi, meciul cu sportiva germană Angelique Kerber (poziţia 1 WTA), scor 4-6, 2-6, în Grupa Roşie a Turneului Campioanelor de la Singapore, disputat în sală.

    Partida a durat o oră şi 23 de minute, iar Kerber s-a aflat mereu la conducere. Halep a fost jucătoarea mai agresivă, dar a ratat multe lovituri. Românca a avut 24 de puncte direct câştigătoare, faţă de cele 11 ale germancei. În schimb, Simona a comis de două ori mai multe erori neforţate decât Angelique, raport 35-16.

    Halep a avut procentaje slabe de reuşită la serviciu (55% cu primul şi 45% cu al doilea). De cealaltă parte, Kerber a reuşit patru break-uri şi a cedat o singură dată serviciul.

    În urma acestui rezultat, bilanţul întâlnirilor directe dintre Halep şi Kerber a devenit egal, 4-4. Angelique a câştigat patru dintre cele cinci partide disputate în acest an.

    Angelique Kerber are maximum de puncte în Grupa Roşie, în timp ce Simona Halep rămâne cu un punct, după succesul împotriva americancei Madison Keys (7 WTA), scor 6-2, 6-4. Dominika Cibulkova şi Madison Keys nu au niciun punct, dar se vor confrunta marţi.

    Pentru Simona Halep urmează partida cu Dominika Cibulkova (Slovacia, poziţia a 8-a WTA), joi, în timp ce Madison Keys va evolua în faţa liderului mondial, germanca Angelique Kerber.

  • Gorj: Poliţiştii filmaţi în timp ce jucau ping-pong se aflau în timpul serviciului

    Cei doi agenţi filmaţi, joi seara, în uniformă, în timp ce jucau tenis de masă într-un bar din comuna gorjeană Berleşti riscă să fie destituiţi din Poliţie, în condiţiile în care superiorii acestora au stabilit că se aflau în timpul serviciului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În urma audierilor celor doi poliţişti şi a martorilor, reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Gorj vor dispune primele măsuri, astfel că agenţii filmaţi în timp ce jucau tenis de masă într-un local din comuna Berleşti riscă să primească de la cea mai mică sancţiune – mustrarea scrisă – la diminuarea salariului cu 5 până la 20 de procente, până la destituirea din Poliţie.

    ”Cei doi erau în timpul serviciului. Cercetările au fost începute, iar la finalizarea acestora se vor dispune măsurile legale”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Gorj, Miruna Prejbeanu.

    Unul dintre cei surprinşi în înregistrare este şeful Postului de Poliţie Berleşti, care a depus recent o cerere de pensionare.

    ”Ori a fost o scăpare sau poate au avut un scop anume de au făcut asta. În ceea ce priveşte activitatea şefului de post, nu avem ce să-i reproşăm. Dânsul este un om care, indiferent de oră, răspunde prezent, nu au existat niciodată momente în care să sunăm şi să nu răspundă. Dacă nu avea semnal, ne suna imediat când vedea mesajul. Este din Licurici. Am văzut că nu se fereau de oameni. Barul acela este şi aproape de mine, la câteva sute de metri, nu mi-a spus nimeni că i-a văzut jucând tenis, nu ştiu ce s-a întâmplat. Să nu fi fost tot un mod de a afla ceva de la o persoană. La câte filme am văzut, pot să existe şi metode de genul acesta în programul unui agent. Ar fi putut fi în misiune ca să obţină o informaţie, să te dai prieten cu mai mulţi, că aşa sunt practicile acestea poliţieneşti. E o presupunere”, a declarat viceprimarul comunei Berleşti, Constantin Matei.

    Acesta a adăugat că a discutat cu angajata magazinului în care au fost filmaţi cei doi angajaţi ai IPJ Gorj, iar aceasta a spus că a fost prima dată când poliţiştii s-au aflat printre jucătorii de ping-pong, însă masa de tenis a fost amplasată în local numai în urmă cu trei săptămâni.

    Cei doi agenţi din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Stoina au fost filmaţi, joi seara, în uniformă, în timp ce jucau tenis de masă, într-un bar din comuna Berleşti, iar Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj a anunţat că a început o anchetă în acest caz.

    “Conducerea inspectoratului a dispus efectuarea de verificări, în primul rând, pentru a stabili dacă erau în timpul serviciului şi aplicarea măsurilor disciplinare conform reglementărilor legale”, declara, vineri, Andrei Lazăr, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Pe imagini se poate vedea cum cei doi poliţişti, îmbrăcaţi în uniformă, joacă tenis de masă fără să fie deranjaţi de prezenţa celorlalţi clienţi din local. Reprezentanţii Primăriei comunei Berleşti, pe care oamenii legii trebuie să o supravegheze, au cerut să fie luate măsuri în acest caz.

  • Amazon vrea să devină furnizor de internet în Europa

    Amazon, cel mai mare retailer online din lume şi numărul unu pe piaţa furnizorilor de servicii cloud, continuă să se diversifice şi vrea să devină furnizor de internet în Europa.

    Compania doreşte să ofere internet împreună cu serviciul Prime pe pieţele pe care acesta este disponibil. Amazon trebuie, însă, să primească undă verde de la autorităţile antitrust din UE, potrivit Go4it.

    Gigantul american vrea, prin această mutare, să devină mai competitiv pe piaţa furnizării de servicii video. În acest moment, Amazon Prime include şi serviciul de streaming video în Marea Britanie, Germania şi Austria.

    Comisia Europeană nu priveşte, însă, cu ochi buni modul în care marile companii americane fac afaceri în blocul comunitar.

    Giganţi precum Google, Apple şi Facebook sunt anchetaţi pentru practici anticoncurenţiale sau evaziune fiscală.