Tag: schimbare

  • Antreprenorul care alături de “vecinii” săi au transformat o ruină într-unul dintre cele mai cool locuri din Bucureşti

    Deschisă în 1930, structura uşor ţuguiată a găzduit redacţia ziarului Universul, care în acea vreme apărea zilnic într-un tiraj de 50.000 de exemplare. Informaţiile disponibile vorbesc despre o forfotă extraordinară care însoţea acest loc, vânzătorii urlând titlurile senzaţionale către cei interesaţi de cancanul vremurilor. În loc de clicuri, se auzeau glasuri. După 1945, peste clădire se aşterne tăcerea, dar în ultimii ani ceva s-a schimbat, Alexandru Aron fiind unul dintre oamenii direct responsabili de trezirea la viaţă a palatului.

    “Da, pot să zic că am şi respins oameni, eu fiind filtrul pentru intrarea în acest spaţiu de co-working“, spune Alexandru Aron, ex-senior copywriter la McCann Erickson sau ex-creative director la Odyssey, acum unul dintre proprietarii proiectului Talent Garden Bucureşti, primul spaţiu de lucru în comun dedicat industriilor creative.

    Talent Garden Bucureşti (TAG Bucureşti) s-a deschis oficial în primăvara anului trecut, fiind una dintre micile afaceri care au readus viaţa în Palatul Universul.

    ”Ne adresăm industriei creative: arhitecţi, designeri, oameni activi în zona de PR, jurnalişti. Apartenenţa la industria creativă este primul filtru pe care îl punem. Apoi vine vibe-ul personal al omului. Prin toate businessurile pe care le-am atras aici, noi am urmărit de fapt să punem bazele unei comunităţi. Am reuşit, alături de vecinii noştri, să facem din clădirea aceasta unul dintre cele mai cool locuri din Bucureşti, un loc pentru cei young and still young (tineri şi încă tineri – n.red.). Avem oameni din aceeaşi poveste.“

    Compania din România este deţinută în proporţie de 20% de Talent Garden Italia, restul acţiunilor fiind împărţite în mod egal între Alexandru Aron şi alţi doi parteneri.

    ”De ce este nevoie de astfel de spaţii? Ca freelancer, după un anumit interval, simţi nevoia de a te întoarce în comunitate. Nu mai poţi continua de acasă. Eu, după trei ani, am zis că mă urc pe pereţi. Nu mai suportam să fiu singur. Din această nevoie personală a venit ideea unui spaţiu de co-working nişat pe industriile de creaţie.“

    Primul an nu a fost deloc uşor, dar, cu un background de creativ, Alexandru Aron a reuşit să găsească nişte soluţii.

    ”La început am fost doar spaţiu de co-working, dar după trei luni aveam numai opt oameni aici. Au fost mai multe lucruri care nu au mers aşa cum trebuia, unul fiind chiar momentul lansării proiectului, la începutul lui 2017. Oamenii aveau altele pe cap atunci. Aveam nişte costuri lunare de circa 10.000 de euro, iar la momentul acela, alături de partenerii mei, am zis: Băi, trebuie să facem ceva!“

    Iniţial, TAG Bucureşti ocupa cam tot etajul 1 din Palatul Universul, circa 750 mp. Ulterior, a apărut un spaţiu de evenimente, Mezanin, la acelaşi etaj fiind deschise cafeneaua Beans & Dots şi magazinul concept al designerului vestimentar Adelina Ivan. Potrivit informaţiilor disponibile, în martie 2017 spaţiul de co-working avea circa 65 de locuri.

    ”Lucrurile nu mergeau. Nu primeam cereri pentru birouri, dar primeam cereri pentru evenimente. Aşa a apărut Mezanin. Pe hârtie, lucrările la acest spaţiu de evenimente nu trebuia să dureze mai mult de două săptămâni. Ca orice lucru românesc, au durat două luni. Am făcut însă totul pentru a fi gata pentru Romanian Design Week (eveniment care anul trecut a avut loc în perioada 20-28 mai şi care promovează designul românesc – n.red.). În buza evenimentului, am dat şi noi drumul la spaţiul de evenimente. S-a dovedit a fi o investiţie bună, o pivotare isteaţă care ne-a permis ca în opt luni de funcţionare să putem returna cam 15% din banii investiţi. Avem deja cereri pentru evenimente până în iunie.“

    |n total, investiţia în spaţiul de co-working şi în Mezanin, spaţiul de evenimente, s-a ridicat la circa 170.000 de euro, cea mai mare parte a banilor, 120.000 de euro, venind de la cei trei parteneri.

    Cafeneaua Beans & Dots şi magazinul concept sunt administrate de altă firmă, dar cumva cele două businessuri se potrivesc perfect cu spaţiul de co-working creativ, TAG Bucureşti, şi cu Mezaninul tot mai plin de evenimente. ”Nu trăieşti doar din zona de co-working decât dacă ai spaţiul tău. Un hub trăieşte mai degrabă din închirierea spaţiilor pentru evenimente. Noi la acest etaj avem circa 750 mp, dar am integrat aici partea de co-working, Mezanin, spaţiul dedicat evenimentelor, un designer shop şi cafeneaua Beans & Dots.“
    Alexandru Aron spune că în acest moment sunt 44 oameni în zona de co-working.

    ”Niciun hub din România nu este plin, iar un factor care contribuie la acest lucru este mentalitatea. Sunt mulţi care cred că pot folosi un spaţiu, cu tot ce vine el la pachet, fără a plăti. De exemplu, în cafenea am parolat netul. După o oră, primeşti o nouă parolă, dar trebuie să iei ceva. Oamenii încă nu înţeleg că internetul gratuit nu este un dat. Nu este mandatory. Este un add on drăguţ de care nu trebuie să abuzezi“.

    În rest, pentru cei care nu lucrează din cafenea şi aleg spaţiul de co-working, proprietarii TAG Bucureşti au pus la punct un sistem de abonamente foarte simplu.

    ”Paradoxal este că fix atunci când am făcut spaţiul de co-working mai mic, au început să vină şi cererile. Avem un sistem de abonamente simplu, 150 de euro pe lună pentru un spaţiu deschis şi 250 de euro pe lună pentru un spaţiu închis. Facem contracte pe un an, cu posibilitate de reziliere, dar cu un preaviz de 60 de zile.“

    La aproape un an de la deschiderea spaţiului de co-working, Alexandru Aron se arată optimist mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea (eco)sistemului din jurul TAG Bucureşti.

    ”Acum un an ziceam că închidem într-o lună. Acum spunem că va mai dura până vom recupera investiţia. Ne propunem anul acesta să găzduim mai multe evenimente şi ne pregătim pentru ale noastre. Suntem în discuţii, dar acum 60% din încasări vin din evenimente, aşa că este un segment pe care ne dorim să-l dezvoltăm.“

    Încăpăţânarea cu care TAG Bucureşti s-a implantat între betoanele palatului nu este singulară. Tot acolo sunt barul Apollo111 şi, alături de el, o sală de teatru cu o capacitate de 140 de locuri şi proiecţie profesională de cinema. Un etaj întreg, cu o suprafaţă de 850 mp, este dedicată spectacolelor şi diverstimentului, pentru că lumea se schimbă de la o stagiune la alta, după cum arată chiar sloganul Apollo111.
    Ceva mai sus este FIX Me a Drink Botanical Bar, un spaţiu minimalist, fară a fi rece, în care proprietarii au decis să pună în centrul atenţiei plantele şi ingredientele de sezon pentru realizarea fiecărui cocktail. Este un spaţiu cu o identitate aparte, aşa cum au de fapt toţi chiriaşii din palat.

    ”Din 2014 am avut ideea de a face un hub, dar abia în 2016 am găsit spaţiul pe care ni-l doream. |n această clădire s-a creat o comunitate foarte mişto pentru că sunt multe businessuri simbiotice. Toată lumea se cunoaşte cu toată lumea. Am reuşit să facem multe lucruri împreună. Avem un ecosistem cu un vibe cu totul aparte. Acum avem un parteneriat pe orizontală, noi cu cafeneaua şi magazinul de designer. Dar nu ar fi o idee rea să începem să dezvoltăm aceste parteneriate şi pe verticală, cu vecinii noştri“, mai spune Alexandru Aron.
    |n timpul conversaţiei, în incinta spaţiului a dat ”check-in“ echipa Decât o Revistă, iar o masă întreagă din cafeaneaua Beans & Dots era ocupată de zece tineri din cadrul unei companii de consultanţă care se agitau în faţa unor laptopuri subţirele.

    Cu o zi înainte, tot acolo, la o masă statea tânăra echipă EFdeN, un nume sub care stau adunaţi circa 40 de studenţi care cred cu tărie că a lor casă solară la un moment dat nu va mai fi excepţia, ci regula. Toate acestea se petreceau în jurul prânzului, când alte zeci de mii de angajaţi stateau la aceleaşi birouri, în imensele open-space‑uri depersonalizate care au devenit identitatea vizuală a corporatismului românesc.

    ”Sunt şi abonamente de o zi, dar nu le-am comunicat pe toate pentru că nu vrem să complicăm lucrurile“, mai spune Alexandru Aron, care se declară pasionat de Thailanda şi de cappuccino. Şanse sunt pentru toţi, dar în timp ce Thailanda e departe, cafeaua bună este chiar acolo, în primul spaţiu de co-working pentru industriile creative din România, unul dintre factorii care au readus după mai bine de 70 de ani forfota în Palatul Universul.

    Huburile, aşa cum este şi cel găzduit de Palatul Universul, ar putea reprezenta 2-3% din totalul stocului de birouri în următorii doi ani. |n prezent, aceste spaţii de co-working reprezintă 1% din cele 3,3 mil. mp de birouri din România, potrivit ZF.

    Astfel, aproximativ 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri funcţionează în Bucureşti ca huburi, adică zone de co-working, în care se lucrează în spaţiu deschis, create ca alternativă la birourile tradiţionale.

    Tendinţa este vizibilă şi la nivel naţional, în marile oraşe din afara Capitalei existând deja centre de acest tip, atractive mai ales pentru antreprenorii start-up-urilor, care nu au nevoie de birouri în fiecare zi, ci doar pentru şedinţe sau anumite întâlniri periodice.
    |n România, de exemplu, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014, un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în produsul intern brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. La cel moment, iniţative precum TAG Bucureşti nu ar mai trebui să fie nici singulare şi nici n-ar trebui să întâmpine dificultăţi de a-şi găsi chiriaşii cu vibe-ul bun.

  • Schimbare importantă de poziţie: Donald Trump acceptă o mai atentă verificare a celor care deţin arme

    “Chiar dacă discuţiile sunt în curs şi sunt analizate posibilităţi de modificare a legislaţiei, preşedintele este favorabil eforturilor de îmbunătăţire a sistemului federal de verificare a deţinătorilor de arme”, a declarat luni după-amiază Sarah Sanders, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA.

    Donald Trump a discutat luni cu senatorul republican John Cornyn despre un proiect de lege elaborat în comun cu democraţii privind măsuri de control asupra armelor de foc, informează CNBC. Proiectul de lege prevede verificări detaliate în cazul oricărei persoane care vrea să deţină armă de foc.

  • Schimbare importantă de poziţie: Donald Trump acceptă o mai atentă verificare a celor care deţin arme

    “Chiar dacă discuţiile sunt în curs şi sunt analizate posibilităţi de modificare a legislaţiei, preşedintele este favorabil eforturilor de îmbunătăţire a sistemului federal de verificare a deţinătorilor de arme”, a declarat luni după-amiază Sarah Sanders, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA.

    Donald Trump a discutat luni cu senatorul republican John Cornyn despre un proiect de lege elaborat în comun cu democraţii privind măsuri de control asupra armelor de foc, informează CNBC. Proiectul de lege prevede verificări detaliate în cazul oricărei persoane care vrea să deţină armă de foc.

  • BCR Pensii plafonează comisionul din contribuţiile la Pilonul III la cel mult 2 lei

    Principalele venituri ale administratorilor de fonduri de pensii facultative, deci şi ale BCR Pensii, provin din două tipuri de comisioane: cel din contribuţia brută plătită de participant şi cel din valoarea activelor fondului. Modificarea se referă la primul comision, cel din contribuţia brută, care se calculează, în prezent, prin aplicarea  unui procent de 3%. În aceste condiţii, pe măsură ce contribuţia este mai mare, şi valoarea nominală a comisionului creşte la rândul ei proporţional.

    În scopul creşterii atractivităţii Pilonului III, al pensiilor facultative, BCR Pensii a luat hotărârea de a plafona valoarea comisionului din contribuţiile brute la maxim 2 lei, începând cu 1 iunie 2018. Cu alte cuvinte, comisionul aplicabil va rămâne la 3%, dar nu va depăşi 2 lei, indiferent cât de mare este contribuţia brută a participanţilor.

    „Schema propusă asigură că o creştere a contribuţiilor va fi însoţită de o creştere a valorii comisionului doar până la un punct, după care se va opri. În plus, ni se pare o soluţie  adaptată nevoilor actuale ale participanţilor, prin faptul că asigură un plafon clar pentru toată lumea în ceea ce priveşte valoarea maximă a comisionului. Credem că noua schemă de comisionare, alături de performanţa investiţională foarte bună, va contribui la creşterea atractivităţii Fondului de Pensii Facultative BCR PLUS în rândul participanţilor existenţi şi potenţiali”, a declarat Radu Crăciun, director general şi preşedinte directorat al BCR Pensii.

    Noua schemă valabilă la BCR Pensii începând cu 1 iunie 2018 va face, spre exemplu, ca pentru o contribuţie brută de 150 de lei, cei 2 lei să reprezinte doar 1,33% din contribuţie (în loc de 3%), iar în cazul unei contribuţii brute totale de 300 de lei (plata efectuată de către angajator într-o singură tranşă, din care 150 de lei fiind suportaţi de către angajator şi 150 de lei de către angajat), procentul să scadă şi mai mult, până la nivelul de 0,66%.

  • Ora de vară ar putea fi eliminată. ”Schimbarea oboseşte oamenii şi provoacă accidente rutiere”

    În urma unei petiţii realizate în ianuarie de către Finlanda în care au fost strânse 70.000 de semnături, membrii Parlamentului European au dezbătut dacă schimbarea orei ar trebui eliminată.

    Conform Reuters, membrii Parlamentului European au votat cu 384 la 153 pentru studierea şi schimbare acestei practici de către Comisia Europeană. Parlamentarul francez Karina Delli a afirmat în cadrul şedinţei că schimbarea către ora de vară oboseşte oamenii şi provoacă accidente rutiere. Însă parlamentarul belgian Hilde Vautmans a afirmat că eliminarea schimbării orei ar însemna pierderea unei ore de lumină de la sfârşitul zilei timp de şapte luni pe parcursul verii sau trimiterea copiilor la şcoală în întuneric pe parcursul a cinci luni iarna.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Tăriceanu: Patru secretari de stat ai ALDE vor fi schimbaţi, nu au performat

    „Cel mai important punct de pe ordinea de zi a şedinţei Biroului Politic a fost evaluarea secretarilor de stat. Aşa cum am mai anunţat, astăzi o parte din rezultatele evaluării le-am dat. I-am felicitat pe cei care au performat bine pe cele două componente importante, adică pe partea profesională – activitatea în instituţia unde funcţionează şi cealaltă componentă – activitatea politică. Avem câţiva colegi care profesional sunt apreciaţi, dar nu au activitate politică deloc şi aceste posturi sunt politice. Prin urmare, le-am cerut să îşi revizuiască atitudinea pentru că altfel putem să îi promovăm directori în ministerele respective. Sunt unii care nu au trecut acest examen şi care în următoarele zile vor fi schimbaţi din posturi, dar nu am să fac anunţurile acum. Cred că sunt patru (din 14 – n.r), sunt posturi de secretari de stat sau asimilate funcţiilor şefi de agenţii sau vicepreşedinţi, adjuncţi de agenţii care au ranguri echivalente”, a susţinut Tăriceanu, după şedinţa Biroul Politic Executiv al ALDE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Călin Popescu-Tăriceanu: Patru secretari de stat ai ALDE vor fi schimbaţi, nu au performat

    „Cel mai important punct de pe ordinea de zi a şedinţei Biroului Politic a fost evaluarea secretarilor de stat. Aşa cum am mai anunţat, astăzi o parte din rezultatele evaluării le-am dat. I-am felicitat pe cei care au performat bine pe cele două componente importante, adică pe partea profesională – activitatea în instituţia unde funcţionează şi cealaltă componentă – activitatea politică.

    Avem câţiva colegi care profesional sunt apreciaţi, dar nu au activitate politică deloc şi aceste posturi sunt politice. Prin urmare, le-am cerut să îşi revizuiască atitudinea pentru că altfel putem să îi promovăm directori în ministerele respective.

    Sunt unii care nu au trecut acest examen şi care în următoarele zile vor fi schimbaţi din posturi, dar nu am să fac anunţurile acum. Cred că sunt patru (din 14 – n.r), sunt posturi de secretari de stat sau asimilate funcţiilor şefi de agenţii sau vicepreşedinţi, adjuncţi de agenţii care au ranguri echivalente”, a susţinut Tăriceanu, după şedinţa Biroul Politic Executiv al ALDE.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Afacerile care ar putea fi dramatic schimbate de blockchain

    1. Bankingul şi plăţile

    Unii cred că blockchainul ar putea fi pentru bănci ceea ce internetul a fost pentru mass-media. Blockchainul ar putea democratiza sistemul de plăţi şi miliardele de oameni care sunt nebancarizaţi acum ar avea acces la un sistem de plată şi de transfer de bani. Tehnologia blockchain şi bitcoinul ar putea introduce astfel aceşti oameni în sistemul financiar fără a avea nevoie ca aceştia să-şi deschidă un cont la bancă.

    Abra este un startup ce foloseşte tehnologia blockchain cu gândul la persoanele care trimit bani acasă prin intermediul băncilor. Astăzi Western Union este una dintre soluţiile principale la care oamenii apelează pentru a trimite bani acasă. Totuşi, nu o face pe gratis. O persoană care trimite o sumă de bani astfel trebuie să plătească un comision consistent şi suma va ajunge la destinatar cel mai devreme în câteva ore sau câteva zile. Prin Abra, utilizatorii ar putea trimite bani în câteva secunde şi cu comisioane foarte mici.

    Băncile recunosc potenţialul unei astfel de tehnologii şi multe investesc în asta. IBM  prognozează că în jur de 15% din bănci vor folosi astfel de tehnologie.

    Ce este şi cum funcţionează tehnologia blockchain

    2. Logistica

    Cu ajutorul acestei tehnologii, tranzacţiile de bunuri sunt documentate permanent, sunt descentralizate şi pot fi monitorizate în siguranţă şi transparent. Urmărirea coletelor ar deveni mult mai simplă. Asta ar putea reduce semnificativ costurile operaţionale, munca angajaţilor sau timpul pierdut pe monitorizare.

    3. Votarea

    Blockchain poate fi utilizat pentru înregistrarea votanţilor, verificarea şi numărarea de voturi. Un registru public în care sunt stocate toate voturile ar face ca democraţia să fie respectată, fără a avea suspiciuni de fraudă, şi ar putea creşte prezenţa la vot.

    4. Transportul de persoane

    La fel cum Uber şi BlaBlaCar au schimbat modul în care oamenii se mişcă dintr-un loc în altul, şi tehnologia blockchain are acelaşi potenţial. Cu o astfel de tehnologie, oamenii pot scăpa de un intermediar precum Uber şi clienţii pot intra în contact direct cu şoferii, fără intermediar. Aici pot face schimb de informaţii privind plata, destinaţia şi identitatea celor doi.

    5. Stocarea datelor în cloud

    Serverele centralizate sunt vulnerabile la hacking, la pierderi de date şi la eroare umană. Utilizând blockchain, stocarea datelor în cloud ar putea fi mai sigură.

    6. Administraţia

    Blockchain ar putea reduce birocraţia, creşte securitatea, eficienţa şi transparenţa acţiunilor guvernamentale. Deturnarea de fonduri ar fi imposibilă. Autorităţile din Dubai vor să treacă toate documentele guvernamentale pe blockchain până în 2020. Estonia are deja implementat un sistem de blockchain.

    7. Finanţarea

    Când o companie are nevoie de finanţare, apelează la instituţii bancare, fonduri europene, listarea pe bursă sau la crowdfunding. Prin blockchain, start-up-urile ar putea avea acces la finanţare direct de la utilizatori prin intermediul contractelor smart şi al sistemelor de reputaţie. Companiile pot elibera tokenuri în schimbul unor sume de bani, care apoi ar putea fi schimbate pentru produse, bunuri, servicii sau valută. Multe start-up-uri din domeniul blockchain au strâns zeci şi sute de milioane de dolari prin astfel de metode. Viitorul acestor finanţări încă nu este sigur, dar e un domeniu cu mult potenţial.
     

    Citeşte aici mai multe despre bitcoin şi blockchain

  • Transformarea unui protest în spectacol

    Dorind să atragă atenţia asupra milioanelor de mexicani nevoiţi să se descurce cu salariul minim, de mai puţin de 5 dolari pe zi, şi asupra faptului că aceia care îl stabilesc nu trebuie să trăiască din el, Rodriguez a petrecut cinci luni la Tijuana muncind, sub numele de Santiago Ramirez, la ambalat haine.

    Din experienţa sa a rezultat o piesă de teatru al cărei actor principal este, pusă recent în scenă de grupul de artişti Lagartijas Tiradas al Sol (Şopârle la soare) la un festival de artă din Los Angeles şi care face parte dintr-o serie de ”teatru documentar“ realizată de acest grup, având ca temă aşteptările mexicanilor de la democraţia din ţara lor.

  • Povestea refugiatului care a creat o afacere de 280 de milioane de lire sterline şi 3.500 de locuri de muncă

    Toate acestea s-au schimbat odată cu venirea la puterea a lui Idi Amin, în urma unei lovituri de stat din 1971. Regimul său avea să fie unul dintre cele mai sângeroase din istoria continentului african. “Acest om nebun a apărut într-o zi şi a spus că ugandezii veniţi din sudul Asiei sunt agenţi britanici şi trebuie ca ţara să scape de ei”, a povestit Ahluwalia celor de la CNN.

    Alături de familie, tânărul a reuşit să scape şi să ajungă în Marea Britanie. Deşi la început se înghesuiau în câţiva metri pătraţi, acesta era tărâmul făgăduinţei.

    Ahluwalia avea 19 ani atunci când a cumpărat un service auto din Londra. Trei decenii mai târziu, în 2011, el a vândut afacerea Euro Car Parts pentru 280 de milioane de lire sterline, creând între timp mii de locuri de muncă.

    Acum, când britanicii încearcă să limiteze tot mai mult numărul străinilor care intră în Regat, fostul refugiat vrea să le aducă aminte oamenilor de beneficiile economice ale imigrării.

    “Cred că acceptarea imigranţilor reprezintă coloana vertebrală a acestui stat, şi nu ar trebui să uităm asta niciodată”, concluzionează Ahluwalia.