BusinessMagazin

Tag: risc

  • STUDIU: Tulburările de somn, la fel de dăunătoare ca fumatul în declanşarea crizelor cardiace şi AVC

    Tulburările de somn ar trebui incluse în aceeaşi categorie de factori de risc alături de fumat, lipsa activităţilor fizice şi alimentaţia deficitară, precizează autorii acestei cercetări ştiinţifice. Studiul, prezentat la congresul Euro Heart Care organizat la Dubrovnik, în Croaţia, în colaborare cu Asociaţia croată a infirmierilor şi infirmierelor din domeniul cardiologiei, estimează că riscul de AVC creşte de patru ori în cazul persoanelor care suferă de tulburări de somn.

    Profesorul Valery Gafarov, de la Lee College Baytown, din statul american Texas, reaminteşte rata ridicată a mortalităţii ce a fost asociată cu maladiile cardiovasculare, de aproape 50% în cazul deceselor premature, iar 80% dintre aceste cazuri sunt provocate de infarct miocardic şi AVC. Ipoteza cercetătorului american se bazează pe o legătură foarte puternică între tulburările de somn şi dezvoltarea riscului cardiovascular. Profesorul Gafarov consideră că tulburările de somn ar trebui să fie considerate un factor de risc evitabil, care ţine de stilul de viaţă.

    Studiul, desfăşurat în cadrul programului MONICA (Multinational MONItoring of trends and determinants in CArdiovascular disease) al OMS, a examinat relaţia dintre tulburările de somn şi riscul pe termen lung de criză cardiacă şi AVC, pe un eşantion de 657 de bărbaţi, cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani, fără antecedente medicale, care au fost monitorizaţi timp de 14 ani. Calitatea somnului a fost evaluată la debutul studiului, în 1994, folosind Scala Jenkins.

    Pe durata studiului, cercetătorii au remarcat faptul că 63% dintre participanţii care au suferit o criză cardiacă sufereau şi de tulburări de somn.

    Aceste tulburări de somn au fost asociate la rândul lor cu anxietate, depresie, epuizare şi stres.

    Astfel, participanţii care sufereau de tulburări de somn prezentau un risc de infarct miocardic de până la 2,6 ori mai mare şi un risc de AVC de până la patru ori mai mare în raport cu participanţii care aveau un somn bun.

    Tulburările de somn apar în rândul persoanelor care dorm mai puţin de şapte ore pe noapte.

    Cele mai frecvente cazuri de tulburări de somn au fost înregistrate în rândul participanţilor văduvi şi divorţaţi, cu un nivel inferior de studii şi cu un statut socio-profesional modest.

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.

    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Conferinţa de Risc de Ţară Coface, impactul politicii monetare BCE şi a relaxării fiscale din România

    În cadrul Conferinţei de Risc de Ţară Coface, care îl va avea în deschidere pe Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Domnul Mugur Isărescu, se va dezbate pe larg impactul acestor noi politici monetare şi fiscale asupra economiei româneşti.

     

    Tot din partea BNR va mai participa şi Economistul Şef, domnul Valentin Lazea, care consideră că programul de relaxare cantitativă (QE[1]) al Băncii Centrale Europene „este mai potrivit ţărilor care se finanţează preponderent pe piaţa de capital (SUA, Marea Britanie) şi mai puţin potrivit celor care se finanţează în mare masură de pe piaţa bancară. Singurul efect pozitiv de sperat în Europa este relansarea exporturilor tuturor statelor membre, prin deprecierea euro, dar şi aceasta este o sabie cu două tăişuri, întrucât accentuează dezechilibrele mondiale (Zona Euro fiind un exportator net, încădinainte de aplicarea QE). Este discutabil în ce măsură politica banilor ieftini poate creşte interesul investitorilor străini faţă de ţări emergente (precum România), care sunt tratate mai degrabă cagrup, suferind de un efect de contagiune pronunţat.”

    Domnul Ciprian Dascalu (Economist Şef în cadrulING), de asemenea lector în cadrul evenimentului, este de parere că „acest program a avut un impact mai mare decât anticipările asupra pieţelor financiare, oferind un suport suplimentar economiei europene. Moneda mai slabă şi preţul redus al petrolului sunt cilindrii adiţionali ai revenirii economice. Tendinţa ascendentă a preţului locuinţelor, precum şi a indicilor bursieri europeni, sunt semne ale succesului BCE de a revigora economia şi a stimula creşterea economică prin stimularea efectului de avuţie. Politica relaxată a BNR nu iese din tiparul european, dar pare mult mai laxă relativ la ţările din regiune, dacă ne orientăm după rata reală a dobânzii, care este mult mai scazută, fie că este calculată faţă indexul relevant al ratei de dobândă, fie faţă de rata de politică monetară. Pe de altă parte, condiţiile monetare mai largi s-ar putea sa nu difere foarte mult având în vedere aprecierea recentă a monedelor regionale relativ la leu. Privite în perspectivă, diferenţa dintre randamentele bondurilor cu scadenţe scurte (2 ani) şi prognozele de inflaţie (media anuală) ale ING, cumulate pentru 2015 şi 2016, ratele de dobândă par mai restrictive decât cele din regiune şi cele din Germania, mai ales datorită efectului reducerii TVA,încorporat în prognoza de inflaţie. Ne aşteptăm din partea BNR la continuarea relaxării monetare prin intermediul reducerii graduale ratelor rezervelor minim obilgatorii pe termen scurt, în timp ce vedem rata de politică monetară rămânând neschimbată pentru următorii doi ani.În mod normal, un mediu cu rate de dobândă reduse ar trebui să stimuleze investiţiile cu o perioadă de întârziere, iniţial reacţionând consumul. Aceastăîntârziere poate fi mai lungă luând în calcul utilizarea capacităţilor de producţie din industrie care se situează sub media istorică (77,8 faţă de 79,4) şi mult sub media istorică europeană.”

     

    Referitor la sustenabilitatea revizuirii Codului Fiscal al Românei şi programul de relaxare fiscală, domnul Valentin Lazea menţionează că „nici o relaxare fiscală nu creşte PIB-ul potenţial; pentru aceasta este nevoie de reforme structurale, în toate sectoarele economiei. Mai mult, dacăîncadrarea în ţintele de deficit bugetar (in condiţiile relaxării fiscale) se face prin sacrificarea investiţiilor, aceasta va avea efecte negative privind creţterea PIB-ului potenţial pe termen mediu şi lung, condiţie sine qua non pentru creşterea nivelului de trai.”

    „Este dificil să ne pronunţăm că recenta îmbunătăţire a colectărilor bugetare reprezintă o schimbare structurală fără a avea o istorie mai lungă de un trimestru şi că actuala campanie susţinută de controale fiscale se va perpetua. Totuşi, este de remarcat că masurile fiscale vin pe fondul accelerării recente a consumului, determinată de o piaţă a forţei de muncă competitivă şi de avansul considerabil al câştigurilor salariale reale. Chiar dacă ne poziţionăm la începutul ciclului de creştere economică din perspectiva sentimentului de încredere economică publicat de Comisia Europeană, dacă ne uităm la componenta de consum, aceasta se situează mult peste media istorică indicând că stimularea suplimentară a acestuia nu este necesară şi poate aduce riscuri privind dezechilibrele macroeconomice.”, menţionează domnul Ciprian Dascălu, Economist Şef ING.

     

    În cadrul sesiunii a doua a evenimentului, economiştii sefi ai principalelor instituţii bancare, Valentin LAZEA (Banca Nationala a Românei), Florian LIBOCOR (BRD GSG), Ionuţ DUMITRU (Raiffeisen Bank) şi Ciprian DASCALU (ING) vor dezbate pe larg aceste subiecte, deosebit de importante pentru viitorul economiei româneşti.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface se adresează top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetatătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit.

    Pentru a participa la Conferinţa de Risc de Ţară 2015, vă rugam să completaţi formularul de înregistrare online.În funcţie de numărul de persoane înscrise din partea companiei dumneavoastră, veţi beneficia de o reducere de până la 25%.

    Mai multe informaţii despre conferinţă puteţi afla accesând website-ul evenimentului.

    Conferinţa de Risc de Ţară Coface, organizată în parteneriat cu Agenţia de presă Mediafax, îi are ca parteneri pe BCR, MARSH, AAFBR, ACCA, ARB, BRCC, CCIFER, CFA, EVENT LINK, IBR, INEVENT, KOMPASS, PUBLICA, ZENONNI.


    [1] Relaxarea cantitativă (QE) este un tip de politică monetară utilizat de băncile centrale pentru a stimula economia, atunci când politica monetară standard a devenit ineficientă. Aceasta presupune cumpărarea unei cantităţi specificate de active financiare de la băncile comerciale şi alte instituţii private, sporind astfel preţurile acestor active financiare şi scăderea randamentului lor, concomitent cu creşterea bazei monetare.

     

  • Agenţia Europeană a Medicamentului AVERTIZEAZĂ: Ibuprofenul administrat în doze mari creşte riscul cardiovascular

    În noul său raport, dat publicităţii luni, Comitetul de evaluare a riscurilor în materie de farmaco-vigilenţă (PRAC) din cadrul EMA a subliniat faptul că această creştere a riscului cardiovascular îi vizează doar pe acei pacienţi care iau doze de ibuprofen mai mari de 2.400 de miligrame pe zi.

    În schimb, cercetătorii nu au observat niciun risc la pacienţii care iau acest medicament în doze mai mici de 1.200 de miligrame pe zi – aşa cum procedează cei mai mulţi dintre bolnavi. Dozele obişnuite la adulţi variază între 200 şi 400 de miligrame de trei ori pe zi.

    Ibuprofenul este un medicament comercializat începând din anii 1960 sub diverse nume. Anumite formule ale sale (în special cele de 200 miligrame) se vând la liber, fără reţetă, în mai multe ţări europene, inclusiv în România.

    Potrivit PRAC, riscul cardiovascular generat de ibuprofen în doze mari este similar cu cel generat de analgezicul diclofenac (voltaren şi alte denumiri), a cărui utilizare a fost deja restrânsă din 2013 pentru pacienţii care au anumite probleme cardiovasculare.

    În consecinţă, PRAC preconizează modificarea prescripţiilor medicale şi îi îndeamnă pe medici să evalueze “cu atenţie” riscurile cardiovasculare ale pacienţilor înainte de a prescrie ibuprofen pe durată mare şi în doze importante.

    Avizul PRAC vizează doar tratamentele administrate pe cale orală, nu gelurile şi cremele pe bază de ibuprofen.

    Întrucât medicamentele pe bază de ibuprofen sunt deja aprobate la nivel naţional, recomandările formulate de PRAC vor trebui să fie mai întâi aprobate de Comitetul european de coordonare (CMDh), entitatea europeană care reprezintă diversele agenţii naţionale ale medicamentului.

  • Vânătoarea de neperformante

    Banca Naţională cere astfel băncilor şi IFN-urilor să declare suplimentar date referitoare la expuneri neperformante, improbabilitate de plată, restructurări/refinanţări ale creditelor, gradul de îndatorare, dobânzi, valoarea activului ponderat la risc. În plus, vor fi raportate informaţii cu privire la detalierea serviciului datoriei în funcţie de numărul zilelor de întârziere la plată, detalierea tipului de ipoteci imobiliare şi respectiv a valorii acestora. Conform ARB, ponderea creditelor neperformante a scăzut anul trecut de la peste 23% la aproape 14%, majoritatea fiind generate de persoane juridice.

  • Kaspersky: Femeile sunt mai puţin preocupate de ameninţările cibernetice decât bărbaţii

    În Europa, doar 18% dintre femei consideră că pot deveni victime ale infractorilor cibernetici, comparativ cu 27% dintre bărbaţi, care au recunoscut că sunt conştienţi de această ameninţare. În plus, conform studiului, femeile sunt mai puţin informate cu privire la ameninţările cibernetice decât băbaţii. De exemplu, 26% dintre bărbaţi şi 39% dintre femei nu cunosc informaţii cu privire la ransomware, în timp ce 21% dintre bărbaţi şi 34% dintre femei ştiu puţine lucruri despre malware-ul pentru dispozitive mobile.

    Rezultatele studiului arată că, la nivel european, utilizatoarele  acordă mai puţină importanţă ameninţărilor cibernetice. În momentul în care îşi împrumută dispozitivele altor persoane (copii, prieteni, colegi etc.), 32% dintre acestea nu îşi protejează datele pentru că nu sunt conştiente de riscuri, comparativ cu 28% dintre bărbaţi. 12% dintre femeile din Europa nu au instalat soluţii de securitate pe dispozitivele pe care le utilizează, comparativ cu 9% dintre bărbaţi.

    În acelaşi timp, studiul arată că, pe o perioadă de 12 luni, un procent mai mare de femei au fost victime ale atacurilor cu malware (53% versus 42% dintre bărbaţi), în ciuda faptului că bărbaţii sunt mai predispuşi la pierderi financiare (17% dintre bărbaţi versus 14% dintre femei). În general, bărbaţii investesc mai mulţi bani pentru achiziţionarea programelor care le curăţă sau protejează sistemele, în timp ce femeile prefer să apeleze la specialişti IT.

    În acelaşi timp, există ameninţări cibernetice cu care bărbaţii se confruntă mai des decât femeile. De exemplu, în 2014, atacurile cibernetice care ţinteau date financiare au afectat 54% dintre utilizatorii europeni comparativ cu doar 49% dintre femeile din regiune. Acest lucru se poate datora faptului că femeile sunt mult mai preocupate de securizarea tranzacţiilor financiare, comparativ cu alte activităţi online, notează acelaşi raport.

    Astfel, 59% dintre bărbaţi şi 64% dintre femei se preocupă de fraudele online care ţintesc conturile bancare în timp ce 43% dintre bărbaţi şi 49% dintre femei consideră că sunt vulnerabili atunci când fac plăţi online.  În plus, femeile au afirmat că sunt mai preocupate de spionajul cibernetic prin intermediul camerelor web (44% dintre femei versus 39% dintre bărbaţi).

    „În viaţa reală, oamenii înţeleg că este important să adopte măsuri de siguranţă pentru protejarea lucrurilor de valoare, în timp ce îşi desfăşoară activităţile de zi cu zi,” afirmă Elena Kharchenko, Consumer Marketing Group Director în cadrul Kaspersky Lab. „Acest lucru este valabil şi în mediul virtual. Adoptând măsuri de securitate, putem reduce semnificativ riscul de a pierde date importante sau riscul de a deveni victimele fraudelor cibernetice,” încheie Elena Kharchenko.

    Compania Kaspersky Lab este reprezentată în peste 200 de ţări şi este cel mai mare producător privat de soluţii de securitate endpoint din lume.

  • Cardul de credit şi ovedraftul au devenit cele mai folosite instrumente de creditare. Peste 3 milioane de români datorează 1,6 miliarde de euro

    “Am de aproape trei ani un card de credit, iar singura dobânda pe care am plătit-o a fost cea normală în cazul în care nu am reuşit să achit integral în perioada de graţie suma folosită în luna anterioară. Niciodată nu am plătit dobândă penalizatoare – aceasta este plătită în momentul în care nu reuşeşti într-o lună de zile să achiţi nici măcar suma minimă de rambursat (de regulă 5% din suma folosită + dobânda normală). De mai bine de un an nu mai plătesc nici măcar dobânda asociată liniei de credit pentru că nu cheltui mai mult decât pot achita luna următoare, mă rezum la cheltuieli mai mici decât jumătate din salariul meu şi achit întotdeauna suma folosită înainte cu câteva zile de data scadentă. În plus, am un card co-branded la care banca plăteşte nişte mici bonusuri în funcţie de suma cheltuită, bonusuri care îmi acoperă taxele de administrare. Dacă toţi clienţii ar fi ca mine, rata de profitabilitate a băncilor din Romania ar scădea“, comenta un utilizator de card de credit în subsolul unui articol din Ziarul Financiar, legat de dobânzile penalizatoare de până la 50% plătite de clienţii care depăşesc perioada de graţie cu dobândă zero a cardului de credit.

    Data scadentă a cumpărăturilor făcute cu cardul de credit sau a descoperitului de cont a devenit o zi la fel de importantă ca ziua de salariu pentru 3,5 milioane de clienţi din România, după ce numărul posesorilor de astfel de forme de creditare l-a depăşit în 2014 pe cel al creditelor de nevoi personale. Băncile au reuşit să ajungă la 3,5 milioane de carduri de credit şi overdrafturi în perioada de criză, un portofoliu de împrumuturi foarte profitabil, cu cele mai mari dobânzi din piaţă, format din clienţi dornici de credite uşor de obţinut care prezintă risc mic de neplată şi despre care ştiu totul – ce cumpără şi cum şi mai ales când şi dacă îşi primesc salariul.

    Tipologia clientului citat la începutul articolului este denumită de către reprezentanţii băncilor smart shopper – clientul care preferă să se folosească de banii băncii pentru o anumită perioadă de timp decât să îşi blocheze fondurile proprii, iar în ziua scadenţei înapoiază integral datoria şi o ia de la capăt în săptămâna următoare. Antonimul smart shooper-ului este clientul care nu se poate abţine în timpul sesiunilor de cumpărături şi reuşeşte rar să achite la timp datoriile. El a transformat cardul de credit în cel mai profitabil instrument bancar al crizei. De la nici un milion de carduri de credit în luna mai 2008, numărul acestora a depăşit 2,3 milioane în vara lui 2014. După acelaşi model, descoperitul de cont a urcat de la 0,7 la 1,2 milioane de clienţi. Cumulat, datoriile populaţiei ajung la 7,3 miliarde de lei, respectiv 1,6 miliarde de euro. Cum i-au convins băncile?

     „Este o certitudine că băncile au promovat foarte agresiv aceste produse (cardul de credit şi overdraftul – n.r.), îndeosebi după instalarea crizei. Dacă privim diversitatea de facilităţi ataşate acestor produse, atunci putem uşor constata că băncile au alocat sume considerabile pentru dezvoltarea şi promovarea lor“, spune Codruţ Zbăgan, fost analist al direcţiei Management Procese Canale, Distribuţie şi Enterprise Management din cadrul Raiffeisen Bank. Cauzele sunt schimbarea de strategie a băncilor în raport cu situaţia economică, scăderea veniturilor şi a puterii de cumpărare a populaţiei, coroborate cu diminuarea drastică a creditului de consum, care au făcut ca aceste produse scumpe să reprezinte o alternativă, dar şi o sursă importantă de venit pentru bănci. Zbăgan numeşte cardul de credit instrumentul principal prin care băncile creditează sume importante la costuri foarte ridicate, dobânda putând ajunge şi chiar depăşi 30%.

    Pentru a promova acest produs şi a-l face atractiv, băncile fac uz de cel puţin trei elemente: perioada de graţie, cardul cobrandat care oferă diverse facilităţi şi discounturi şi, poate cel mai important element, ratele fără dobândă. Ratele fără dobândă transferă o parte din costurile de achiziţie către vânzătorul produselor, ştiut fiind că această formă de achiziţie este purtătoare de comision din partea vânzătorului. De exemplu, dacă un client cumpără de la un magazin online un televizor în rate cu cardul de credit, banca primeşte un comision de câteva procente din valoarea tranzacţiei. Apoi, pe parcursul ultimilor ani, băncile au reconsiderat fundamental segmentul clienţilor premium, iar cardurile de credit elitiste, cu o mulţime de beneficii ataşate, majoritatea cu limite de creditare de ordinul zecilor de mii de lei, au fost principalul produs vândut acestui segment.

    „Băncile atrag clienţii prin formalităţi reduse, gestionează clienţii astfel obţinuţi pentru vânzarea unor produse noi şi implicit obţinerea unor profituri mari aferente nivelului de comisionare ridicat. Avem tabloul unei strategii extrem de abile, faţă de care consumatorul are un grad de rezistenţă scăzut. Putem spune că băncile, prin mijloacele de promovare adecvate, reuşesc să vândă exact produsele pe care le consideră profitabile într-o anumită perioadă de timp“, rezumă Codruţ Zbăgan. De cealaltă parte, descoperitul de cont sau overdraftul atrage tot prin uşurinţa cu care este acordat şi apoi accesat şi este parte a convenţiilor de plată a salariului prin card, convenţii care sunt semnate între angajator şi bancă.

    Prin aceste convenţii se stabilesc numărul salariilor oferite ca descoperit de cont, nivelul taxelor şi comisioanelor, precum şi alte clauze prin care angajatorul comunică băncii în timp util schimbările de personal survenite, informaţie prin care băncile pot gestiona corespunzător riscul de neplată. „Interesul băncilor de a acorda acest tip de credit prin formalităţi reduse şi facile are ca scop principal profitul, ştiut fiind că aproximativ 80% din taxele de emitere şi administrare a conturilor şi cardurilor aferente convenţiilor de plată a salariului prin card sunt gratuite pentru angajat“, explică fostul analist de la Raiffeisen Bank, menţionând că, prin acest tip de credit, banca îşi asigură profitabilitatea acestei activităţi care „numai ieftină nu este“. De menţionat, overdraftul poate fi şi un cârlig prin care clienţii atraşi sunt supuşi unui proces intens de ofertare şi vânzare a altor produse bancare.

  • Marsh: Pensiile private facultative încep să fie apreciate de angajaţi, în contextul creşterii nevoii de economisire

    1.         Concentrarea pieţei de brokeraj şi a celei de asigurări: tendinţa de concentrare a pieţei de asigurări este susţinută de faptul că la nivelul Uniunii Europene se implementează programe pentru o mai bună reglementare a pieţei, precum directiva privind intermediarea în asigurări (IMD) şi Solvency II, regimul de reglementare şi supraveghere care vizează companiile de asigurări. IMD impune anumite reguli mai stricte pentru jucătorii din piaţa de brokeraj, iar Solvency II presupune implementarea unor noi standarde privind solvabilitatea si capitalul, afectând mai ales companiile de pe ultimele locuri ale clasamentului.

    2.         Tehnologia transformă piaţa de asigurări: dacă până de curând brokerii de asigurare au fost cei care s-au adaptat cu succes noilor tehnologii, dezvoltându-se în acest sens, şi asigurătorii au început să investească în sisteme care să le eficientizeze operaţiunile, concentrându-se mai ales pe canalele de distribuţie, dar şi pe gestionarea dosarelor de daună. Mai mult, datele colectate pot fi valorificate şi analizate pentru o mai bună predictibilitate a daunelor.  Astfel poate fi înregistrat un progres către profitabilitatea necesară acestei pieţe. 

    3.         Investiţiile: piaţa asigurărilor este strâns legată de nivelul investiţiilor. Specialiştii estimează că noul an va aduce creşteri ale investiţiilor străine şi publice şi un grad mai mare de accesare a fondurilor nerambursabile. Acest lucru înseamnă redresarea anumitor segmente, precum constructiile şi real estate-ul, ceea ce va conduce la demararea sau materializarea unor proiecte şi, deci, la un impact pozitiv asupra pieţei de asigurări.

    4.         Reglementarea pieţei: creşterea daunalităţii pe anumite linii, precum RCA, au condus la o reglementare mai strictă a pieţei de asigurări şi va însemna continuarea procesului prin care se încearcă redresarea acestei pieţe.

    5.         Adaptarea unor produse de asigurări internaţionale: odată cu dezvoltarea companiilor creşte şi nevoia acestora pentru produse de asigurare mai sofisticate. Astfel, produsele de asigurare internaţionale, de pe pieţele mature, încep să fie preluate şi localizate, adaptate pe cerinţele companiilor din România. „De multe ori, precum şi în alte pieţe, consumatorii sunt cei care împing dezvoltarea produselor pentru a răspunde cât mai bine cerinţelor lor.”, a adăugat Cristian Fugaciu, director general Marsh România. 

    6.         Asigurările agricole: se află pe un trend ascendent, mai ales în condiţiile în care agricultura în România este puternic dependentă de vreme, iar grindina, temperaturile scăzute, ploile sau seceta pot afecta puternic acest sector. Specialiştii Marsh văd semnale pozitive în ceea ce priveşte asigurarea culturilor şi din partea micilor agricultori care încep să înţeleagă rolul pe care îl poate avea un produs de asigurare.

    7.         Beneficiile pentru angajaţi: asigurările de sănătate au fost şi rămân în continuare în topul beneficiilor oferite de companii angajaţilor pentru a întâmpina aşteptările acestora, atât datorită competitivităţii pieţei muncii pe anumite segmente şi practicilor marilor angajatori, cât şi pentru a creşte eficienţa prin satisfacţia angajaţilor. Tot sub umbrela beneficiilor, pensiile private facultative încep să fie apreciate de angajaţi, în contextul creşterii nevoii de economisire.    

    8.         Preţul: în ultimii ani, preţul a devenit din ce în ce mai important în luarea deciziei de asigurare şi pare că această tendinţă se va menţine. Însă acest lucru înseamnă de cele mai multe ori un produs care nu este suficient de acoperitor şi nu corespunde riscurilor reale de care se poate lovi compania. “Chiar dacă un preţ mai mic poate fi atrăgător, un broker, în calitate de consultant, explică întotdeauna clienţilor însemnătatea raportului calitate – preţ şi îi ghidează în alegerea produsului care corespunde într-adevăr nevoilor lor de business.”, a completat Cristian Fugaciu.

    9.         Risc politic: intensificarea tensiunilor geopolitice, mişcările separatiste şi scăderea preţului petrolului agravează riscul politic şi duc la poziţionarea acestuia printre riscurile urmărite îndeaproape de cele mai multe companii. În regiune, Moldova, Ucraina şi Serbia sunt considerate cu risc politic ridicat. Riscului politic i se alătură şi atacurile teroriste care cresc potenţialul ca afacerile unei companii să fie afectate.

    10.       Riscul cibernetic: în lumina atacurilor cibernetice care au avut loc în ultimul timp, inclusiv în România, şi având în vedere că riscul cibernetic este considerat un risc cu o probabilitate mare de a se produce, mai ales în contextul în care din ce în ce mai multe aspecte ale vieţii sunt dependente de internet,  observăm şi în ţară, ca prim pas, o creştere a interesului pentru înţelegerea acestui risc.

  • Euler Hermes: Economia zonei euro rămâne fragilă în 2015, riscurile de insolvenţă se menţin

    “Lichiditatea, cererea şi politica sunt cele trei elemente majore de urmărit în 2015”, spune Ludovic Subran, economist-şef al Euler Hermes. “Ce consumator va salva lumea? Finanţarea comerţului va fi încă optimistă în condiţiile unui dolar mai scump? Şi ce impact vor avea riscurile politice asupra deciziilor de investiţii private? Aceste trei teme susţin vechea zicală “speră pentru ce-i mai bun, dar planifică pentru ce-i mai rău”, mai actuală ca oricând. Deşi am văzut o scădere de 12% a insolvenţelor la nivel mondial în 2014 şi se aşteaptă o continuare a scăderii de doar 3% în 2015, există încă un risc considerabil la orizont.”

    Indicele Global al Insolvenţei al Euler Hermes rămâne cu 12% peste nivelul anterior crizei, cu evoluţii macroeconomice timide, ce cântăresc în declaraţiilor de venit şi dificultăţile de finanţare ale companiilor din mai multe ţări. Se estimează o creştere a riscului de neplată cu peste 23%, la sfârşitul anului 2014, în mare parte datorită dificultăţilor din economiile Chinei şi Rusiei – creşterea relativ scăzută a celei din urmă devenind o nouă „normă”. De asemenea, media “duratei de încasare a creaţelor” (DSO), este în creştere cu o zi în fiecare an de la declanşarea crizei, ajungând 73 zile în 2014.

    Cercetări Euler Hermes evidenţiază în special fragilitatea economiei Zonei Euro. Se citează cererea slabă, sub-investiţiile semnificative în infrastructură, presiunile negative asupra preţurilor şi problemele continue de finanţare a companiilor, ca nucleu al provocărilor fundamentale pentru afacerile de pe continent.

    Lumea a început 2014 cu mult optimism, dar în cele din urmă s-a dovedit un an de dezamăgire persistentă. Dintre cele 80 de economii majore acoperite de Euler Hermes, doar Spania şi India au avut performate – modest, mai bune – sub aşteptările generale.

    Lipsa de agresiune în revenirea Zonei Euro rămâne în cele din urmă o problemă de cerere, atât a companiilor, cât şi a consumatorilor. Finanţarea companiilor continuă să fie o problemă, impiedicând oportunităţile de extindere atunci când acestea apar.

    Escaladarea tensiunilor şi sancţiunilor în Rusia şi Ucraina au condus în paralel la o creştere a riscului de tranzacţionare asociat companiilor care operează în zonă.

    Vizibilitatea şi amploarea ameninţării reprezentate de Statul Islamic a crescut pe parcursul lui 2014, costituind o ameninţare existenţială în regiunea Orientului Mijlociu, în special pentru investiţii şi finanţare.

    China a continuat pe calea sa de creştere mai lentă, dar mai concentrată pe plan intern, mutând accentul de pe direcţia dominanţiei investiţiilor.

    Brazilia continuă progresul modest, cu o creştere aşteptată la 0,3% în 2014, posibil mai scăzută decât a multor ţări din Zona Euro. Dependenţa de cheltuielile de consum, combinată cu lipsa investiţiilor publice şi private pe parcursul anilor în care preţurile materiilor prime erau greu de clintit, au lăsat ţara extrem de expusă la recentul declin al acestor preţuri. Mexic, pe de altă parte, a înregistrat o creştere consolidată, ca beneficiar al efectului de revenire economică al SUA. Reformele structurale au stimulat încrederea investitorilor, iar presiunile inflaţioniste au rămas ascuse.

     

    2015, caracterizat de Lichiditate, Cerere şi Politică

    Euler Hermes estimează că economia Zonei Euro va creşte cu doar 1,0% în 2015, în timp ce PIB-ul mondial va creşte cu 2,8%, al patrulea an consecutiv sub 3% şi doar uşor stimulată de creşterea pieţei emergente la un posibil 4,3%. Cercetarea realizată de companie sugerează că cele mai bune oportunităţi pentru exportatori sunt de a-şi îndreapta atenţia spre regiunile în care creşterea este mai puternică – Africa (4,9%), Asia (4,7%) şi Orientul Mijlociu (3,8%) – în timp ce sunt echipaţi pentru riscurile de neplată.

    Consumul din SUA, Marea Britanie şi Germania, se va ridica la un nivel ceva mai bun, dar departe de cel din 2008. În plus, în contextul unei lumi deflaţioniste, volumul comerţului mondial şi preţurile sunt sub media pe termen lung.

    Se aşteaptă ca majorarea ratei de politică monetară în 2015 a Rezervei Federale Americane să aibă un impact limitat asupra restului lumii, dar încă presupune un risc mai mare pentru companiile exportatoare în ţările în curs de dezvoltare, cu un deficit mare de cont curent (de exemplu, Brazilia, India, Africa de Sud şi Turcia).

    Privind mai departe, Euler Hermes avertizează asupra riscului geo-politic crescând, în condiţiile în care mai mult de 40% din populaţia lumii va vota în 2015, iar politicile publice tind să fie înclinate mai mult spre intervenţionism.

    Subran a continuat: “Sunt semnale pozitive peste tot în lume, de la revenirea producţiei în SUA, la ieşirea din recesiune a Italiei, la noi pieţe de frontieră ce oferă un potenţial important pentru echipamente industriale şi de uz casnic. Dar există, de asemenea, şi unde de bruiaj, iar separarea celor două aspecte va fi crucială pentru restabilirea încrederii durabile, a investiţiilor şi a stabilităţii. Companiile sunt obişnuite cu crizele şi au câştigat experienţă şi cunoştiinţe; îmbogăţirea setului propriu de instrumente pentru internaţionalizarea de succes va fi mai importantă decât oricând. “
     

  • Efectele căderii rublei. Cum vor resimţi economiile statelor europene criza de la Moscova

    Joia trecută, banca centrală a majorat dobânda de politică monetară la 10,5%, nivel aproape dublu faţă de cel de 5,5% înregistrat la începutul acestui an, pentru a opri deprecierea rublei care riscă să afecteze economia aflată deja în pragul recesiunii. Aceasta este a şasea creşterea a dobânzii cheie efectuată de banca centrală de la începutul anului până în prezent.

    Rubla s-a apreciat cu până la 10,8% la Moscova, în deschiderea şedinţei, şi era tranzacţionată la 59,99 unităţi pe dolar la 9.07, în urma deciziei anunţate de banca centrală.

    Luni, rubla a atins noi minime istorice, coborând sub 60 de unităţi pentru un dolar, respectiv 75 de unităţi pentru un euro, în pofida intervenţiilor masive de susţinere a monedei efectuate de banca centrală în luna decembrie, relatează AFP.

    Problemele Rusiei vor afecta însă şi alte state, dată fiind valoarea schimburilor comerciale existente. Astfel, companiile din Austria, Finlanda şi Polonia au cea mai mare expunere faţă de Rusia, încasările medii provenite de aici fiind de 7,4%, 6,2 % respectiv 5,6%, notează cei de la Business Insider. Companii din state precum Olanda, Marea Britanie, Germania şi Franţa încasează din Rusia între 3,5% şi 5,5% din totalul veniturilor.

    De la începutul acestui an, rubla s-a depreciat cu 40% în raport cu euro şi cu 45% faţă de dolar, din cauza impactului sancţiunilor occidentale asupra economiei Rusiei şi a scăderii cotaţiei petrolului. La jumătatea tranzacţiilor de luni, rubla era tranzacţionată la 75,42 unităţi pentru un euro şi la 60,66 unităţi pentru un dolar. În luna decembrie, banca centrală a cheltuit, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei.