BusinessMagazin

Tag: ridicare

  • O femeie dă în judecată statul pentru aerul irespirabil: „Doctorul care m-a tratat a spus că aerul este atât de poluat încât ne afectează inevitabil sănătatea”

    Clotilde Nonnez, o profesoară de yoga de 56 de ani din Paris, spune că în cei 30 de ani de când trăieşte în acest oraş i s-a deteriorat sănătatea din cauza poluării tot mai grave. Situaţia s-a înrăutăţit treptat, iar anul trecut în decembrie poluarea din Paris a înregistrat cele mai ridicate valori cunoscute din ultimii zece ani. Conform datelor oferite de avocatul profesoarei, poluarea aerului cauzează 48.000 de decese pe an.

    „Ne adresăm statului deoarece considerăm că problemele medicale suferite de victimele poluării aerului se datorează lipsei de măsuri a autorităţilor în această chestiune”, a declarat avocatul Francois Lafforgue pentru Le Monde. Iar astfel de cazuri se înmulţesc şi în oraşe precum Lyon, Lile etc., mai spune acesta.

    Parisul se străduieşte de ani buni să combată fenomenul şi autorităţile au introdus penalităţi pentru vehiculele care nu sunt dotate cu filtre de reţinere a emisiilor. Pe mai multe rute din Capitala franceză a fost restricţionat accesul vehiculelor, iar o arie de 3 km din centru a devenit pietonală.

    Nonnez spune că ea a avut un stil de viaţă sănătos dintotdeauna – fiind dansatoare în tinereţe, iar acum profesoară de yoga-  dar a început să sufere de diverse probleme respiratorii, de la astm cronic până la pneumonie. Când poluarea a atins cele mai înalte cote, în decembrie anul trecut, afecţiunea sa bronhică i-a cauzat un atac de pericardită acută. „Doctorul care m-a tratat a spus că aerul din Paris este atât de poluat încât ne afectează inevitabil sănătatea, iar ca mine sunt mulţi alţi pacienţi, inclusiv copii şi bebeluşi. La fel spune şi cardiologul”, a mai declarat aceasta.  

  • Euro a ajuns aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele şase luni înainte de şedinţa BCE

    Euro a crescut cu 10% în faţa dolarului în ultimele cinci luni, din cauza unui dolar slab şi a posibilităţii ca Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze rata dobânzilor, pe fondul unel inflaţii în creştere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lituania a început ridicarea unui gard la graniţa cu Rusia

    Luni au fost demarate lucrările de construcţie pentru primul segment al gardului metalic de 130 de kilometri, în oraşul Ramoniskiai. La ceremonie a participat ministrul lituanian de Interne, Eimutis Misiunas.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sistemul BANCAR este în CĂDERE LIBERĂ. Dezastru pentru băncile locale. Este o PROBLEMĂ care nu se mai termină

    Potrivit datelor Băncii Na­ţio­nale. BNR pre­cizează că pro­cesul de curăţare a bilan­ţurilor a încetinit înce­pând cu ultimul trimestru al anului trecut şi atrage aten­ţia că un volum ridicat al creditelor neper­for­man­te generează pro­bleme prin utilizarea intensivă de ca­pital în scopul acoperirii pier­derilor.

    Cea mai ridicată rată a neperformanţei este înre­gis­trată în cazul creditelor acordate companiilor, de aproa­pe 20%, iar cel mai riscant portofoliu este cel ga­rantat cu imo­bile comerciale, unde rata creditelor ne­performante a crescut de la 20,4% în septembrie 2016  la 21,4% în ianuarie 2017

    Sistemul BANCAR este în CĂDERE LIBERĂ. Dezastru pentru băncile locale. Este o PROBLEMĂ care nu se mai termină

     

  • Sistemul BANCAR este în CĂDERE LIBERĂ. Dezastru pentru băncile locale. Este o PROBLEMĂ care nu se mai termină

    Potrivit datelor Băncii Na­ţio­nale. BNR pre­cizează că pro­cesul de curăţare a bilan­ţurilor a încetinit înce­pând cu ultimul trimestru al anului trecut şi atrage aten­ţia că un volum ridicat al creditelor neper­for­man­te generează pro­bleme prin utilizarea intensivă de ca­pital în scopul acoperirii pier­derilor.

    Cea mai ridicată rată a neperformanţei este înre­gis­trată în cazul creditelor acordate companiilor, de aproa­pe 20%, iar cel mai riscant portofoliu este cel ga­rantat cu imo­bile comerciale, unde rata creditelor ne­performante a crescut de la 20,4% în septembrie 2016  la 21,4% în ianuarie 2017

    Sistemul BANCAR este în CĂDERE LIBERĂ. Dezastru pentru băncile locale. Este o PROBLEMĂ care nu se mai termină

     

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă şi din ce izvor provine apa minerală cu aur şi argint din România, singura de 3 stele de la noi din ţară

    Dacă în România o sticlă de 750 ml de apă Aur’a costă între 12 şi 25 de lei, în ţările arabe sau în China preţul se ridică şi la 25 de euro.

    Fabrica de îmbuteliere a apei cu aur şi argint se află în localitatea Ocna de Fier, din judeţul Caraş-Severin, şi a fost deschisă în luna iunie 2016, în urma unei investiţii de aproximativ trei milioane de euro.

    Horaţiu Rada, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au lansat pe piaţă Aur’a, spune că apa îmbuteliată provine de la izvorul Ursoanea, din Munţii Dognecei, care a fost ales după doi ani de testări.

    “Căutarea apei trebuia făcută într-o zonă în care nu prea există activităţi umane (industriale), unde media de viaţă a localnicilor este ridicată şi în care ai certitudinea că din bazinul hidrografic din care se va capta apă nu sunt activităţi majore de poluare. Am mers pe zona Caraşului, unde am identificat mai multe surse, mai multe izvoare. În 2013 am început totul, iar aproape doi ani am făcut probe, teste, evaluări în funcţie de surse. Ultima variantă a fost izvorul Ursoanea, în Ocna de Fier”, a afirmat Horaţiu Rada.

    În urma analizelor efectuate, s-a ajuns la concluzia că apa care izvorăşte din Munţii Dognecei conţine coloizi de aur şi argint, are un pH ridicat şi ajunge la suprafaţă filtrată natural prin straturi de nisip, bolovănişuri, argile şi pământ vegetal.

    “Văzând că avem această apă, o apă de bebeluş, cum am numit-o noi, am început să ne gândim ce putem să facem cu ea. Şase luni am aşteptat să ne hotărâm în ce direcţie ne îndreptăm şi am zis că mergem pe zona sticlei. Am început demararea investiţiei prin achiziţia de utilaje pentru îmbutelieri sticle, pentru spălare, pentru automatizare. Apoi am trimis apa la Institutul Internaţional de Testare a Calităţii Gustului de la Bruxelles, în februarie 2016. Eu ştiam parametrii apei, dar voiam să văd unde se poziţionează. Am fost anunţaţi că am primit cea mai înaltă distincţie, de trei stele de aur, avem singura apă din România de trei stele”, a mai spus omul de afaceri timişorean.

    Horaţia Rada spune că a primit distincţia pentru Aur’a în 2 iunie 2016, iar după acest eveniment a început să primească mesaje din întreaga Europă de la potenţiali cumpărători, motiv pentru care imediat a şi fost lansat produsul pe piaţă.

    “Am fost bombardaţi cu tot felul de mesaje de la potenţiali cumpărători, de la distribuitori din toate colţurile lumii şi au început vizite: din China, din ţările arabe, din Turcia, din Germania, din Franţa, de peste tot. Oamenii ne-au contactat, au venit, au văzut, s-au convins că există sursa, că nu se face nimic asupra ei. Este un proces foarte complex să poziţionezi un asemenea produs într-o zonă de lux, de nişă”, a explicat Horaţiu Rada.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Rareş Măcinică: Madagscar – Smile & Wave Boys, Smile and Wave…

    De fapt nici nu se întâmplă asta, pentru că exporturile României sunt făcute de multinaţionale. În top 100 exportatori, doar 2% sunt companii cu capital românesc. Ce înseamnă asta? Păi arată că economia României este una de tip „lohn”. Doar forţa de muncă ieftină este principala raţiune a investiţiilor străine aici. Aducem materie primă, producem bunuri finite şi exportăm către alte ţări. Noi nu avem producţie autohtonă, asta înseamnă că orice criză într-un context geopolitic care implică Europa, va destabiliza economia României.

    Dar am fi oare pregătiţi de ieşirea pe pieţe externe? Un exemplu banal, dar sugestiv, ne spune că avem IT-işti mulţi şi buni în ţară, însă firmele româneşti, conform Eurostat, se află pe ultimul loc în Europa în clasamentul celor care au un site propriu, în jur de 42%, faţă de Danemarca (92%), Suedia (89%), Austria (86%). Suntem pe penultimele locuri în Europa când vine vorba de prezenţa pe social media şi bloguri. Un lucru de bază în ziua de azi pentru un antreprenor care doreşte să îşi prezinte oferta pe pieţe externe…

    Exporturile în Africa şi Orientul Mijlociu, Asia, America au cunoscut din 1990 încoace un trend abrupt descendent (peste 50-60% scădere). În ţările din aceste regiuni, nu contează valoarea exporturilor, ci Marja mare, Valoarea Adăugată! Mai mult, realizarea unei balanţe comerciale excedentare, ne ajută la echilibrarea deficitului extern. De exemplu, în Orientul Mijlociu şi Apropiat avem un excedent comercial de aproximativ 1,8 miliarde euro. Aproape de această cifră suntem şi în statisticile exporturilor către Africa. În total, avem comerţ în 17 ţări non UE, cu balanţă comercială pozitivă, rezultând un excedent de peste 20 miliarde euro. Atenţie, asta reprezintă cu 50% mai puţin faţă de acum 27 de ani. Să realizăm ce înseamnă scăderea: în 2015 deficitul balanţei comerciale a României a fost de 8,4 miliarde de euro.

    Nu trebuie să mergem întotdeauna la pomul lăudat. Iată că România a reuşit relaţii comerciale cu Swaziland, unde am exportat piese de schimb pentru tractoare, rulmenţi, produse chimice. Madagascar, importuri zero!!!, doar exportăm: frigidere, anvelope, material de construcţii. Cu RS Vietnam avem relaţii economice de peste 30 de ani. Cine nu îşi mai aminteşte de creveţii vietnamezi din anii 80? Un alt exemplu este Mongolia, unde România a şi contribuit cu investiţii la Circul de Stat şi la fabrica de mobilă din Ulan Bator. Marea majoritate a relaţiilor comerciale este formată din export produse româneşti (medicamente, produse alimentare…). Nu în ultimul rând, facem afaceri şi cu Mauritius, nişte insule, de unde importăm ceai, cafea, peşte…

    Mai mult, aflăm că anul trecut programul de promovare a exportului a fost pus în pericol de nouă lege a achiziţiilor din 2016, riscând ca peste 400 de firme româneşti să nu poată participa la târguri internaţionale. Este vorba de Programul de Promovare a Strategiei de Export a României (HG 296/2007), Federaţia Română de Design Vestimentar acuzând ministrul de la acea vreme că nu a făcut nimic să deblocheze situaţia, iar banii necesari fiind bocaţi de Ministerul de Finanţe, Ordonatorul Principal de Credite…

    Avem nevoie nu numai de un program de susţinere a exporturilor, dar mai ales de o echipă de vânzări, probabil din cadrul reprezentanţelor economice din ambasadele noastre, care să meargă cu pliante, mape şi power pointuri şi să aducă “clienţi” (iată o măsurare clară a productivităţii!) pentru firmele româneşti care încă mai produc ceva. Şi nu numai clienţi, dar şi suport informaţional, câţi dintre antreprenorii noştrii au întradevăr cunoştinţele necesare relaizarii unui plan de export.

    Însă în vârful piramidei stă, ca o fată morgana, nevoia urgentă şi disperată de a avea producţie autohtonă, alături de programe masive de cercetare şi inovare. Altfel, vom rămâne cu antreprenoriat majoritar de cafenele şi florarii.

    Iar antreprenori care produc, pot avea oportunităţi şi intern. Avem din ce în ce mai mulţi bani acum (din salarii…) nu îi vom economisi în bănci, ci îi vom cheltui. Pe ce? Pe roşii, castraveţi, televizoare şi medicamente. De unde? Din import, evident.

  • Când preferă românii să cumpere online?

    Acestea sunt concluziile la care a ajuns RTB House, companie globală care oferă tehnologii de retargetare de ultimă generaţie, în urma unui studiu realizat în peste 40 de pieţe. Studiul se bazează pe datele colectate de la peste 1.000 de campanii realizate după modelul RTB (Real Time Bidding), o tehnologie pentru publicitatea online, care permite achiziţia şi vânzarea de spatiu publictar online, pe baza licitatiilor în timp real.

    Potrivit studiului realizat în pieţe din Europa, America Latină, Asia şi Pacific, Orientul Mijlociu şi Africa, numărul de click-uri şi conversia cresc în special marţea, când sunt înregistrate cu 37% mai multe click-uri şi rata de conversie e cu 43% mai mare. Cea mai proastă zi pentru cumpărăturile online este sâmbăta, când decizia de achiziţie (calculată pe baza click-urilor pe reclame) scade semnificativ, la 11% din totalul rezultatelor din săptămână.

    Acelaşi studiu, realizat de RTB House şi pentru România, arată că obiceiurile de cumpărare ale românilor sunt similare. Utilizatorii autohtoni au dat cele mai multe click pe anunţuri şi au finalizat cele mai multe achiziţii în zilele de marţi, cu un număr de conversii cu 73% mai mare şi cu 45% mai multe click-uri decât sâmbăta. Cea mai intensă activitate a fost înregistrată seară, între orele 21 şi 23 (19% din totalul conversiilor).

    Comportamentul online şi preferintele în materie de shopping sunt foarte dinamice şi se schimbă în acord cu trendurile din tehnologie, dar şi în funcţie de factori externi punctuali (condiţii meteo, sărbători legale, etc) şi specialiştii în marketing online trebuie să fie tot timpul pregătiţi şi să îşi cunoască audienţa astfel încât să poată să reacţioneze mai repede la schimbările apărute şi să livreze mesaje personalizate, adaptate comportamentului utilizatorului.

    „Aici intră în joc si inteligenţa artificială. Algoritmii care învaţă singuri folosiţi în retargetarea personalizată imită modul în care neuronii umani funcţionează. Cu datele obţinute, ei pot analiza campaniile 24/7 şi pot reacţiona la toate schimbările, indiferent cât de mici ar fi. Acest lucru oferă posibilitatea ca acţiunile de advertising să fie ajustate, în timp foarte scurt, zile, ore sau chiar minute, astfel încât să gestioneze campaniile eficient. În acest fel, poate fi exploatat la maxim potenţialul de achiziţie într-un mod care până acum nu era posibil“, a completat Cătălin Emilian.

    RTB House a fost fondată în 2012 şi a derulat peste 1.000 de campanii în peste 40 de pieţe din Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Asia, Pacific şi America Latină. Echipa cuprinde peste 200 de profesionişti şi este în continuă creştere.