Tag: restaurante

  • În iulie, câştigul salarial mediu nominal net a fost de 2391 lei, cu 11 lei mai mult decât în iunie

    Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (6009 de lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (1418 de lei), conform datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Comparativ cu luna iulie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 15,1%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 113,5%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât costă deschiderea unui restaurant McDonald’s în România. E mai mult decât v-aţi fi aşteptat!

    Lider al pieţei de restaurante cu servire rapidă, restaurantul din Bacău va fi al 69-lea restaurant deschis în România de către companie. Restaurantul se află în centrul comercial Arena Mall din Bacău, iar în cadrul acestuia vor lucra 40 de angajaţi.

    “De peste 19 ani suntem parte din comunitatea din Bacău şi ne bucurăm că azi inaugurăm cel de-al doilea restaurant din oraş – pentru noi este o dovadă că suntem un partener de încredere pentru toţi cei care ne trec pragul zi de zi. Azi am ajuns la o reţea de 69 de restaurante, aceasta fiind prima deschidere din an. Avem 22 de proiecte de dezvoltare şi investiţii care urmează să fie implementate până la finalul anului. Sunt proiecte ambiţioase, în care avem încredere şi, de aceea, sperăm ca cei 200.000 de clienţi care ne vizitează zilnic să ne rămână alături şi să ne susţină ca şi până acum”, a declarat Daniel Boaje, director general Premier Restaurants România

    Începând cu anul 2016, McDonald’s este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare a restaurantelor McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii companiei. Premier Capital plc operează 134 de restaurante în locatii importante, mai mult de jumătate dintre ele având McDrive şi numeroase cafenele McCafé. În România, McDonald’s este lider al pieţei restaurantelor, cu 69 de restaurante în 21 de oraşe. Până în prezent, compania a investit peste 800 de milioane de lei în România, are 5.000 de angajaţi şi primeşte zilnic peste 200.000 clienţi.

  • Taco Bell, cel mai mare lanţ de restaurante din lume, ajunge în România. Când şi unde se va deschide

    Restaurantul va fi inaugurat în Bucureşti, în cadrul Băneasa Shopping City, unul dintre principalele centre comerciale din capitală.

    Meniul Taco bell oferă o varietate de produse de inspiraţie mexicană, precum faimoasele Crunchy Tacos, burrito, quesadilla, nachos şi Crunchwraps™.

    În prezent, brandul recrutează membri pentru echipa care va lucra în restaurantul din Bucureşti, iar cei interesaţi pot trimite CV-ul lor la adresa job@taco-bell.ro.

    Taco Bell are 40 de milioane de clienţi la nivel mondial, în fiecare săptămână. În prezent, sunt peste 360 de restaurante Taco Bell în 25 de ţări din afara Statelor Unite, iar obiectivul de extindere internaţională a brandului vizează 1.000 de locaţii până în 2022.
    Compania şi francizele sale operează peste 7.000 de restaurante care generează vânzări de peste 9 miliarde de dolari. Obiectivul brandului este acela de a deveni o companie cu vânzări globale de 15 miliarde de dolari şi cu 9.000 de restaurante la nivel mondial, până în 2022.

    Sphera Franchise Group S.A. este cel mai mare grup de restaurante din România şi deţine companiile care operează în sistem de masterfranciză brandurile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery şi Taco Bell.

    În România, lanţul de restaurante KFC numără 63 de restaurante atât în Bucureşti, cât şi în alte oraşe precum Timişoara, Cluj-Napoca, Suceava, Oradea, Piteşti sau Braşov. De asemenea, operează două restaurante la Chişinău, Republica Moldova şi două în zona de nord-est a Italiei.

    Pizza Hut a intrat pe piaţa din România în 1994, odată cu deschiderea primei locaţii din Calea Dorobanţilor, iar în prezent deţine 21 de restaurante la nivel de reţea.

    Pizza Hut Delivery, conceptul de livrare la domiciliu lansat de Pizza Hut, furnizează produse numai la pachet şi prin livrare. Brandul a intrat pe piaţa românească în decembrie 2007, odată cu deschiderea primei locaţii în zona Vitan din Bucureşti. În prezent, Pizza Hut Delivery deţine 15 unităţi dintre care 12 în Bucureşti şi câte una în Braşov, Cluj şi Popeşti Leordeni.

  • Plantele sălbatice care in România cresc pe toate câmpurile şi nimeni nu le foloseşte, dar in alte ţari sunt vândute că delicatese

    Este vorba despre plante pe care bunicile le foloseau frecvent in prepararea mancarii, dar care sunt tot mai putin utilizate de noile generatii. 
     
    Cine a copilarit la tara nu se poate sa nu fi gustat macar o data o ciorba de macris sau de “verze” (planta cu frunze alungite, crete), o tocana de leurda sau de urzici, sa nu fi baut un ceai de chimen, de menta salbatica, de stevie sau de sanziene culese pe pe camp sau să fi băut suc de soc.
     
    “Restaurantele romanesti au la indemana cel mai mare rezervor de plante din flora salbatica din toata Europa, pe care nu il pun in valoare la nivel de bucatarie salbatica. Sa stai pe cea mai mare biodiversitate si agrobiodiversitate din Europa (Romania este campionul net, detasat, al Europei la biodiversitate pe pajisti si in paduri) si sa nu o pui in valoare din punct de vedere culinar, inseamna ca tu, patron de restaurant, ai cazut examenul la botanica, botanica farmaceutica si storytelling, pe care piata agroalimentara le-a creat”, sustine Avram Fitiu, profesor universitar Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca si secretar general Federatia nationala de Agricultura Ecologica, in Romanianoastra.ro.
     
    Profesorul spune ca pe o pasune din Romania se gasesc intre 100 si 250 de specii de plante salbatice, comparativ cu 10 – 15 specii pe o alta pasune din Europa. Strainii au descoperit aceasta sursa si o valorifica. Restaurante din strainatate s-au specializat pe bucataria salbatica oferind clientilor salate din plante culese de pe camp sau garnisind preparatele specifice cu astfel de plante. 
     
  • Plantele sălbatice care in România cresc pe toate câmpurile şi nimeni nu le foloseşte, dar in alte ţari sunt vândute că delicatese

    Este vorba despre plante pe care bunicile le foloseau frecvent in prepararea mancarii, dar care sunt tot mai putin utilizate de noile generatii. 
     
    Cine a copilarit la tara nu se poate sa nu fi gustat macar o data o ciorba de macris sau de “verze” (planta cu frunze alungite, crete), o tocana de leurda sau de urzici, sa nu fi baut un ceai de chimen, de menta salbatica, de stevie sau de sanziene culese pe pe camp sau să fi băut suc de soc.
     
    “Restaurantele romanesti au la indemana cel mai mare rezervor de plante din flora salbatica din toata Europa, pe care nu il pun in valoare la nivel de bucatarie salbatica. Sa stai pe cea mai mare biodiversitate si agrobiodiversitate din Europa (Romania este campionul net, detasat, al Europei la biodiversitate pe pajisti si in paduri) si sa nu o pui in valoare din punct de vedere culinar, inseamna ca tu, patron de restaurant, ai cazut examenul la botanica, botanica farmaceutica si storytelling, pe care piata agroalimentara le-a creat”, sustine Avram Fitiu, profesor universitar Facultatea de Horticultura din cadrul Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Cluj-Napoca si secretar general Federatia nationala de Agricultura Ecologica, in Romanianoastra.ro.
     
    Profesorul spune ca pe o pasune din Romania se gasesc intre 100 si 250 de specii de plante salbatice, comparativ cu 10 – 15 specii pe o alta pasune din Europa. Strainii au descoperit aceasta sursa si o valorifica. Restaurante din strainatate s-au specializat pe bucataria salbatica oferind clientilor salate din plante culese de pe camp sau garnisind preparatele specifice cu astfel de plante. 
     
  • Poliţia Locală a suspendat activitatea a 15 restaurante şi cluburi din Centrul Istoric al Capitalei

    Agenţii economici au fost amendaţi, iar activitatea acestora a fost suspendată din cauza faptului că au fost găsiţi fără autorizaţie de funcţionare, fiindcă şi-au extins terasele pe domeniul public fără a avea vreo aprobare sau pentru că au depăşit nivelul de zgomot admis în zonă.

    Valoarea sancţiunilor pentru agenţii comerciali, depistaţi că au încălcat prevederile privind protecţia mediului, a fost de peste 120.000 de lei.

    “Pe lângă societăţile cărora li s-a suspendat activitatea, alţi 25 de agenţi economici au fost găsiţi de către inspectorii Direcţiei Control cu diferite nereguli, iar reprezentaţii acestora au fost chemaţi la sediul D.G.P.L.C.M.B. pentru verificări suplimentare. (…) În urma acţiunii din acest weekend, au fost controlaţi, în total, 67 de agenţi ecomonici iar 21 de persoane au fost legitimate în vederea identificării. S-au aplicat 57 de sancţiuni contravenţionale, cuantumul amenzilor depăşind 208.000 lei”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti (PLMB), remis luni MEDIAFAX.

  • Poliţia Locală a suspendat activitatea a 15 restaurante şi cluburi din Centrul Istoric al Capitalei

    Agenţii economici au fost amendaţi, iar activitatea acestora a fost suspendată din cauza faptului că au fost găsiţi fără autorizaţie de funcţionare, fiindcă şi-au extins terasele pe domeniul public fără a avea vreo aprobare sau pentru că au depăşit nivelul de zgomot admis în zonă.

    Valoarea sancţiunilor pentru agenţii comerciali, depistaţi că au încălcat prevederile privind protecţia mediului, a fost de peste 120.000 de lei.

    “Pe lângă societăţile cărora li s-a suspendat activitatea, alţi 25 de agenţi economici au fost găsiţi de către inspectorii Direcţiei Control cu diferite nereguli, iar reprezentaţii acestora au fost chemaţi la sediul D.G.P.L.C.M.B. pentru verificări suplimentare. (…) În urma acţiunii din acest weekend, au fost controlaţi, în total, 67 de agenţi ecomonici iar 21 de persoane au fost legitimate în vederea identificării. S-au aplicat 57 de sancţiuni contravenţionale, cuantumul amenzilor depăşind 208.000 lei”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti (PLMB), remis luni MEDIAFAX.

  • Încă un gigant american intră din toamnă în lupta pentru piaţa de 8 miliarde lei a restaurantelor din România

    Acesta este cel de-al doilea nume internaţional mare care vine în România în acest an, după Taco Bell, potrivit datelor ZF 
    Ambele nume vor fi aduse în sistem de franciză.  Piaţa locală de restaurante clasice este evaluată la 6 mld. lei, la care se adaugă cei circa 2 mld. lei cheltuiţi în localurile de tip fast-food.
     
    Lanţul de restaurante Sbarro, lansat acum mai bine de jumătate de secol în Statele Unite ale Americii, este specializat în vânzare de pizza, dar şi alte feluri de mâncare specifice bucătăriei italiene.
     
    Compania este deja prezentă în peste 30 de ţări şi urmează să intre în această toamnă pe piaţa locală cu un restaurant în centrul comercial Bu­cureşti Mall, potrivit datelor ZF.
     

     

  • Încă un gigant american intră din toamnă în lupta pentru piaţa de 8 miliarde lei a restaurantelor din România

    Acesta este cel de-al doilea nume internaţional mare care vine în România în acest an, după Taco Bell, potrivit datelor ZF 
    Ambele nume vor fi aduse în sistem de franciză.  Piaţa locală de restaurante clasice este evaluată la 6 mld. lei, la care se adaugă cei circa 2 mld. lei cheltuiţi în localurile de tip fast-food.
     
    Lanţul de restaurante Sbarro, lansat acum mai bine de jumătate de secol în Statele Unite ale Americii, este specializat în vânzare de pizza, dar şi alte feluri de mâncare specifice bucătăriei italiene.
     
    Compania este deja prezentă în peste 30 de ţări şi urmează să intre în această toamnă pe piaţa locală cu un restaurant în centrul comercial Bu­cureşti Mall, potrivit datelor ZF.
     

     

  • Ei sunt responsabili de amenajarea celui mai înalt restaurant din România – VIDEO

    Locul în care ne aflăm este Nor Sky Casual Restaurant, proiectul cel mai recent finalizat de arhitecţii Sebastian Mîndroiu (30 de ani) şi Radu Călin (29 de ani); am fost introduşi în povestea conceptului de amenajare chiar de ei: ”Am ales o linie de design simplă, care să evidenţieze priveliştea. Acesta este atuul spaţiului, de care nu aveam cum să fugim. Am vrut un spaţiu prietenos, dar nu foarte încărcat şi care să pună în valoare practic tot ce se vede dincolo de geam“, explică Sebastian Mîndroiu una dintre ideile principale care au stat la baza conceptului de aici. Cea de a doua idee pe care s-au bazat se leagă de restaurantele retro americane (diners), cu care ne-am obişnuit din filme. 

    Cei doi arhitecţi activează încă din 2013 pe nişa amenajărilor pentru clienţii companii, când au decis să îşi înfiinţeze propria firmă. |n prezent, PickTwo, studioul lor de design, a ajuns la venituri anuale de peste 100.000 de euro şi la proiecte mai ales pe nişa restaurantelor; în Capitală, de pildă, sunt responsabili de felul în care arată spaţii ca Stadio, Social 1, Skin Studio, Summer, Venchi etc. Au avut însă proiecte şi în Cluj-Napoca, Craiova şi Timişoara.

    |ncă de la început, cei doi arhitecţi-antreprenori şi-au propus să se axeze pe spaţiile publice, mai ales pe zona designului de interior pentru restaurante; în viitor însă îşi doresc să se extindă şi în sfera amenajărilor de magazine. Ideea dezvoltării businessului a pornit de la prietenia dintre cei doi tineri; se cunoşteau din facultate (au studiat amândoi la secţia de Arhitectură de Interior a Universităţii Ion Mincu), iar ulterior s-au angajat în cadrul aceluiaşi birou de arhitectură. La un moment dat, Radu Călin a primit o ofertă de amenajare a unui spaţiu şi l-a cooptat şi pe Sebastian Mîndroiu în proiect. ”Am văzut cum funcţionează lucrurile, ne-am înţeles şi ne-am decis pur şi simplu: am fost mulţumiţi de rezultate, ştiam domeniul destul de bine şi gândeam asemănător, astfel că am decis să facem firma, în 2013.“

    De la început, şi-au dorit să se axeze pe clienţii companii. ”Ni s-a părut oportun să lucrăm cu brandurile, pentru că ele se reinventează la câţiva ani; consumatorul are nevoie întotdeauna de ceva nou. |n schimb, zona amenajărilor de locuinţe ni s-a părut destul de limitată; am vrut să aducem astfel un aport de creativitate mai mare altor afaceri“, explică Radu Călin modul în care au hotărât să se concentreze pe nişa designului pentru restaurant. Radu Călin spune că şi-a identificat vocaţia încă din copilărie: când era elev în clasa a IV-a, iar părinţii săi se mutau, a descoperit câteva reviste de design interior care l-au determinat să se hotărască precoce că va urma arhitectura.

    Pentru Sebastian Mîndroiu, descoperirea a venit mai târziu, în contextul în care voia să aleagă un domeniu care să îi placă, şi nu unul oportun la acel moment sau către care l-ar fi canalizat mediul. ”Prin clasa a XI-a, am făcut alegerea prin eliminare. Mi-am dat seama că nu vreau să urmez o carieră în zona economică spre care se orientau colegii mei în perioada respectivă şi cred că singurul lucru pe care îmi plăcea să îl fac în liceu era să desenez sau să schiţez, astfel că mi s-a părut interesant să fac arhitectură.“ Radu Călin spune că adaptarea de la lucrurile teoretice, învăţate în şcoală, la munca practică dintr-o companie de profil nu a fost uşoară: ”Este o treaptă destul de înaltă, cred că timpul şi-a spus cuvântul. Şi la facultate există presiunea timpului, dar nu atât de mare, acolo am simţit cu adevărat ce înseamnă să fii responsabil, să ai un deadline“.

    A urmat experienţa lucrului practic, când s-au angajat într-o firmă de profil, la distanţă de aproximativ un an unul de celălalt. Pentru Radu Călin, primul proiect din postura de angajat a fost al unor litere volumetrice din clubul Fratelli; următorul, mai mare, un wine bar. Primele proiecte pentru Sebastian Mîndroiu s-au legat de nişa cafenelelor. ”Am descoperit partea practică a lucrurilor şi în momentul în care vezi cum se implementează acestea exact, înveţi mult mai repede decât teoretic, văzând nişte îmbinări sau detalii de mobilier, de pildă.“ Proiectul său de licenţă însă se leagă chiar de cel mai recent finalizat proiect al său, Nor Sky Casual Restaurant. Şi-a dorit să amenajeze un spaţiu din cadrul Skytower, cea mai înaltă clădire din Bucureşti (cu o înălţime de 136 de metri).

    Primul pas după decizia lansării propriului business a fost alegerea numelui, care avea să traseze şi principiile după care se vor ghida în conducerea firmei. S-au gândit cum ar putea să rezolve o parte din problemele pe care le întâmpină  în munca de la birou şi, din experienţa pe care o aveau, una dintre acestea era că unii clienţi îşi doreau să facă totul şi foarte repede, cât se poate de ieftin şi, dacă se putea, la final să iasă perfect. Au făcut o cercetare asupra acestui aspect şi au înţeles că există un principiu care se aplică în mai multe domenii, dar şi în al lor: ”Triunghiul managementului de proiect spune că dacă ai trei atribute – ieftin, repede şi bine -, dacă trebuie să alegi două din trei, rezultatul va fi cu siguranţă opusul celui de al treilea, de unde şi denumirea studioului, PickTwo (alege două – n.red.)“, explică Sebastian Mîndroiu.

    Cei doi tineri au încercat astfel să aducă o viziune pragmatică asupra domeniului în care activează. ”Putem să facem ceva ieftin şi repede, dar cu siguranţă nu va fi ceva spectaculos sau putem să facem ceva bine şi destul de scump, dar va dura mai mult timp. Orice combinaţie a celor două duce la opusul celui de al treilea. Cam asta a fost gândirea pe care ne-am bazat atunci când am făcut brandul.“ Ce aleg clienţii din România? Alegerea este versatilă, potrivit lui Mîndroiu, şi depinde de specificul brandului şi de clienţii lor ţintă: ”Dacă vrei un restaurant fine dining sau ceva poziţionat mai sus de media pieţei, este normal să acorzi mai mult timp şi să investeşti mai mult astfel încât să ai un rezultat spectaculos, iar acestea nu vor fi ieftine niciodată. Pe de altă parte, dacă vrei să faci ceva pentru mase şi să deschizi mai repede locul respectiv fiindcă vine vara şi ai o terasă care vrea să producă, spre exemplu, va fi ieftin şi repede, dar cu siguranţă nu va fi un rezultat spectaculos.“

    Primul proiect amplu al PickTwo a fost amenajarea restaurantului Stadio din centrul Capitalei, care a venit în urma unor recomandări de la prieteni. Ulterior, numărul proiectelor a evoluat de la 10 anual la 20-25, tot în baza recomandărilor primite; dintre acestea, 4-5 sunt proiecte de anvergură mare. Dacă înfiinţarea unei afaceri în domeniu nu presupune mari cheltuieli, valoarea investiţiei ca timp a celor doi arhitecţi a cântărit cel mai mult: ”|n principiu, ai nevoie de un birou şi de un computer unde să poţi să lucrezi, dar nu ai nevoie de alte elemente sau alte detalii, de pildă utilaje. |n schimb, cred că ne-am dedicat ultimii patru ani acestui business, nu ştiu dacă pot să cuantific ce înseamnă asta în bani. Cu siguranţă timpul pe care l-am investit a fost foarte mult; ulterior ne-am dat seama că e foarte important să investeşti în resursa umană“.