BusinessMagazin

Tag: proteste

  • Trec alegerile, urmează marea defulare naţională

    Prin urmare, taberele primilor doi clasaţi au început să se întărească în perspectiva finalei din 16 noiembrie, urmărind să capteze cât mai mult din electoratele care au votat cu ceilalţi candidaţi şi să abordeze marele bazin al celor 46,8% din alegători care n-au venit la vot.

    Victor Ponta a preferat tactica alianţelor rapide şi explicite cu foştii lui detractori (Corneliu Vadim Tudor) sau cu foştii susţinători ai lui Traian Băsescu de la precedentele alegeri (Dan Diaconescu) şi i-a atras cu posturi în aparatul guvernamental pe contracandidaţii Călin Popescu-Tăriceanu (prima variantă de prim-ministru, înainte de George Maior de la SRI sau Florin Georgescu de la BNR) şi Teodor Meleşcanu (consilier pe probleme de securitate naţională). În schimb, Klaus Iohannis a declarat din start că îşi doreşte votul direct al cetăţenilor, fără niciun fel de negociere prealabilă cu alte partide sau candidaţi, atât ca să scape de orice şantaj din partea altor candidaţi dispuşi să i se alăture condiţionat, cât şi ca să scape de orice posibilă asociere de imagine cu moştenirea “băsismului”, ca efect al unei alianţe explicite cu Monica Macovei sau Elena Udrea.

    Aparenta lipsă de efort a lui Iohannis de a-şi apropia electoratul “băsist”, grija lui constantă de-a lungul campaniei de a evita atacurile mai dure la adresa contracandidaţilor şi preferinţa pentru calea scrisă în prezentarea programului său (cel mai lung dintre cele întocmite de candidaţi) i-au neliniştit însă pe mulţi alegători de dreapta, de la cei mai combativi, care au reînviat aproape automat suspiciunile de “blat” PSD-ACL, până la cei mai moderaţi, care s-au radicalizat în contextul gravelor nereguli de la secţiile de vot din străinătate.

    Aşa a luat naştere ideea că o înfrângere la urne a lui Iohannis în faţa lui Ponta poate fi preîntâmpinată (sau reparată ulterior) doar prin nişte proteste masive de stradă, un potenţial “Maidan” după model ucrainean sau unguresc, care să pornească de la legitimele proteste actuale în sprijinul alegătorilor din diaspora şi să sfârşească printr-o mişcare care să răstoarne, după caz, fie doar guvernul Ponta, fie “clasa politică ticăloşită” în ansamblu. Abia se terminase primul tur de scrutin şi deja au apărut pe Facebook convocări la proteste programate tocmai pentru 15 noiembrie, ziua dinaintea alegerilor, cu intenţia de a-i stârni pe potenţialii participanţi, mai ales pe cei mai tineri, să-şi imagineze că recreează Revoluţia din 1989: “Dacă atunci l-am dat jos pe Ceauşescu, sigur îl putem rezolva şi pe pămpălăul ăsta” [Ponta, n.r.]. Tactica de mobilizare a unor protestatari prin paralele imaginare între prezent şi epoca Ceauşescu a fost încercată la vremea ei, cu succes, şi de protestatarii contra guvernului Boc în 2012, şi de manifestanţii contra proiectului Roşia Montană în 2013.

    Astfel încât, cu doar câteva zile înainte de al doilea tur, pe cât de linişte era pe frontul confruntării directe şi publice, pe programe, între cei doi prezidenţiabili rămaşi în cursă, pe atât de tensionată devenise atmosfera în media şi pe reţelele sociale, unde au ajuns să se lupte între ele, din nefericire, înseşi electoratele candidaţilor, care şi-au redescoperit cu furie toate opoziţiile posibile dintre ele (urban/rural, cu studii/fără, Vechiul Regat/Transilvania, tineri/bătrâni, mediul privat/bugetari, oameni din ţară/diaspora), spre paguba exclusivă a electoratului în ansamblu şi, cel puţin deocamdată, spre câştigul nimănui.

  • Proteste în toată ţara pentru un VOT CORECT în turul doi. HARTA oraşelor în care românii ies în stradă

    Sâmbătă şi duminică, tinerii din Bucureşti, Constanţa, Braşov, Iaşi, Cluj, Reşiţa, Timişoara, Arad sau Oradea ies în stradă simultan, pentru a-şi arăta solidaritatea românii din diaspora.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare

    Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.

    Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.

    În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.

  • Buturuga taxei mici care putea să răstoarne guvernul mare

    Manifestanţii au luat impunerea taxei drept o dovadă că guvernul Orban, cunoscut prin autoritarismul său, ar intenţiona să cenzureze libertatea de opinie pe internet. Faptul că aceste proteste, prevăzute să continue la 17 noiembrie, ziua când ar urma să se voteze legea, au reuşit în doar câteva zile să determine guvernul Orban să renunţe la ideea noii taxe se explică prin perioada foarte tensionată pe care o traversează guvernarea Fidesz, care în ultimele luni a devenit tot mai deschis ostilă faţă de UE şi SUA, inclusiv cu ameninţări din partea preşedintelui parlamentului ungar că dacă UE vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Budapesta ar trebui să ia în considerare ieşirea din Uniune.

    Răcirea relaţiilor cu Vestul derivă din sfidarea deciziei Bruxellesului ca ţările UE participante la proiectul gazoductului South Stream, iniţiat împreună cu Gazprom, să îngheţe proiectul. Şeful companiei energetice MVM, responsabilă de segmentul ungar al South Stream, a estimat chiar zilele trecute că lucrările vor începe în şase luni şi se vor încheia în 2017. Consecinţa ar putea fi ca noua Comisie Europeană condusă de Jean-Claude Juncker să sancţioneze Budapesta inclusiv cu tăierea unor fonduri, scrie presa ungară.

    În acelaşi timp, decizia Washingtonului de a impune interdicţii de călătorie în SUA pentru şase oficiali unguri acuzaţi că au încercat să dea mită unor firme americane, recentele admonestări ale Victoriei Nuland la adresa autoritarismului lui Viktor Orban şi participarea la protestele de stradă contra taxei pe internet a însărcinatului american cu afaceri la Budapesta i-au făcut deja pe unii oficiali şi susţinători Fidesz să suspecteze că SUA ar intenţiona să încurajeze în Ungaria un “Euromaidan” după exemplul ucrainean, spre a forţa căderea guvernului Orban.

  • La o lună de la începutul protestelor, manifestanţii sunt în continuare în stradă la Hong Kong

    La 28 septembrie, campania de mobilizare pentru a cere instaurarea unui veritabil sufragiu universal în regiunea autonomă aflată sub tutelă chineză s-a accelerat brusc. Manifestanţii, înarmaţi doar cu umbrele pentru a se apăra de gazele lacrimogene lasante de poliţie, au atras în stradă zeci de mii de alţi cetăţeni.

    În decurs de o lună, numărul manifestanţilor s-a redus considerabil dar unii dintre ei ocupă în continuare trei cartiere din Hong Kong.

    Puţini observatori se aşteaptă ca Beijingul să cedeze în faţa revendicărilor manifestanţilor. Deşi China acceptă principiul sufragiului universal pentru alegerea şefului Executivului local în 2017, ea vrea să păstreze totuşi controlul asupra procesului electoral şi să controleze candidaturile.

    Guvernul local pare să fi ales să lase mişcarea să se stingă de la sine. Cei şapte milioane de locuitori ai Hong Kong-ului, care traversează cea mai gravă criză de la retrocedarea sa către China în 1997, s-au săturat să lupte împotriva ambuteiajelor monstruoase şi a mijloacelor de transport public supraaglomerate. Comercianţii se plâng că cifra lor de afaceri a scăzut vertiginos în acest oraş unde chiriile sunt printre cele mai mari din lume.

    Liderii mişcării, sub presiune, se întreabă ce tactici să adopte. Pentru Joshua Wong, unul dintre liderii studenţilor, există o singură certitudine: retragerea nu este o opţiune.

    “Ocupanţii vor să reziste”, a declarat el pentru AFP din Admiralty, principala zonă ocupată de manifestanţi în apropiere de sediul puterii locale. “Fără un rezultat concret, ocupanţii vor dormi în fiecare noapte în corturi”.

    Protestatarii sunt mândri de tabăra lor de corturi, unde gunoiul este colectat selectiv meticulos, unde studenţii studiază într-un loc rezervat pentru acest lucru şi unde mii de persoane se adună în weekend pentru a aplauda discursurile.

    “Aceasta este utopia Hong-Kong-ului”, susţine Jimmy Leung, în vârstă de 31 de ani, care cântă la chitară în faţa cortului unui prieten.

    Mulţi manifestanţi se entuziasmează în faţa artei stradale care a înflorit în acest centru al capitalismului financiar internaţional.

    “Aici, chiar şi când nu ne cunoaştem, putem discuta probleme politice”, exclamă Wing Mak, în vârstă de 37 de ani.

    Cu toate acestea, nu este totul perfect în noul Hong Kong, recunoaşte Jimmy Leung. După 30 de nopţi în care a dormit sub o autostradă urbană cu nouă benzi, el este obosit. Vrea ca manifestanţii şi Guvernul să ajungă mai repede la un acord. “Nu este plăcut aici. Dar trebuie să insistăm pentru a obţine ceea ce este corect”.

    Guvernul a făcut o propunere săptămâna trecută, dar fără a genera prea mult entuziasm. El a propus să predea Beijingului un raport despre evenimente şi să înfiinţeze o comisie comună cu privire la reformele politice de după 2017.

    Manifestanţii se plâng de lipsa de strategie a liderilor mişcării, care par divizaţi cu privire la calea ce trebuie urmată. Ei au fost invitaţi să voteze duminică pentru a alege între compromis şi confruntare, dar scrutinul a fost anulat în ultimul minut.

    “Toate acestea sunt discuţii sterile, fără propuneri solide”, se plânge Wing Mak.

    Unii vorbesc despre extinderea campaniei de nesupunere civilă cu o grevă a impozitelor sau operaţiuni de blocare a circulaţiei, de exemplu. Benny Tai, cofondatorul mişcării prodemocraţie Occupy Central sugerează organizarea în Hong Kong a unui referendum pe tema reformelor democratice.

    Marţi, ei vor marca împlinirea unei luni de la începutul manifestaţiilor cu 87 de secunde de linişte (pentru cele 87 de salve de gaze lacrimogene lansate la 28 septembrie) şi o reuniune.

  • Sanitas ameninţă că protestează miercuri, dacă Guvernul nu găseşte soluţii de majorare a salariilor

    Consiliul Naţional al Federaţiei Sanitas, întrunit joi, a analizat rezultatele negocierilor de până acum cu Ministerul Finanţelor şi a decis să ceară Guvernului să găsească, până miercuri, soluţii pentru revendicările angajaţilor din sănătate şi din asistenţă socială.

    “Atitudinea superficială a reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii, Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, preocupate doar de politici bugetare prin care este desconsiderată activitatea din cel mai sensibil domeniu al societăţii româneşti, se constituie într-o provocare gravă şi nejustificată a salariaţilor din sectorul sanitar”, se arată într-un comunicat de presă al Federaţiei Sanitas.

    Sindicaliştii solicită creşterea salariilor cu 100 de lei brut pentru toţi salariaţii din sistemul sanitar şi din asistenţă socială, începând din 1 noiembrie 2014, şi aplicarea prevederilor Legii 284/2010, începând din 1 ianuarie 2015.

    “Federaţia Sanitas din România atrage atenţia Guvernului că, în situaţia în care până miercuri, 29.10.2014, nu vor fi găsite soluţii pentru creşterea salariilor întregului personal din sistemul sanitar şi de asistenţă socială, prin aprobarea unui act normativ, membrii Consiliului Naţional au decis pichetarea sediului Guvernului României în data de 29.10.2014 şi, ulterior, organizarea unui miting de amploare în data de 12 noiembrie 2014. Menţionăm că responsabilitatea pentru consecinţele acestor forme radicale de protest revine în întregime factorilor decizionali din Guvernul României, care tratează cu indiferenţă criza generală din sistemul sanitar românesc”, a precizat sursa citată.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, anunţa, la finele lunii iunie, că a ajuns la un acord cu reprezentanţii Federaţiei Sanitas pentru creşterea cu 10% a salariilor angajaţilor din sistemul public de sănătate şi ale asistenţilor sociali situate sub plafonul de 1.500 de lei.

    Ioana Petrescu nu vorbea de creşterea salariilor cu 10% din toamnă, ci preciza că majorarea va fi efectuată în două etape, respectiv cu 5% începând cu 1 decembrie 2014 şi cu încă 5% de la 1 martie 2015.

    Ministerul estima că de această majorare salarială vor beneficia aproximativ 126.000 de angajaţi din sistemul public sanitar şi de asistenţă socială.

    Reprezentanţii Federaţiei Sanitas anunţau atunci că oferta guvernamentală de majorare a salariilor din sănătate şi asistenţă socială mai mici de 1.500 de lei a fost respinsă de Consiliul Naţional al Sanitas. Sindicaliştii cereau creşteri salariale pentru toţi angajaţii şi dădeau atunci data de 15 septembrie ca termen pentru negocieri în vederea găsirii unei soluţii, fără proteste.

    În luna iunie, Federaţia Sanitas a organizat proteste la ministerele Sănătăţii, Muncii şi Finanţelor Publice. Sindicaliştii au cerut, printre altele, încheierea unui contract colectiv de muncă în sectorul sanitar, creşterea cu zece la sută a salariilor din sănătate şi asistenţă socială, precum şi deblocarea posturilor.

  • Noi violenţe între protestatari şi forţele de ordine, la Hong Kong

    Cea mai gravă criză politică izbucnită în Hong Kong de la cedarea suveranităţii de către Marea Britanie în anul 1997 durează deja de patru săptămâni şi nu există semnale privind găsirea unei soluţii, în pofida reluării negocierilor între Guvern şi liderii studenţilor.

    Guvernul de la Beijing a semnalat că nu intenţionează să revină asupra deciziei din august care nu conferă drepturile electorale revendicate de protestatari.

    “Dacă nu se va găsi o soluţie în timpul sesiunii de negocieri de marţi, mi-e teamă că violenţele vor fi din ce în ce mai ample”, afirmă analistul Sonny Lo, profesor la Institutul de Educaţie din Hong Kong.

    Sute de protestatari s-au bătut cu forţele de ordine, duminică dimineaţă, în districtul Mong Kok.

  • China a blocat site-ul BBC, după relatările cu privire la manifestaţiile din Hong Kong

    Este pentru prima oară când site-ul grupului media britanic este în totalitate blocat în China, din decembrie 2010, când nu a putut fi accesat mai multe zile, atât în timpul, cât şi după ceremonia de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo, relatează AFP.

    La rândul său, versiunea în limba chineză a site-ului BBC este blocată total de la momentul lansării, în 1999, cu o scurtă perioadă de funcţionare de câteva luni, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.

    “Ne confruntăm cu o înăsprire a cenzurii în China”, a comentat, miercuri, într-un mesaj postat pe Twitter, directorul biroului BBC pentru regiunea Asia, Jo Floto, cu sediul la Beijing.

    Autorităţile chineze au mai impus deja “un ecran negru (postului de televiziune) BBC World, în momentul în care erau difuzate reportaje cu privire la Hong Kong”, a adăugat el.

    În condiţiile în care Beijingul a impus o cenzură drastică pe Internet, site-urile mai multor ziare străine nu pot fi accesate, cazuri asemănătoare fiind semnalate şi în ceea ce priveşte reţelele sociale Twitter, Facebook şi, de la declanşarea manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong, platforma de fotografii Instagram.

    De altfel, site-urile cotidianului The New York Times şi al agenţiei Bloomberg au fost blocate în 2012, după publicarea unor anchete cu privire la averea fostului premier Wen Jiabao şi a actualului preşedinte Xi Jinping.

    Dispariţia totală a BBC din mediul online chinez intervine în condiţiile în care site-ul a difuzat miercuri dimineaţă o înregistrare video în care poliţişti din Hong Kong sunt surprinşi în momentul în care lovesc violent un manifestant cu mâinile încătuşate, imagini care au provocat indignare în fosta colonie britanică.

    În schimb, site-ul postului CNN putea fi în continuare accesat miercuri în China continentală.

  • Unii piloţi Tarom ameninţă cu noi proteste. Ministerul Transporturilor: “La Tarom e pace”

    “La Tarom e pace. Chiar dacă nu şi-o doresc unii, totuşi e pace. Părerea mea este că Tarom trebuie să-şi continue activitatea, şi piloţii, şi însoţitorii, şi ceilalţi, trebuie să muncească pentru ca Tarom să rămână una dintre cele mai importante companii din Europa. Ţin foarte mult la Tarom şi îmi doresc ca Tarom să existe”, a declarat Dragos Titea, secretar de stat la Transporturi, la conferinţa Mediafax Talks about Aviation 2, răspunzând unei întrebări.

    Oficialul a adăugat că în acest moment nu este grevă la Tarom şi nu crede că acest lucru se va întâmpla.

    “Am discutat săptămâni la rând împreună cu ei (cu membrii sindicatului, n.r.) şi cred că deschiderea din partea noastră, a ministerului, a fost cea mai mare”, a adăugat oficialul.

    Conducerea Tarom a anunţat, tot joi, că poartă negocieri cu reprezentanţii sindicatelor pentru elaborarea unor acorduri care vor ţine cont atât de cererile sindicale, cât şi de prevederile legale şi bugetul companiei, şi arată că va relua discuţiile pentru un nou contract colectiv de muncă.

    “TAROM precizează că în acest moment compania, împreună cu reprezentanţii sindicatelor, poartă negocieri şi lucrează împreună pentru elaborarea unor acorduri pentru favorizarea ambelor părţi (…) Concomitent cu semnarea acestor acorduri, conducerea companiei va întreprinde toate demersurile legale pentru reluarea procesului de negociere a unui nou contract colectiv de muncă”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Prezentă la eveniment, Silvia Columb, directorul comercial al Tarom, a afirmat că în prezent sunt în derulare discuţii cu sindicatele, iar unele revedincări ale angajaţilor nu au putut fi soluţionate de conducerea companiei, având în vedere situaţia financiară a Tarom.

    “Nu am cedat încă speranţei că negocierile vor ajunge la un bun sfârşit şi că în final toată lumea va înţelege că atât timp cât compania are încă pierderi, nu putem să facem majorări salariale, nu putem să acordăm toate drepturile pe care personalul navigant le cere. Negociem, discutăm, cel puţin în acest moment nu se pune problema unei greve, chiar dacă a fost o atenţionare a sindicatului personalului navigant, a fost o notificare. Atât timp cât există negocieri, speranţa rămâne că nu vom ajunge la un conflict. Pentru situaţia din România, un conflict poate să se declanşeze numai cu un anume timp înainte. În situaţia în care vom şti, va fi conflict, vă vom anunţa dinainte, cursele vor fi protejate aşa cum se va putea, dar nici într-un caz nu este vorba de săptămâna asta, de luni, de marţi“, a spus Silvia Columb, director comercial al Tarom.

    Sindicatul personalului navigant a anunţat că îşi rezervă dreptul la “acţiuni sindicale”, dacă revendicările nu vor fi soluţionare, a precizat Columb.

    Mai multe curse Tarom au fost anulate sau întârziate la mijlocul lunii septembrie din cauza unor acţiuni spontane din partea unor piloţi şi ai unor însoţitori de zbor.

    Surse din rândul piloţilor au declarat atunci pentru MEDIAFAX că protestul a fost declanşat din cauza nemulţumirilor privind salariile şi noul contract colectiv de muncă – înregistrat fără să se ţină cont de revendicările lor -, dar şi pe fondul unora privind managementul companiei.

    Potrivit surselor, conducerea companiei Tarom s-ar fi folosit de sindicatul majoritar şi de alte două sindicate mai mici pentru a putea înregistra la ITM noul contract colectiv de muncă, fără a lua în calcul cerinţele piloţilor.

    Ministrul Transporturilor Ioan Rus a declarat la 23 septembrie că discuţiile dintre reprezentanţii instituţiei şi sindicatele Tarom s-au încheiat cu perspectiva unei rezolvări favorabile a problemelor, precizând că anumite solicitări vor fi soluţionate în 2015.

    “Sunt încă câteva probleme în litigiu, la care compania nu are soluţii imediate, dar în acelaşi timp există foarte multă raţionalitate din partea managementului şi a salariaţilor, astfel încât unele lucruri vor putea face parte dintr-un angajament de perspectivă”, a spus atunci Rus, la finalul unei discuţii cu reprezentanţii sindicatelor.

    El a mai arătat că în prezent veniturile Tarom sunt mai mici decât costurile, iar compania are pierderi din care este foarte dificil de susţinut creşteri salariale sau condiţii mai bune de muncă.

  • Scenarii posibile în cazul manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong – VIDEO, GALERIE FOTO

    Pe de o parte, o coaliţie de organizaţii prodemocraţie paralizează fosta colonie britanică pentru a cere instaurarea votului universal deplin şi a cere demisia şefului Executivului, Leung Chun-ying, perceput drept marioneta Beijingului.

    Autorităţile locale susţinute de China refuză să cedeze. Pentru ele este mai bine un vot universal limitat, aşa cum propune Beijingul, decât deloc.

    VEZI GALERIA FOTO

    În condiţiile în care situaţia pare să fie în impas, Agenţia France Presse prezintă o serie de scenarii posibile.

    – Mişcarea prodemocraţie ia amploare –

    De patru zile, protestatarii au ieşit cu zecile de mii pe străzi. Ei ocupă artere strategice, paralizând numeroase cartiere. Miercuri şi joi sunt zile libere în Hong Kong, astfel că numeroşi locuitori nu sunt nevoiţi să meargă la serviciu. Organizatorii speră, prin urmare, la o mobilizare în creştere, mai ales dacă poliţia va menţine o prezenţă redusă cum a făcut de duminică seară, când poliţiştii au încercat să disperseze manifestanţii cu gaze lacrimogene.

    Autorităţile sunt sub presiune: activităţile normale ale teritoriului, cunoscut ca un centru al capitalismului financiar internaţional, sunt puternic perturbate. Dacă situaţia va continua, acestea ar putea fi constrânse fie să cedeze la unele dintre cerinţele protestatarilor, fie să reprime mişcarea.

    Conform analiştilor, demisia lui Leung Chun-ying ar putea dezamorsa criza, dar aceasta este puţin probabilă.

    – Mişcarea se diminuează –

    Mobilizarea este impresionantă, dar organizatorii sunt obligaţi să menţină ritmul. Dacă numărul manifestanţilor scade prea mult, autorităţile ar putea fi tentate să mobilizeze poliţia pentru a dispersa protestatarii rămaşi.

    Locurile în care mitingurile sunt mai puţin importante decât în centru, precum zona comercială Causeway Bay şi Mongkok, cartierul foarte populat din Kowloon, sunt cele mai vulnerabile.

    Manifestanţii trebuie de asemenea să ţină cont de opinia publică în acest oraş cu peste şapte milioane de locuitori. Au existat deja câteva schimburi de replici între manifestanţi, clienţi ai transportului public şi comercianţi contrariaţi, dar până acum nu a fost nici o mişcare importantă de dezaprobare. Această situaţie s-ar putea schimba însă dacă protestele se vor prelungi mai multe zile sau chiar săptămâni.

    – Represiunea autorităţilor –

    Autorităţile ar putea decide să mobilizeze din nou forţele de ordine într-un efort concertat pentru a elibera străzile. Poliţia a refuzat să excludă utilizarea din nou a gazelor lacrimogene sau recurgerea la gloanţele de cauciuc.

    Dar ca şi duminică, orice confruntare directă ar putea determina mai mulţi oameni să iasă în stradă, în timp ce unii analişti apreciază că liderii nu mai controlează în totalitate mişcarea. Chiar dacă aceştia ar fi arestaţi, “mişcarea ar putea continua de una singură”, scrie firma de consultanţă Steve Vickers Associates.

    – Intervenţie directă a Beijingului –

    China ar putea decide că situaţia a durat suficient şi ar putea solicita armatei, care are o garnizoană la Hong Kong, să rezolve situaţia. Zvonurile privind o intervenţie a armatei chineze circulă în rândul manifestanţilor dar nimic nu susţine această ipoteză pentru moment.

    Leung şi Beijingul au afirmat că Hong Kong este capabil să-şi rezolve propriile probleme. Un astfel de scenariu, “cel mai puţin probabil”, potrivit unui analist occidental, ar fi condamnat de lumea întreagă. Ar fi mai plauzibil ca poliţia locală să includă în rândurile sale colegi chinezi îmbrăcaţi în uniforma locală. “În acest fel, ar putea spune că rezolvă situaţia pe plan intern”, adaugă analistul.