BusinessMagazin

Tag: prognoza

  • Prognoza “revizuita” a lui Ion Tiriac privind iesirea din criza

    “Ar trebui si opozitia si puterea sa stea macar orele astea de
    groaza pe care le traim, de criza, la aceeasi masa. Domnul Basescu
    ar trebui sa-i inchida pe aia toti intr-o camera, sa-i tina acolo o
    saptamana cu paine si apa, si pe urma cand ar iesi afara, domnul
    PSD ar avea o cicatrice, domnul liberal doi dinti mai putin, domnul
    PDL ar iesi fara o mana, dar ar iesi afara cu un plan Marshall
    (proiect de reconstructie pentru Europa de Vest conceput de SUA
    dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, n.r.)”, a spus Tiriac, primul
    invitat din noul sezon al emisiunii “Dupa 20 de ani”, difuzata
    duminica la Pro TV. Omul de afaceri a spus ca, in cazul Romaniei,
    clasa politica s-a nascut pe 1 ianurie 1990 si este foarte
    tanara.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cod de descifrat: MMXI. Cum va arata lumea in 2011

    O mare greutate o vor avea pentru pietele internationale
    semnalele politice, pentru ca economia si politica au ajuns sa se
    confunde adeseori in perioada din urma. La inceput de an, tabloul
    global sta cam asa: Statele Unite par pregatite pentru o crestere
    economica sustinuta, desi nu la fel de accelerata precum cele din
    China, India sau Brazilia, in vreme ce Europa s-ar putea trezi cu
    cel putin inca o roata dezumflata in zona euro, fie ca vorbim de
    posibila restructurare a datoriilor Greciei, de nevoia de salvare a
    Portugaliei sau a unor state considerate indeobste cam prea mari
    pentru a fi lasate sa cada, Italia sau Spania. Aceste ultime doua
    state trebuie sa stranga in urmatoarele luni de pe piete circa 400
    de miliarde de euro pentru a-si rostogoli datoriile, iar reticenta
    de care investitorii au dat dovada la sfarsitul anului trecut in
    cazul Irlandei nu prevesteste nimic bun.

    Costul asigurarii in caz de incapacitate de plata (CDS) a
    datoriilor suverane din statele Europei Occidentale a atins joia
    trecuta un nou maxim istoric, depasindu-l in premiera pe cel al
    asigurarii datoriilor suverane ale statelor din Europa Centrala si
    de Est, inclusiv Rusia, ceea ce arata ca pietele se pregatesc
    pentru o noua lovitura puternica ce ar urma sa fie incasata de zona
    euro. Liderii Europei au insa in acest an si probleme politice de
    rezolvat, care le vor acapara si timpul, si energia, spre deosebire
    de anul trecut, cand deciziile dure puteau fi aplicate ceva mai
    usor; in Germania, cea mai mare economie a zonei euro, din cauza
    sistemului electoral, incepand din februarie si pana in septembrie,
    coalitia de guvernare formata din conservatori si liberali va trece
    dintr-o campanie electorala intr-alta, in disputa fiind controlul a
    sapte dintre cele 16 landuri ale tarii.

    Perspectivele crestin-democratilor (CDU) condusi de cancelarul
    Angela Merkel nu sunt prea optimiste: daca maine ar avea loc
    alegeri, Merkel nu ar mai ramane in functie, fiind inlocuita de o
    coalitie de centru-stanga, intre social-democrati si verzi. Noile
    conduceri ale celor sapte landuri vor modifica aproape sigur si
    balanta politica in Bundesrat, “Consiliul Federal” al landurilor,
    care trebuie sa aprobe toate legile trecute prin Parlamentul in
    care coalitia de guvernare inca detine o majoritate. Asadar, Merkel
    va trebui pe de o parte sa lupte la baioneta ca sa salveze ce se
    mai poate salva, iar apoi sa negocieze asiduu cu potentialii
    castigatori pentru orice masura de reforma.

    Celalalt motor al Europei, Franta, va trece printr-un an
    preelectoral (in martie 2012 sunt alegeri prezidentiale), iar
    presedintele Nicolas Sarkozy trebuie sa gaseasca o formula de
    compromis cu sindicatele pe care si le-a ridicat impotriva odata cu
    noua lege a pensiilor pe care a impus-o anul trecut. In plus,
    Sarkozy va fi probabil ocupat cu agenda G20, grup prezidat de
    Franta in 2011. Miza pentru cuplul franco-german va fi initierea
    unei dezbateri pentru a rezolva problema sistemica a zonei euro –
    uniune monetara fara uniune fiscala – ce duce la acumularea de
    diferente tot mai mari intre diversele economii europene si creeaza
    derapaje pe care le deconteaza ansamblul blocului comunitar prin
    masurile de austeritate in vigoare sau in pregatire.

    Are insa destule sanse sa se concretizeze o dezbatere privind
    reformarea sistemului monetar mondial, pe care Sarkozy va incerca
    sa o impuna G20 pentru a mai castiga din punctele pierdute in
    politica interna? Dupa razboiul valutar de uzura in care s-au
    angajat marile economii in 2010, o schimbare de strategie este
    deocamdata o promisiune frumoasa: Statele Unite nu par dispuse sa
    renunte atat de usor la pozitia pe care o ocupa acum dolarul in
    finantele internationale (mai ales dupa repetatele masuri de
    relaxare cantitativa care au relansat competitivitatea exporturilor
    americane), mai ales ca si Barack Obama trebuie sa inceapa lupta
    pentru realegerea la prezidentialele din toamna lui 2012 si orice
    cedare pe acest front nu ar fi usor de explicat electorilor de
    acasa. Luna aceasta, presedintele chinez Hu Jintao, presat continuu
    de comunitatea internationala sa devalorizeze yuanul care aduce
    Chinei excedente comerciale constante, face o vizita istorica la
    Washington; de rezultatul ei depinde cum se vor aseza la masa de
    discutii in noiembrie la Cannes liderii G20.

    Dar discutiile dintre cei doi vor viza nu doar probleme de
    finante internationale, ci si situatia din Coreea de Nord, unde
    regimul stalinist al lui Kim Jong-Il pare pregatit pentru inca o
    runda de negocieri in stilul copilului prea rasfatat, care o
    caracterizeaza in ultimele decenii: “Intai lovim, apoi vedem ce ni
    se ofera bun ca sa nu mai lovim si a doua oara”. China, care si-a
    asumat rolul de frate mai mare al Coreei de Nord, a ramas datoare
    in 2010 cu o urecheala diplomatica pentru Phenian, care a lansat un
    atac neprovocat la adresa Coreei de Sud doar ca sa arate
    comunitatii internationale ca venirea celei de-a treia generatii de
    dictatori Kim (mezinul Kim Jong-Un se asteapta sa-i succeada cat de
    curand tatalui) nu va aduce si una de atitudine sau, cel putin, nu
    una in bine.

  • Cum arata Romania anului 2011, descrisa de Basescu: Vom avea o „ajustare fina” a numarului de bugetari

    Rece si degajat, reeditand cumva conferinta din mai 2010, atunci
    cand a anuntat masuri drastice si ajustari financiare, Basescu a
    vorbit de aceasta data de ajustari pe palierul “acordului fin”, de
    continuarea reducerilor de personal, precum si de faptul ca, in
    continuare, cheltuielile cu pensiile si salariile “sunt prea mari
    in raport cu veniturile”.

    In aceeasi conferinta de presa, Traian Basescu a criticat dur
    Justitia din Romania, in special CSM, afirmand ca tara se afla in
    situatia actuala “din nepasare, din credinta ca sunt Dumnezei si
    din dispret pentru interesul romanilor”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • CE: Cererea interna redevine motorul cresterii economice abia in 2012. Pana atunci mizam pe exporturi

    Romania a intrat in criza cu un deficit bugetar de 5,4% din PIB
    si un deficit de cont curent de 12,7%, ceea ce a tensionat piata
    financiara locala si a limitat marja de actiune a guvernului pentru
    o eventuala stimulare a economiei cu bani publici, se arata in
    raport. Ca urmare, masurile de reechilibrare a finantelor publice,
    cu cresterea TVA si concedieri in sectorul bugetar, impiedica
    redresarea cererii, iar increderea consumatorilor se situeaza la
    minime istorice.

    In acelasi timp, cheltuielile de investitii “au fost afectate
    drastic de incertitudinea politica” si de primele de risc inca
    ridicat asociate atat cu Romania, cat si cu toata regiunea.

    Ca factori pozitivi, CE mentioneaza faptul ca industria beneficiaza
    puternic de redresarea pietelor de export, care a ferit-o de
    efectele mediului economic intern. Exporturile au crescut puternic
    in prima jumatate a anului, mai mult decat importurile, iar aceasta
    tendinta este de asteptat sa continue.

    CE anticipeaza pentru 2010 o scadere a economiei cu 1,9% (la fel ca
    in estimarea FMI), urmata de o crestere cu 1,5% la anul, sustinuta
    de o relansare a investitiilor, in special a celor ce sustin
    exporturile. De asemenea, cresterea absorbtiei fondurilor europene
    va sustine investitiile in infrastructura, iar imbunatatirea
    conditiilor de pe piata muncii din Vest va contribui la o majorare
    a transferurilor de la romanii din strainatate, transferuri care au
    scazut in acest an. Deficitul de cont curent este asteptat sa se
    stabilizeze in 2011 la 5,6% din PIB, fata de 5,5% la sfarsitul
    anului in curs.

    Pe masura ce salariile vor reincepe sa se majoreze, va avea loc si
    o ameliorare a consumului gospodariilor, cu 1,8%, dupa un declin de
    10,6% in 2009 si de 1,6% in acest an, limitata insa de continuarea
    ajustarilor fiscale si de rata inalta a indatorarii, cu un volum al
    creditelor neperformante aproape de 12%.

    Pentru 2012, CE prevede ca economia va creste cu 3,8%, peste
    cresterea potentiala pe termen mediu, estimata la 3%. Salariile ar
    urma sa urce in continuare, stimuland cresterea consumului pana la
    masura in care cererea interna va redeveni motorul economiei.

    RISCURI: SOMAJUL, ARIERATELE SI POLITICA

    Vestea cea mai proasta vine insa de la somaj, asteptat sa se
    majoreze de la 6,8% anul trecut la 7,4%, pentru a incepe sa scada
    usor in 2011-2012. “Cresterea ocuparii va fi neglijabila in 2011,
    din cauza lipsei de flexibilitate a pietei muncii si a continuarii
    concedierilor in sectorul public”, apreciaza expertii europeni,
    care considera ca imbunatatirea legislatiei muncii ramane o
    problema esentiala, atata vreme cat Romania are o economie
    informala foarte mare, iar ponderea celor ce aleg emigrarea este
    ridicata.

    In privinta finantelor publice, “Romania continua sa fie afectata
    de flagelul arieratelor, in special in sectorul sanatatii”,
    constata CE, anticipand o noua marire a arieratelor spre sfarsitul
    anului. Deficitul bugetar este asteptat sa se reduca de la 7,3%
    anul acesta (metodologie Eurostat) la 4,9% in 2011 si 3,5% in 2012,
    fara a ajunge deci sub pragul de 3% din PIB cerut de standardele
    zonei euro.

    Comisia Europeana considera ca “exista riscuri substantiale care
    pot periclita calea consolidarii fiscale”, in special legate de
    presiunea asupra autoritatilor de a renunta la masurile de
    austeritate si a reveni la politici imprudente in materie de
    cheltuieli – politici care, “daca pe termen scurt pot oferi un
    oarecare stimulent cererii interne, pe termen mediu si lung vor
    insemna o reducere severa a potentialului de crestere a
    economiei”.

    Romania ar urma sa aiba in acest an cea mai mare scadere a
    economiei din UE27, dupa Grecia, unde economia se va contracta cu
    4,4%. CE anticipeaza crestere economica negativa si pentru Letonia
    (cu 0,4%), Irlanda si Spania (cu 0,2%) si Bulgaria (cu 0,1%). Cele
    mai bune rate de crestere le vor avea Suedia (4,8%), Slovacia
    (4,1%), Germania (3,7%) si Polonia (3,5%).

    CUM NE COMPARAM

    In 2011, daca va realiza progresul estimat al PIB de 1,5%, economia
    Romaniei va avea un ritm similar de crestere cu cele din Cipru si
    Olanda. Cele mai mari cresteri le vor avea Estonia (4,4%), Polonia
    (3,9%), respectiv Suedia si Letonia (3,3%) CE nu preconizeaza
    scadere economica decat pentru Grecia (cu 3%) si Portugalia (cu
    1%).

    Economia zonei euro ar urma sa creasca in 2010 cu 1,7% si cu 1,5%
    la anul, iar cea a UE27 cu 1,8%, respectiv 1,7%.

  • Analistii financiari estimeaza o inflatie anuala de 7,8% in octombrie

    In cadrul sondajului intern al Asociatiei, estimarile pentru
    inflatia pe octombrie au variat intre 0,4% si 0,7%, in timp ce
    pentru inflatia anuala au variat intre 7,3% si 8,1%.

    In septembrie, preturile de consum au crescut cu 0,56% fata de luna
    august, ceea ce a insemnat o inflatie anuala de 7,7%, peste
    asteptarile AAFBR, care prognozasera o inflatie de 7,6%.

    Pentru finele anului 2010, prognoza membrilor AAFBR care au raspuns
    la sondaj plaseaza rata anuala a inflatiei la 8% (estimarile
    variaza intre 7,6% si 8,2%). Asteptarile privind rata anuala a
    inflatiei de la finalul anului 2010 sunt in usoara crestere fata de
    estimarile de acum o luna (7,8%), precum si fata de cele de acum
    doua luni (7,9%).

    Pentru sfarsitul lui 2011, prognoza AAFBR plaseaza rata anuala a
    inflatiei la 4,2% (estimarile variaza intre 3,5% si 5%).

    BNR a modificat saptamana trecuta estimarea privind inflatia la
    sfarsitul anului 2010, la 8,2% (fata de 7,8% in raportul din
    august), respectiv pentru 2011, la 3,4% (fata de 3,1%). Tinta
    centrala de inflatie ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru
    2012, urmand ca din 2013 BNR sa treaca la o tinta centrala
    stationara, de 2,5%.

    Institutul National de Statistica va face cunoscute cifrele
    inflatiei pe luna octombrie in data de 10 noiembrie.

  • Vesti proaste de la Banca Nationala: inflatia va depasi 8% in 2010

    “BNR anticipeaza ca va inchide acest an cu o inflatie de 8,2%,
    scenariu pe care il considera chiar usor optimist daca se vor
    manifesta anumite riscuri”, au declarat sursele citate.
    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, prezinta astazi raportul
    trimestrial asupra inflatiei.

    Economistii sustin ca, poate surprinzator, deraierea inflatiei
    nu se datoreaza atat de mult majorarii TVA, cat scumpirilor care au
    avut loc sau care au fost anuntate in cazul produselor
    alimentare.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Credit Agricole: Din cauza Romaniei si a Ungariei nu au incredere investitorii in Europa Centrala

    Guillaume Tresca, analist al Credit Agricole, apreciaza ca in
    Europa Centrala si de Est se adancesc diferentele de performanta
    economica intre state, cu Romania si Ungaria “luptandu-se sa iasa
    din turbulentele crizei” pe de o parte, iar de cealalta parte cu
    Polonia si Cehia care “prezinta oportunitati atractive” pentru
    investitori. Analistul crede ca aceste discrepante intre tari vor
    continua sa se manifeste si pe parcursul ultimului trimestru din
    2010.

    “Europa Centrala sufera de pe urma unei perceptii inca defavorabile
    a investitorilor, iar daca este asa, este in special din cauza
    situatiei din Ungaria si Romania, care raman destul de riscante”,
    apreciaza Tresca, notand ca ambele tari incearca sa-si reduca
    deficitele si sa stimuleze cererea interna pe fondul unei
    instabilitati politice interne. Polonia si Cehia au avut, in
    schimb, ameliorari in toate sectoarele pe parcursul trimestrului al
    treilea.

    Banca estimeaza pentru anul acesta o scadere a economiei romanesti
    cu 2%, urmata de o crestere cu 1,7% la anul.

    Pentru Ungaria, Credit Agricole estimeaza stagnare a economiei
    anul acesta, urmata de o crestere de 2,4% la anul. Polonia va
    termina 2010 pe plus cu 3,1% si anul viitor cu 3,4%, in timp ce
    economia ceha va creste cu 1,5%, respectiv 3%.

    Analistii francezi incadreaza Romania in grupul tarilor unde
    deficitele de cont curent sunt de asteptat sa se adanceasca si sa
    ajunga rapid la niveluri aproape nesustenabile pe termen mediu sau
    lung, incluzand Turcia, Africa de Sud, Romania, unele tari din
    Orientul Mijlociu care nu sunt exportatoare de energie si zona
    Africii de Nord.

    Prognoza pentru deficitul de cont curent este de 5,8% din PIB in
    2010 si de 6,9% la anul. Banca franceza estimeaza ca Romania va
    incheia anul in curs cu o inflatie medie de 6,2%, care va cobori in
    2011 la 5,2%.

    Majorarea deficitului de cont curent al Romaniei, ca expresie a
    dezechilibrului comercial si a influxurilor mai mici de fonduri din
    strainatate, nu este o premisa buna nici pentru perspectiva
    cursului de schimb, pe care Credit Agricole il vede la 4,35
    lei/euro la sfarsitul lunii decembrie, pentru a ajunge apoi in
    iunie 2011 la 4,30 lei/euro, urmand sa incheie anul viitor la 4,20
    lei/euro.

    Grupul Credit Agricole este proprietarul bancii grecesti Emporiki,
    care are operatiuni si pe piata romaneasca.

  • BERD amelioreaza prognoza pentru Romania, care ramane insa tara din Est cu cea mai slaba performanta economica

    Inclusiv in aceste conditii, Romania ramane tara pentru care
    BERD anticipeaza cea mai proasta performanta pentru acest an pe
    ansamblul Europei Centrale si de Est, urmata de Croatia, cu o
    scadere economica de 1,5% (pentru care prognoza s-a inrautatit usor
    fata de iulie) si de Letonia, cu o restrangere a PIB de 1% (fata de
    estimarea din iulie de -2%). Toate celelalte state ar urma sa aiba
    crestere economica, in top fiind Slovacia, cu 4%, si Polonia cu
    3,3%

    Notabil este mai ales ca, in privinta prognozelor pentru 2011,
    Romania ar urma sa aiba de departe cea mai firava crestere
    economica, pentru toate celelalte tari fiind prevazute cresteri
    intre 1,7% (Ungaria) si 4% (Lituania).

    Saptamana trecuta, si analistii Erste/BCR au imbunatatit prognoza
    pentru economia Romaniei, de la -3% la -2,1% in acest an. Pentru
    2011, grupul austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar
    pentru 2012 de 2,3%.

    FMI isi pastreaza estimarea ca in acest an Romania va avea un recul
    al economiei de 1,9%, urmata de o redresare la 1,5% in 2011. In ce
    priveste Banca Mondiala, aceasta a estimat in iunie ca Romania si
    Letonia vor fi singurele economii pe minus in 2010, anticipand
    pentru Romania o scadere a PIB cu 0,5% in 2010, urmata de o
    crestere cu 3,6% in 2011 si cu 4,4% in 2012.

    BERD apreciaza ca, desi pe ansamblu pietele din Europa Centrala si
    de Est, la care in analiza bancii se adauga si cele din fosta URSS,
    vor ajunge la rate de crestere mai mari decat cele din Vest, ele se
    situeaza insa mult sub performanta altor piete emergente, iar
    regiunea ramane impartita intre statele care vor beneficia de pe
    urma scumpirii materiilor prime si a influxurilor de capital, in
    timp ce altele vor ramane in recesiune, in special in sud-estul
    continentului.

    Totusi, tocmai influxurile de capital pe termen scurt se pot dovedi
    pe termen mediu periculoase pentru economie, astfel incat BERD
    recomanda ca toate tarile din regiune sa acumuleze rezerve valutare
    solide, capabile sa amortizeze eventualele socuri rezultate din
    eventuala migrare rapida a capitalurilor.

    “Acesta e momentul cand reformele structurale trebuie accelerate,
    pentru a spori productivitatea, a asigura consolidarea fiscala si a
    face tranzitia spre un model de crestere mai echilibrat. Nu e loc
    pentru delasare in aria politicilor economice”, apreciaza Erik
    Berglof, economistul-sef al BERD.

    Institutia noteaza ca tarile cu programe FMI (Bosnia, Romania si
    Serbia) “se confrunta cu mari dificultati in a respecta
    angajamentele de reducere a cheltuielilor publice, asumate prin
    aceste programe”.

    Berglof sustine ca tarile din regiune trebuie sa treaca de la un
    model de finantare bazat pe resurse externe la unul bazat pe surse
    interne, piete interne de capital, de-dolarizare (acolo unde e
    cazul) si stimularea productivitatii prin reducerea costurilor si
    investitii in eficienta. Economistul-sef al BERD sustine, de
    asemenea, instituirea unui cadru de supraveghere bancara
    transfrontaliera si politici de consolidare fiscala, ca premise
    pentru o crestere economica durabila.

  • In premiera, Erste imbunatateste prognoza economica pentru Romania

    Raportul de analiza pune aceasta imbunatatire in special pe
    seama performantei din agricultura, sector cu pondere importanta in
    formarea de valoare adaugata bruta (8%). Estimarea nu exclude insa
    recaderea economiei in teritoriu negativ in trimestrul al treilea,
    ca efect al masurilor de austeritate bugetara. Pentru 2011, grupul
    austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012
    la 2,3%. “Cresterea nu va reveni la nivelul dinainte de criza mai
    devreme de 2014.”

    Analistii Erste si ai BCR au imbunatatit si prognoza privind
    somajul, despre care se asteapta sa nu depaseasca 8,5% la sfarsitul
    anului, fata de 7,4% in septembrie, insa nu numai gratie semnelor
    de redresare din sectorul privat, acolo unde sunt de asteptat
    comenzi in crestere pentru export, dar si fiindca banca anticipeaza
    ca “restructurarea sectorului public pare sa fie mai dificila”
    decat se estimase.

    “Cresterea economica nu va fi suficient de solida ca sa reduca
    semnificativ somajul; previziunea noastra este ca acesta va ramane
    si in urmatorii ani la niveluri peste cele dinainte de criza.
    Cresterea salariului real va fi negativa si in 2010, si in 2011”,
    afirma expertii. Ultimul an cu majorare a salariului brut real a
    fost 2009, cu 2,7%; anul acesta va scadea cu 7,8%, iar anul viitor
    cu 2,3%.

    Importurile ar putea ramane mai dinamice decat exporturile in
    ultima parte a anului, daca industria continua sa-si revina.
    “Exista perspectiva ca in termeni de formare a PIB, cererea externa
    sa devina negativa in 2010”, apreciaza raportul Erste/BCR.
    Deficitul balantei comerciale ar urma sa atinga 6% din PIB, fata de
    5,9% in 2009, pentru ca la anul sa se reduca usor, la 5,6%.

    Fluxurile mai mici de fonduri europene si remiterile mai mici de la
    lucratorii din strainatate vor creste deficitul de cont curent la
    6,2% din PIB, in crestere de la 4,5% anul trecut. Situatia nu se va
    imbunatati prea mult nici la anul, cand deficitul va scadea doar la
    6% din PIB.

    Investitiile straine directe vor fi modeste, la 2,3% din PIB, fata
    de 4,2% in 2009, iar in urmatorii doi ani nu vor depasi 3% din
    PIB.

    In privinta inflatiei, analistii bancii cred ca efectele de runda a
    doua ale majorarii TVA vor fi slabe, contracarate de piata
    taraneasca, mai putin sensibila la evolutiile fiscale, de
    stabilitatea leului si de reducerea consumului. Inflatia este
    asteptata sa ajunga la 8% la sfarsitul anului.

    SCENARIUL CEL BUN: FMI, UE SI STABILITATE POLITICA

    Erste/BCR anticipeaza ca Romania va incheia un nou acord cu FMI si
    UE, insa de tip preventiv, cu posibilitatea de a trage fonduri
    numai daca se deterioreaza conditiile de piata. Continuarea
    relatiei cu FMI si UE in acest fel este apreciata ca benefica
    pentru intentiile Guvernului de a atrage finantare de pe pietele
    externe prin emisiune de titluri pe termen mediu.

    Dobanda BNR va putea incepe sa scada din nou din primul trimestru
    din 2011, ca sa sustina “redresarea fragila” a economiei; in
    acelasi timp, anul viitor vor putea scadea si dobanzile cerute
    statului roman pe pietele externe, in conditiile unui mediu politic
    stabil si ale continuarii acordului cu FMI si UE.

    In fine, cursul de schimb este asteptat sa ajunga la 4,2 lei/euro
    la sfarsitul anului in curs, pentru a urma apoi o tendinta de
    apreciere lenta, spre 4,1 lei/euro la sfarsitul lui 2011 si 3,9% la
    finele lui 2012. Erste se intemeiaza pe nivelul mai mult decat
    confortabil al rezervei valutare si pe faptul ca BNR, conform
    declaratiilor guvernatorului Isarescu, nu are in vedere sa
    protejeze un anumit nivel de curs, insa exista anumite zone de
    echilibru care se schimba in timp si care sunt monitorizate cu
    atentie.

  • “Cea mai grea iarna din ultimii o mie de ani” – alarma falsa, potrivit meteorologilor

    “Un enunt atat de categoric este suspect din start”, a declarat
    Roxana Bojariu, sefa serviciului Climatologie din cadrul ANM.
    Estimarile prognostice lunare si sezoniere au un grad de realizare
    sensibil mai mic decat acela al prognozei vremii cu anticipatie de
    pana la 14 zile, a explicat ea.

    “Poti in anumite cazuri (fericite!) sa apreciezi ca ai o
    probabilitate semnificativ de mare de a avea o iarna mai grea sau
    mai usoara, comparativ cu limitele normale. Sa faci, insa,
    precizari si asupra magnitudinii semnalului prognozat, raportat la
    un interval asa de mare de timp (ultimul mileniu), e deja
    speculatie fara fundament stiintific”, a mai spus Roxana
    Bojariu.

    Detalii pe www.gandul.info.