Tag: prezenta

  • Dacă statul nu vrea, industriaşul Valer Blidar din Arad deschide pe cont propriu o şcoală tehnică de maiştri. “Din 100, am rămas cu doar patru în prezent, după ce au ieşit la pensie.”

    “Anul acesta scoatem şi prima promoţie la şcoala profesională (sudori, lăcătuşi, electricieni-n.red.). În următorii trei ani, cu aceste două şcoli, vom ajunge să acoperim deficitul de forţă de muncă din fabrică”, a declarat pentru ZF Valer Blidar. Industriaşul spune că lipsa acestor categorii de angajaţi, maiştri sau sudori, lăcatuşi, ar putea să fie rezvolvată la nivel naţional dacă s-ar înfiinţa mai multe şcoli
     
    Pregătirea tinerilor în şcoala tehnică durează doi ani, iar în cea profesională durează trei ani.
     
    Anul trecut, 10.500 de elevi au terminat o şcoală profesională, de zece ori mai puţini decat în urmă cu zece ani, potrivit ultimelor date.
     
  • Lidl deschide primul magazin de haine din România

    Acesta vinde colecţia de haine „esmara by Heidi Klum” care este disponibilă şi în celelalte magazine din ţară ale brandului. Esmara este brandul nemţilor pe zona de haine, iar pentru această colecţie grupul a colaborat cu fotomodelul internaţional Heidi Klum, având tema Heidi and The City, inspirată de New York, oraşul preferat al vedetei. Colecţia a fost lansată simultan în 28 de ţări din lume şi pune la dispoziţia femeilor piese vestimentare versatile, într-o varietate de stiluri şi imprimeuri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Decizia Chinei răstoarnă industria automobilelor pe benzină şi motorină. Demersul surprinzător al asiaticilor

    China doreşte să se alăture unei liste în creştere a ţărilor care doresc să interzică maşinile care merg pe combustibil fosil, ceea ce înseamnă o lovitură puternică pentru industria maşinilor tradiţionale.

    Din 2009, China are cea mai mare piaţă a maşinilor mici, iar în ritmul prezent această piaţă chineză ar creşte cu 30% până în 2025, scrie Science Alert.

    De asemenea, China nu are numai cea mai mare piaţă de automobile din lume, ci şi cea mai mare piaţă de automobile electrice, fiind cu mult înaintea Statelor Unite, care se află pe locul 2.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cum a reuşit o moldoveancă de 33 de ani să vândă plăcinte de 600.000 de euro anul trecut

    „Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”

    Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”

    Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.

    Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”

    Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”

    Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”

    În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.

    Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că  îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”

  • Deţine una dintre cele mai cunoscute case de pariuri din lume şi este una din puţinele femei din lume care a devenit miliardară pornind de la zero

    Denise Coates este una dintre cele mai de succes femei din Marea Britanie şi una din puţinele prezente în lista miliardarilor lumii care au făcut avere pornind de la zero.

    Bet365 a început în anul 2000 ca o afacere de familie, fiind condusă de către Denise Coates. Ideea a fost de a dezvolta o platformă pentru pariuri la nivel local, iar pentru asta familia Coates a obţinut un împrumut de 15 milioane de lire sterline de la Royal Bank of Scotland. Bet365 şi-a extins rapid afacerile, devenind una dintre cele mai mari platforme de pariuri din lume, acum are peste 14 milioane de utilizatori din peste 200 de ţări. La sfârşitul anului 2010, compania a raportat un profit net de peste 100 de milioane de lire sterline, iar anul trecut compania a înregistrat venituri de 1,3 miliarde de lire sterline şi un profit de 213 milioane de lire sterline, potrivit publicaţiei Stoke Sentinel. 

    Conform Sunday Times Rich List, Denise, John şi Peter Coates au acum o avere estimată de 2,3 miliarde de lire sterline.

    După absolvirea facultăţii Denise Coates a decis  să intre în afacerea cu pariuri a familiei. Coates a crescut afacerea şi a ajuns la 50 de localuri de pariuri, iar în anul 2000 a decis să mute afacerea familiei online.  “Am simţit că un lanţ de localuri de pariuri ne ajută doar să devenim un jucător regional pe această piaţă, dar prin mutarea afacerii online am crezut că vom putea ajunge un jucător global”, a spus ea. 

    Fondatoarea bet365 este o persoană discretă, care evită interviurile faţă în faţă şi preferă să comunice pe email, potrivit The Independent. “Nu îmi place atenţia, să fiu în lumina reflectoarelor. Partea publică nu vine în mod natural pentru mine. Sunt autoritară şi aşa am fost toată viaţa. Îmi place să fiu şefă, să conduc toate activităţile”, a declarat ea pentru The Guardian. “Când începi o afacere care funcţionează 24 de ore din 24, trebuie să lucrezi 24 de ore. Când nu sunt la birou, răspund noaptea la telefoane. Aşa făceam cel puţin când încercam să pornesc afacerea”, a adăugat ea.

    Ea duce o viaţă liniştită la o fermă de lângă oraşul Stoke. Ultima oară când localnici au văzut-o a fost în 2011 împreună cu tatăl ei pe Wembley când Manchester United a învins echipa de fotbal Stoke City în cupa FA.  

    Denise Coates conduce bet365 alături de fratele ei, John. Cei doi sunt cunoscuţi pentru investiţiile continue pe care le fac în îmbunătăţirea platformei şi pentru integrarea celor mai noi tehnologii online. Iar tatăl lor, Peter, este patronul echipei de fotbal Stoke City. 

  • Carlos Sainz se alătură Renault Sport Formula One Team pentru sezonul 2018

    În vârstă de 23 de ani, Carlos a participat în 53 de etape de Formula 1 de la debutul său în sezonul 2015, în Australia. Până în prezent a acumulat 100 de puncte, având drept cea mai bună performanţă locul 6 obţinut de 4 ori.

    Înainte de Formula 1, Carlos a câştigat Formula Renault 3.5 Series în 2014, precum şi Formula Renault 2.0 NEC championship în 2011.

    “Sunt foarte fericit să mă alătur Renault Sport Formula One Team. A fi pilot de Formula 1 pentru echipa unui constructor este o onoare şi sper să recompensez încrederea pe care au avut-o cei de la Renault în mine cu cele mai bune performanţe pe circuit. Traiectoria echipei Renault Sport Formula One este incitantă şi sunt mândru că mă alătur într-o perioadă atât de importantă în istoria ei. Aştept cu nerăbdare să lucrez cu toată lumea de la Enstone şi Viry, şi să conduc alături de Nico Hülkenberg. Am lucrat îndeaproape cu Renault în Formula 1 şi anterior în motorsport, aşa că le cunosc motivaţia şi capacitatea. Acesta este începutul unui capitol foarte interesant din cariera mea. Aş dori să mulţumesc echipei Red Bull pentru toată încrederea şi sprijinul acordat şi pentru că mi-a permis să profit de această oportunitate”, a declarat Sainz.

  • Oraşele în care PROFI deschide noi magazine

    Magazinele proaspăt inaugurate în Bucureşti funcţionează în format City. Unul se află pe B-dul Basarabia, nr.100, bl.E2, sector 2 şi se întinde pe o suprafaţă totală de 202 mp, din care suprafaţă de vânzări măsoară 109 mp; celălalt se găseşte pe Str. Luică, Nr. 1F, sector 4 şi are o suprafaţă totală de 202 mp, sala de vânzări fiind de 113 mp.
    La Zemes, Dorneşti şi Peciu Nou s-au deschis magazine PROFI Loco. Cea din Zemes, judeţul Bacău, se găseşte pe str. Principala, bl. 162, sc. B-C, şi are o suprafaţă totală de 286 mp, din care suprafaţă de vânzări este de 210 mp. 
    Magazinul din Dorneşti, judeţul Suceava, se află pe str. Principala, nr. 315A şi are o suprafaţă totală de 380 mp, din care sala de vânzări măsoară 218 mp.
    Cu o suprafaţă totală de 348 mp şi o suprafaţă de vânzări este de 230 mp, unitatea din Peciu Nou, a 55-a din judeţul Timiş, se află pe str. Principala, nr. 194.
    Magazinul din Dej, judeţul Cluj, se prezintă în format City şi este amplasat pe str. Unirii, nr.7. Are o suprafaţă totală de 351 mp, sala de vânzări fiind de 243 mp.
    În Bistriţa, jud. Bistriţa Năsăud, şi-a deschis azi porţile un al doilea magazin în format Standard, pe str. Cuza-Vodă, nr.2B, cu o suprafaţă totală de 563 mp, din care suprafaţă de vânzări ocupă 372 mp. 
    Prin magazine prezente în 341 de localităţi şi o echipa de aproape 12.000 de oameni, PROFI este reţeaua de retail modern cu cea mai mare extindere geografică din România.
  • Angajaţii români consideră că merită salarii cu 1.000 de lei mai mari decât cele pe care le au în prezent. Salariaţii din Bucureşti au cele mai ridicate aşteptări

    Dacă anul trecut un român ar fi acceptat să se angajeze pe un salariu mediu de 2.550 de lei, acum aşteptările pornesc de la minimum 2.844 de lei.

    Mai mult, participanţii la studiu consideră că ar merita salarii cu 40% mai mari decât cele pe care le obţin pentru joburile curente. În medie, diferenţa dintre salariul curent şi cel considerat just la nivelul pieţei este mai mare de 1.000 de lei.
    Cele mai mari diferenţe apar în rândul tinerilor cu vârsta sub 24 de ani care au, în prezent, un salariu mediu de aproximativ 1.500 de lei, însă consideră că o remuneraţie justă pentru postul pe care îl ocupă ar fi cu 50% mai mare, în medie de 2.261 de lei. La polul opus, decalajele cele mai mici între salariile curente şi cele considerate juste se înregistrează în rândul respondenţilor cu vârsta între 35 şi 45 de ani, aceştia considerând că ar trebui să câştige cu 33% mai mult decât în prezent.

    “Creşterea aşteptărilor salariale este explicată pe de-o parte de contextul economic favorabil: creşterea economică a determinat creşterea numărului de locuri de muncă, iar pe de altă parte şi de faptul că majorările de salarii din sectorul public pun presiune şi creează noi aşteptări şi în sectorul privat”, declară Bogdan Badea, Head of Sales eJobs.

    Totodată, angajaţii se aşteaptă ca schimbările locului de muncă să le aducă şi o creştere a salariului, reiese din sondajul eJobs. Cu toate acestea, ei spun că ar accepta să-şi schimbe jobul dacă li s-ar oferi cel puţin 500 de lei în plus faţă de salariul actual, adică cu 19,3% mai mult decât salariile pe care le câştigă în prezent, în medie de 2.640 de lei.

    Candidaţii din management şi construcţii domină în topul aşteptărilor salariale, depăşindu-i pe cei din IT, bănci sau asigurări, potrivit studiului eJobs. Cel mai ridicat nivel al aşteptărilor îl au cei cu poziţii de management (4.547 lei lunar) şi angajaţii din construcţii (4.071 lei lunar), urmaţi de cei din IT Software (4.028 lei lunar). În cazul salariaţilor din bănci, salariul considerat just este în medie de 3.601 lei, iar în asigurări de 3.831 lei lunar.

    În ceea ce priveşte salariile curente, clasamentul este asemănător din punct de vedere al domeniilor, însă la un nivel mai redus al salariilor: management (3.497 lei), construcţii (3.133 lei), IT Software (2.734 lei), import-export (2.734 lei).

    Salariaţii din zona Bucureşti-Ilfov au cele mai ridicate aşteptări salariale: o medie de 3.557 de lei a salariului considerat just, dar şi cel mai ridicat nivel al salariilor curente (medie de 2.699 lei). La polul opus se află regiunea Nord – Est (Moldova), cu aşteptări salariale cu 19% mai reduse decât în Bucureşti – Ilfov şi cu salarii curente medii de 2.101 lei.
     

  • Povestea omului care vindea unul dintre cele mai căutate fructe în perioada comunismului

    James Dole s-a născut pe 27 septembrie 1877, în Jamaica Plain, Massachusetts (acum parte din Boston), într-o familie americană puritană, stabilită acolo din perioada colonială. Tatăl său era pastorul unitarian Charles Fletcher Dole. Şi-a obţinut licenţa în agricultură în 1899, după ce a studiat la Institutul Bussey al universităţii Harvard. După ce a primit un cadou de 50 dolari, a început să economisească bani pentru un viitor business. La 22 de ani când economiile lui au ajuns la 16.240 de dolari, Dole s-a mutat în Honolulu, Hawaii. Oraşul era guvernat de vărul lui, Sanford B. Dole, care ajunsese acolo ca misionar, dar renunţase să fie pastor, a devenit avocat şi s-a dedicat modernizării Hawaiiului. După ce a devenit primul preşedinte al republicii, i-a convins pe preşedintele McKinley şi pe membrii congresului să accepte Hawaii ca teritoriu, al cărui guvernator a fost numit în 1900.

    James Dole a cumpărat un teren de 264.000 mp în Hawaii şi, după ce a experimentat cu mai multe tipuri de culturi pe acesta, a hotărât să se axeze pe producţia de ananas. Ferma lui a crescut, iar Dole a construit o fabrică de conserve şi de împachetare în oraşul Wahiawa. |n acelaşi an, 1907, Dole a cumpărat o revistă de advertising pentru a-şi promova conservele de ananas. A dezvoltat şi prima campanie naţională de publicitate din Statele Unite şi a avut succes; cererea pentru ananasul hawaiian a crescut şi mai mult. |n 1913, Dole a investit într-o nouă maşinărie, inventată de Henry G. Ginaca. Dacă înainte de invenţie ananaşii erau curăţaţi manual de sute de muncitori, maşinăria lui Gineea putea să cureţe şi să ajungă la miezul a 35 de astfel de fructe în 35 de minute.

    Odată cu automatizarea, businessul lui Dole a crescut şi mai mult; ulterior, competitorii lui au început să folosească şi ei maşinăria. Până în 1922, printr-un fond de investiţii, Dole a cumpărat insula Lāna´i, pe care a dezvoltat o vastă plantaţie de ananas. Aceasta a devenit cea mai mare cultură din lume, cu peste 20.000 de acri (80 de kilometri pătraţi), pe care se cultiva exclusiv ananas. Prin producţie mecanizată masivă şi prin angajaţi plătiţi la minimum, Dole a reuşit să reducă preţul ananasului atât de mult încât a scos din business toţi producătorii care nu aplicaseră aceeaşi schemă. Pe parcursul secolului XX, Lāna´i a produs peste 75% din recolta de ananas a lumii; insula lui Dole a primit numele de Insula Ananasului. Dole a cumpărat apoi teren şi pe insula Maui. |n 1927, inspirat de zborul transatlantic al lui Charles A. Lindbergh, antreprenorul a identificat potenţialul transportului aerian pentru livrarea fructelor sale. A sponsorizat Dole Air Race şi a pus la bătaie un premiu de 25.000 de dolari pentru primul avion care zbura din Oakland, California, spre Honolulu şi 10.000 de dolari pentru al doilea. Premiile au fost câştigate de doar doi dintre piloţii care au supravieţuit zborului; 10 alţi oameni au murit încercând acelaşi lucru. Cursa a deschis transportul în interes de business aerian din Hawaii.

    Totuşi, investiţiile lui în terenuri, mecanizare şi, în cele din urmă, în transport aerian, combinate cu scăderea rezultatelor adusă de preţul ananasului, au adus compania într-o poziţie vulnerabilă. Este nevoie de doi ani pentru ca ananaşii să ajungă la maturitate, astfel că, odată cu Marea Criză din 1930 şi cu scăderea cererii, compania a intrat pe pierderi. Până în decembrie 1932, Dole a fost înlocuit din managementul companiei şi conducerea a fost preluată de Atherton Richards (la vremea aceea, compania Castle & Cook deţinea acţiuni în Dole). Antreprenorul s-a căsătorit cu Belle Dickey în Jamaica Plain în 1906 şi a avut cinci copii. S-a pensionat în 1948 şi a murit în 1958.

    Dole Food este în prezent unul dintre cei mai mari producători de fructe şi legume din lume: generează venituri anuale de peste 4,51 miliarde de dolari şi are aproximativ 25.000 de angajaţi, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes. |n 2013, preşedintele şi CEO-ul actual al acesteia, David Murdock, a cumpărat 60% din acţiunile companiei, care a fost listată la bursă în 2009.

  • Candidatura pentru Agenţia Europeană a Medicamentului, lansată. Oficiali: Bucureştiul este pregătit

    „România merită să găzduiască Agenţia Europeană a Medicamentului, suntem pregătiţi pentru asta, avem cel puţin 50 de ani în acest domeniu. România a asigurat de fiecare dată pentru cetăţenii ei, medicamente de calitate, aparatură medicală de calitate graţie eforturilor şi calificării specialiştilor noştri din domeniul Agenţie Naţionale a Medicamentului. Îmi doresc că EMA să îşi găsească locul în România. Mă voi întâlni în perioada următoare cu omologii noştri din celelalte ţări europene, chiar dacă au candidatură sau nu. Este un proces elaborat, de lungă durată şi cred că România are o şansă de care trebuie să profităm cu toţii”, a declarat ministrul Sănătăţii, Florian Bodog.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro