BusinessMagazin

Tag: ploi

  • Prognoza hidrologica: o sa fie sau nu seceta?

    In luna octombrie, pe baza elementelor statistice de lunga durata si avand in vedere situatia debitelor scazute de la sfarsitul lunii septembrie, INHGA estimeaza ca regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din normalele lunare, mai mici pe Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Caras, Nera, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad, Jijia si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In luna noiembrie, regimul hidrologic se va situa la valori intre 50-80% din normalele lunare, mai mici (30-50% din normalele lunare) pe Caras, Nera, Cerna, Jiu inferior, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea.

    In luna decembrie, regimul hidrologic se va situa la valori cuprinse intre 50-80% din mediile multianuale lunare, mai mici pe Crasna, Crisuri, Caras, Nera, Cerna, Jiu inferior, Olt inferior, Vedea, Rm.Sarat, Putna, Barlad si pe raurile din Dobrogea (30-50% din normalele lunare).

    In a doua jumatate a lunii noiembrie, precizeaza INHGA, este posibila aparitia formatiunilor incipiente de gheata (gheata la maluri, naboi) in bazinele superioare ale Bistritei, Muresului si Oltului si pe unele rauri mici din centrul si nordul tarii, iar in cursul lunii decembrie, formatiunile de gheata vor avea intensitati si extinderi variabile, in functie de evolutia temperaturilor, pe unele rauri din zona de munte din nordul, estul si centrul tarii.

    La randul sau, Administratia Nationala de Meteorologie apreciaza ca ploile si ninsorile din ultima perioada, in special din intervalul 11-17 octombrie, vor determina imbunatatirea continutului de umiditate din sol, in conditiile in care la inceputul lunii se mentineau valori scăzute si deosebit de scazute ale rezervei de apa din sol (seceta pedologica) pe areale agricole extinse din Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana, local in vestul Maramuresului, estul Moldovei si sud-estul Olteniei.

  • Vremea se răceşte: Temperaturile vor fi cu 6-8 grade mai scăzute decât în mod normal

    Conform unei informări emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, în perioada 15 octombrie ora 16:00 – 17 octombrie ora 12:00, vremea va fi rece în toată ţara, urmând a se înregistra valori termice în medie cu 6-8 grade mai scăzute decât normele climatologice ale perioadei. Vântul va avea intensificări temporare în toate regiunile, cu viteze mai mari la munte, iar duminică şi în regiunile sud-estice, cu rafale ce vor depăşi 70…75 km/h. La munte vor predomina ninsorile, iar în estul Transilvaniei, în Moldova şi în zona deluroasă a Munteniei şi a Olteniei vor fi şi precipitaţii mixte.

    Cititi mai multe pe www.apropo.ro

  • Cum va fi vremea în weekend şi până în luna decembrie

    Vântul va avea intensificări în toate regiunile. Va ploua pe arii extinse, mai însemnat cantitativ în regiunile extracarpatice, precum şi in cele montane, unde la altitudini mai mari de 1.800 m precipitaţiile se vor transforma în lapoviţă şi ninsoare, iar vântul va sufla tare.

    Sâmbătă, prima ninsoare din această toamnă din Masivul Parâng a început să cadă la o altitudine de peste 1.500 de metri, iar temperaturile în zona de munte depăşesc cu puţin zero grade Celsius.

    Pentru intervalul octombrie – decembrie, informaţiile de la Centrul European pentru Prognoza Vremii pe Termen Mediu (ECMWF) estimează pentru România următoarele:

    În luna octombrie, temperaturile medii ale aerului vor înregistra valori apropiate de normele climatologice pe majoritatea suprafeţelor, exceptând sud-estul ţării, unde valorile termice pot fi peste mediile multianuale lunare. Sub aspect pluviometric, cantităţile medii lunare de precipitaţii vor inregistra valori apropiate de normele climatologice în cea mai mare parte a teritoriului.

    În luna noiembrie, regimul termic mediu lunar al aerului se va situa în limite apropiate de normele climatologice la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de mediile multianuale lunare în cea mai mare parte a regiunilor, exceptând estul şi local în centrul ţării, unde acestea pot depăţi normele climatologice.

    În luna decembrie, temperaturile medii lunare ale aerului se vor situa în limite apropiate de normele climatologice în cea mai mare parte a teritoriului, iar în sud-estul şi vestul ţării valorile termice se pot situa peste mediile multianuale. Cantităţile lunare de precipitaţii vor fi normale în estul, sud-estul şi local în centrul ţării, sub valorile medii multianuale pe areale restrânse din zonele sudice şi sud-vestice, iar în nord-vestul teritoriului, peste valorile normale.

  • Avertizare de vreme rea, ploi si vijelii, de sambata seara pana luni seara

    In intervalul mentionat, instabilitatea atmosferica va cuprinde
    treptat toate zonele tarii. Pe arii extinse vor fi ploi torentiale,
    descarcari electrice si intensificari ale vantului; vor fi conditii
    de grindina.

    Intensitatea fenomenelor va fi mai mare in sud-vestul, vestul si
    centrul teritoriului, precum si in toate zonele de deal si de
    munte, iar cantitatile de apa vor depasi local 25 l/mp si izolat 50
    l/mp.

    Conform prognozei multilunare a ANM, in luna iulie, temperaturile
    medii lunare ale aerului se vor situa peste mediile multianuale la
    scara intregului teritoriu, cele mai ridicate valori fiind posibile
    in zonele sud-estice, estice si vestice ale tarii. Sub aspect
    pluviometric, cantitatile de precipitatii vor prezenta valori sub
    normele climatologice in cea mai mare parte a tarii, iar in centru
    si nord-vest, precipitatiile pot fi apropiate de mediile
    multianuale lunare.

    In luna august, regimul termic al aerului va inregistra valori
    peste mediile multianuale lunare in majoritatea zonelor, exceptand
    centrul tarii, unde valorile termice vor fi apropiate de normele
    climatologice. Cantitatile de precipitatii se pot situa sub normele
    climatologice in cea mai mare parte a teritoriului, iar local in
    centrul tarii, acestea vor fi apropiate de mediile multianuale
    lunare.

  • Avertizare de vijelie si ploi torentiale in sudul tarii pana la ora 23,00 (actualizat)

    Intre orele 19,20 si 23,00, in municipiul Bucuresti si in
    imprejurimi se vor semnala intensificari ale vantului ce pot lua
    aspect de vijelie, frecvente descarcari electrice, averse cu
    caracter torential, conditii de grindina.

    In acelasi interval, in nordul judetului Giurgiu, judetul Ilfov si
    sudul judetului Dambovita se vor semnala intensificari ale vantului
    ce pot lua aspect de vijelie, frecvente descarcari electrice,
    averse cu caracter torential, grindina.

    Intre orele 19,45 si 21,45, in judetul Prahova, inclusiv municipiul
    Ploiesti, se vor semnala intensificari ale vantului ce pot lua
    aspect de vijelie, frecvente descarcari electrice, averse cu
    caracter torential, grindina. Aceleasi fenomene se vor semnala
    intre orele 20,40 si 22,00, in judetul Buzau, inclusiv municipiul
    Buzau.

    Pana la 21 iulie, ora 18 ramane in vigoare avertizarea cu cod
    galben emisa de ANM pentru intervalul 20-21 iulie, conform careia
    instabilitatea atmosferica se va accentua incepand din vestul tarii
    si va cuprinde treptat toate regiunile. Vor fi averse ce vor avea
    si caracter torential, descarcari electrice si intensificari ale
    vantului cu aspect de vijelie. Izolat cantitatile de apa vor depasi
    50 l/mp si vor fi caderi de grindina.

  • Furtuna si vijelii in toata tara, de luni seara pana miercuri dimineata

    In intervalul mentionat, instabilitatea atmosferica se va
    accentua incepand din vestul tarii si va cuprinde treptat toate
    regiunile. Vor fi frecvente descarcari electrice, intensificari ale
    vantului ce vor lua trecator aspect de vijelie, averse izolat
    torentiale si caderi de grindina.

    Din punct de vedere hidrologic, nu se prevad evenimente deosebite.
    Institutul National de Hidrologie a comunicat in prognoza pentru
    perioada 11-12 iulie ca nivelurile pe rauri la statiile
    hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie, debitul la
    intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi stationar (3.900 mc/s),
    iar in aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere pe
    sectoarele Gruia-Tr. Magurele si Braila-Tulcea si in crestere pe
    sectorul Zimnicea-Vadu Oii.

  • Cod galben de ploi, vant si grindina. Ce judete vor fi afectate

    In intervalul 28 iunie ora 12:00 – 29 iunie ora 21:00 in nordul
    si centrul Moldovei, estul Transilvaniei si zona Carpatilor
    Orientali vor fi averse, descarcari electrice, intensificari ale
    vantului si izolat grindina. Cele 13 judete afectate sunt
    Maramures, Suceava, Botosani, Bistrita Nasaud, Mures, Harghita,
    Neamt, Bacau, Covasna, Brasov, Vrancea, Buzau si Prahova. Ploile
    vor avea si caracter torential, iar cantitatile de apa vor depasi
    local 25 l/mp si izolat 50 l/mp.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ploile vor continua in aproape toata tara. Cotele de atentie vor fi depasite pentru unele rauri

    Sunt vizate bazinele hidrografice Tisa, Viseu, Iza, Tur, Lapus,
    Crasna, Barcau superior, bazinele superioare si mijlocii ale
    raurilor: Olt, Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Putna si
    Barlad.

    S-a instituit cod galben incepand cu data de 24 iunie, ora 18,00 pe
    raurile din bazinele hidrografice: Tisa, Viseu, Iza, Tur, Lapus –
    jud. MM si SM, Crasna, Barcau superior – jud. SJ si SM si incepand
    cu data de 25 iunie, ora 3,00 bazinele superioare si mijlocii ale
    raurilor: Olt – jud. HR, CV si BV, Suceava, Moldova – jud SV,
    Bistrita – jud. SV si NT, Trotus – jud. HR si BC, Putna – jud. VN
    si Barlad – jud. IS, VS si GL.

    In intervalul avertizarii, fenomenele mentioante se pot produce
    izolat si pe alte rauri mici din zona de munte, din alte bazine
    hidrografice, precum si pe afluenti de grad inferior ai raurilor
    marcate pe harta si pe cursurile de apa necadastrate.

    La randul sau, Administratia Nationala de Meteorologie a prelungit
    pana sambata, ora 21 avertizarea de ploi local insemnate
    cantitativ, descarcari electrice, intensificari ale vantului,
    grindina, racire accentuata a vremii valabila pentru cea mai mare
    parte a teritoriului, cu exceptia judetelor din vestul si
    sud-vestul tarii.

    In Muntenia, Dobrogea, Moldova, Transilvania si Maramures, precum
    si in zonele montane vor fi averse ce pot avea caracter torential,
    descarcari electrice si intensificari ale vantului. Cantitatile de
    apa vor depasi local 25-30 l/mp si vor fi conditii de grindina.

  • Avertizare meteo: Cod galben de ploi si descarcari electrice. Sambata vremea se va raci in toata tara

    Potrivit avertizarii transmise de Administratia Nationala de
    Meteorologie, in intervalul mentionat vremea va deveni instabila in
    toate regiunile. Astfel, se vor inregistra averse cu caracter
    torential, insotite de descarcari electrice si izolat de grindina.
    Cantitatile de apa vor depasi local 25 l/mp si izolat 70 l/mp, iar
    vantul se va intensifica si trecator va avea aspect de vijelie. In
    prima parte a intervalului, regiunile cele mai afectate vor fi cele
    din nord-vestul, nordul si centrul tarii, precum si zona montana,
    apoi cele din jumatatea de est.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un an de catastrofe naturale fara precedent. Se schimba clima? (GALERIE FOTO)


    Criticii considera, dimpotriva, ca teoria schimbarii climei tine
    doar de interesele unor politicieni de a opri progresul economiei
    si cred ca doar mediatizarea excesiva a dezastrelor naturale si a
    diversilor prezicatori de catastrofe le face sa para iesite din
    comun.

    Si mai rau, altii cred ca unele dintre fenomenele meteo extreme
    ar fi provocate de fapt de mana omului, prin diverse experimente
    militare sau tehnologii de razboi sofisticat. Explicatia “pedepsei
    divine” nu lipseste nici ea din arsenalul comentatorilor. In fine,
    altii vorbesc de un fel de metoda a naturii de a regla singura
    problemele cu cresterea populatiei.

    In fata naturii dezlantuite insa, singura constatare de bun-simt
    e ca omul incearca sa-si explice tot ceea ce nu poate stapani, asa
    cum a facut intotdeauna. Si ca gasirea unor vinovati sau inventarea
    altora nu sunt defel de ajuns ca sa limiteze sau sa contracareze
    tragediile umane si economice cu care semenii nostri au de-a face
    atat de des de pe urma catastrofelor naturale.

    Sursa foto: Boston.com.