BusinessMagazin

Tag: Plan

  • SIFI TM Agro investeşte 1 milion de euro în complexul Siloz Carani

    Noul program de investiţii aflat în curs de implementare va permite uscarea a minim 2.000 tone de cereale pe zi. Extinderea instalaţiei existente are ca obiectiv dezvoltarea semnificativă a capacităţii de preluare şi dublarea capacităţii de livrare de cereale. Astfel, peste 5.000 tone vor putea fi recepţionate zilnic, iar capacitatea de încărcare în vagoane creşte până la 2.000 tone de cereale pe zi.

    “Cu peste 200.000 de tone de cereale procesate în campania agricolă 2016/2017, Siloz Carani a devenit cel mai mare depozitar independent de produse agricole din România. Pentru anul agricol 2017/2018, administratorii Siloz Carani urmăresc consolidarea business-ului. Strategia de dezvoltare avută în vedere împreună cu planul operaţional urmăresc să asigure fidelizarea clienţilor din campania anterioară şi abordarea unui noi segment, cel al fermierilor agricoli. De asemenea, compania urmăreşte să introducă noi servicii în portofoliul său pentru a-şi consolida poziţia de leader ca hub agribusiness, a declarat Dan Dolghin, Director General SIFI TM Agro.

    Siloz Carani, situat strategic în una dintre cele mai importante zone agricole din ţară, foarte aproape de Timişoara, dar şi de Autostrada A1, este cel mai mare hub logistic agricol din ţară, cu o capacitate de recepţie/livrare de 5.000 tone zilnic şi cu o capacitate totală de depozitare de peste 170.000 de tone. Investiţia beneficiază, de asemenea, de o infrastructură feroviară, dispusă la linia electrificată, ceea ce permite accesul la cel mai bun tarif de transport feroviar din zona de Vest. Într-un an de zile de la relansare, hub-ul logistic a devenit cel mai mare depozitar independent de cereale din România, cu un rulaj realizat de peste 200.000 de tone.

    Obiectivul investitorilor este de a transforma silozul din Carani într-un hub agribusiness prin reunirea, în acelaşi spaţiu, a tuturor funcţiilor implicate în domeniul tradingului de cereale: producători, distribuitori, furnizori de materiale şi servicii logistice şi cumpărători de produse agricole.

  • Povestea tinerei recunoscătoare cancerului

     Acum, este primul patient coach din România, s-a certificat ca tehnician nutriţionist şi lucrează la clinica la care a fost diagnosticată cu cancer, Dona, şi la clinica de medicină integrativă Quantum Therapy, dar organizează şi cursuri de pilates. „Tot timpul am fost proactivă şi orientată spre lucrurile noi, m-au atras mereu provocările”, povesteşte ea. Originară din Alexandria, a studiat la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din Bucureşti şi a început să lucreze încă din primul an de facultate, când propunea Ambasadei Marii Britanii crearea unui internship care nu exista, dar  la care îşi dorea să participe. A lucrat mereu, evoluând de la făcutul de copii Xerox la Ambasadă, la un post în „corporaţie”, la Oracle. A trecut prin funcţii de marketing, de comunicare, de organizare evenimente (a organizat inclusiv conferinţa din domeniul energiei ce l-a avut personaj central pe Gerhard Schroeder); de acolo a plecat la Tarus Media, unde s-a axat pe organizarea de conferinţe medicale internaţionale. „Din 2009 până în 2013 am lucrat încontinuu, indiferent că între timp am fost însărcinată şi am născut; doar pentru că îmi plăcea foarte mult ceea ce făceam şi aveam o dorinţă de validare, de recunoaştere a ceea ce fac, pe care o avem cu toţii.” Ajunsese ca în anul IV de facultate avea trei joburi, se trezea la 5 dimineaţa şi lucra de luni până duminică pentru a putea învăţa şi pentru facultate, unde voia să fie iarăşi printre cei mai buni. Apoi, când a născut, a vrut din nou să se întoarcă la muncă fiindcă îi plăcea foarte mult ceea ce făcea. „La 5 luni după naşterea fetiţei mult, mi-aduc aminte că am plecat la Bruxelles la o conferinţă.” Uitându-se în urmă spune că, în timp, a intrat într-o horă pe care nu a mai ştiut să o gestioneze. „La birou ţi se pun tot mai multe lucruri în cârcă, dacă tu eşti bun şi arăţi că poţi să le faci, atunci ţi se pun şi mai multe, iar banii, chiar dacă-i primeşti, poate n-ai timp să-i foloseşti. Nu te învaţă nimeni să-ţi generezi în primă fază timp pentru sănătatea ta, pentru a crea lucrurile dintr-o stare de sănătate şi echilibru.”Spune că la vremea aceea aceste aspecte nu reprezentau o prioritate şi, spre finalul anului 2012, după câteva momente dificile pe plan personal, ajunsese la epuizare totală. „Aveam ceea ce se numeşte chronic fatigue syndrom – sindromul oboselii cornice, sindromul colonului iritabil etc., dar singurul lucru care mă deranja pe atunci era acneea.” În plus, avea două zone pe braţe care se activau la stress – „Stăteam şi mă scărpinam pe braţe în timp ce vorbeam cu oamenii”, spune ea reproducând gestul de atunci. În septembrie 2013 simptomele se agravaseră, stresul de la muncă se răsfrângea asupra relaţiilor de acasă, se simţea tot timpul obosită şi orice lucru pe care trebuia să îl facă era copleşitor. A simţit nevoia unei schimbări şi s-a angajat la Oracle în echipa de presales, unde programul era de la 9 la 6. La 6 luni după, a fost diagnosticată cu cancer. „M-am gândit că este o idee bună pentru oamenii ca mine, care nu şi-au înţeles lecţia deloc şi care nu au apucat să facă o schimbare din timp.” Cosmina Grigore a avut 10 operaţii, iar doar până să primească acel diagnostic avusese 6, dintre care una pe coardele vocale: „Fumam foarte mult, meniul zilei erau ţigările şi cola, iar corpul meu se strica atunci când eu avea cea mai multă treabă sau când aveam nişte deadline-uri”. Spune că a ignorat cu desăvârşire faptul că era răcită tot timpul, că tuşea şi că avea coardele vocale iritate, iar la un moment dat, fiindcă nu mai putea să vorbească, a ajuns la spital (2006-2007). După operaţie, timp de trei luni nu a vorbit şi a trecut prin reeducarea coardelor vocale – dar apoi s-a întors la acelaşi stil de viaţă. Astfel, „Când a venit cancerul, unul din gânduri a fost sincer, Doamne, îţi mulţumesc, este o idee foarte bună; măcar de de frica recidivei, poate te ţii de treabă”.

    În acel punct, a renunţat la jobul de la Oracle şi şi-a redefinit priorităţile. „Îmi doream să pot să mă bucur mai mult de viaţă, dar asta nu înseamnă să stai zen şi să nu munceşti. Am făcut schimbările acestea de frică că nu să apuc să trăiesc.”De atunci, spune că scopul principal a fost să aibă o existenţă cu sens, iar de aici a venit următoarea întrebare – Cum pot fi de ajutor?”.

    Iar dacă acum spune că nu are timp, acest timp implică faptul că în ziua respectivă a avut timp pentru ea, să mănânce, să fac detox, să se ducă la masaj, la sală, etc. „Acest timp implică acum că întâi, la bază, sunt fericită eu cu mine, ca să nu mai zic toată partea aceasta de gestionare a emoţiilor.” Spune că mulţi dintre noi rămânem în  zona gri, în nefericire, în presiunea jobului care nu ne mai împlineşte, de frică de schimbare poate. Pentru cei care doresc o schimbare însă, recomandă câteva etape identificate în experienţa ei: 1. Dozarea de curaj – pentru a refuza anumite sarcini de pildă; 2. Învăţarea suportării eventualelor consecinţe (eventualele reacţii ale şefilor, de exemplu);  3. Etapa de iertare – pe cei de la serviciu, care au pus o presiune prea mare, pe tine însuţi etc. 4. Etapa în care înveţi să iubeşti momentul – când înveţi să ierţi, faci loc  pentru iubire şi din star ai loc pentru iubire pentru corpul tău, pentru momentul prezent, pentru că bei cafeaua etc.; 5. Etapa de compasiune şi iubire necondiţionată – în care din preaplinul tău, vrei să dăruieşti cuiva – atunci începi să îţi creezi o stare de confort, ajungi şi la depozit de energie; 6. După ce a ajuns la iubire şi la compasiune, a ajuns într-un punct pe care îl simte de anul trecut – raportându-se la ziua de azi. ”Descopăr ziua de azi şi am timp să iert până la culcare, dacă realizez că o persoană a greşit faţă de mine sau invers.”; 7. Starea de eliberare – cu cât eşti mai recunoscător pentru ce primeşti, cu atât primeşti mai mult – dar este o chestie cheie – universul va da totdeauna departe.

    Acum, Cosmina Grigore lucrează mai ales cu pacienţi diagnosticaţi cu cancer, dar ţine şi programe de mindfulness în corporaţii, cu clienţi cu media de vârstă 25-45. „Îmi spun lucruri care îi frământă şi de regulă, acestea ţin de faptul că parcă fac multe lucruri dar viaţa lor nu are sens  – sunt foarte puţini cei care au curaj, nu ştiu de ce alegem să ne ţinem cu dinţii de frici.” Observă că la bază stă rezistenţa la schimbare şi teama de lansare în necunoscut, dar şi lipsa de încredere şi necesitatea validării prin banii primiţi, funcţie etc. Acum, în workshopurile pe care le ţine, le vorbeşte oamenilor despre „zona gri” a acestor simptome:  „Este o perioadă foarte importantă din viaţa noastră şi una foarte parşivă – care vine dintr-un sentiment de copleşire al listei de to do’s – îţi vine să le comprimi pe toate şi să le îndeşi într-o oră, oră în care îţi turezi suprarenalele şi generezi cortizol la maximum.” Cei care ajung în astfel de situaţii uneori nici nu pot să doarmă: „Atunci când vrei să te culci şi îţi dai seama că lista ta de To Do nu s-a terminat, te gândeşti că este ceva în neregulă cu tine şi  nu eşti suficient de capabil – există o presiune creată de oamenii nemulţumiţi din echipă, de şefi, soţ, etc., în funcţie de etapa vieţii în care ne aflăm.” În plus, a observat că în principiu, toată lumea vrea lucruri de la noi şi de regulă le va primi cu nemulţumire. „În această zonă de gri, simptomele se manifestă, dar nu sunt atât de grave încât să trimită persoanele care le resimt la spital – fie că sunt cazuri de leşin, epuizare, lipsa unei alimentaţii corespunzătoare etc.” Cosmina Grigore recomandă şi câteva analize: nivelul de vitamină D –„din toţi pacienţii diagnosticaţi şi toate persoanele nediagnosticate pe care eu le-am trimis să-şi verifice nivelul plasmatic de vitamina D, o singură persoană a avut un nivel peste 40, peste nivelul de alarmă.” A observat şi că glicemia, care ar trebui să fie la nivelul 70-80, este peste 90 la majoritate, deşi nu sunt neapărat persoane supraponderale.

  • Carmistin anunţă preluarea Avicola Târgu Jiu; Grupul va investi 20 de milioane de euro pentru modernizarea companiei achiziţionate

    “La momentul actual, instalaţiile nu sunt funcţionale, toate autorizaţiile au fost retrase, iar pentru reluarea activităţii va fi necesară reautorizarea, atât a abatorului, cât şi a fermelor. Până la sfârşitul anului 2015 au funcţionat 4 ferme (34 hale) şi abatorul”, a declarat Iustin Paraschiv, proprietarul grupului Carmistin.
     
    Unitatea din Gorj deţine un abator cu o capacitate 4000 capete/oră, 9 ferme pentru creşterea păsărilor, parc auto (nefuncţional), un bloc pentru birouri, platformă de gunoi şi 66 de hectare de teren. Dintre cele 9 ferme, doar 4 au fost menţinute în funcţiune după privatizare, restul fiind abandonate şi lăsate să se degradeze. Planul de afaceri pentru relansarea capacităţilor din Gorj prevede redeschiderea primelor ferme în primăvara anului viitor, iar toate platformele vor fi modernizate în 2018.
     
    “Având în vedere strategia de dezvoltare a grupului prin investiţii în ferme zootehnice, am decis această achiziţie, care astăzi nu înseamnă decât un complex avicol falimentar. La finalizarea retehnologizării platformei avicole de la Târgu Jiu, compania Avirom, parte a grupului Carmistin, va angaja 600 de persoane”, a adăugat Paraschiv.
     
    Carmistin a preluat în urmă cu 11 ani platforma agricolă deţinută de Oltchim, iar în urma retehnologizării fermelor a ajuns să producă şi să abatorizeze anual peste 10 milioane de pui. În ultima periodă, Avicarvil, compania specializată a grupului Carmistin, prin care s-a realizat şi tranzacţia de la Târgu Jiu, a reuşit să listeze mărcile sale (La Provincia şi NaturAvi) şi să nu mai livreze exclusiv marca proprie a magazinului. Magazinele în care Avicarvil vinde cu branduri proprii sunt Profi, Billa, Carrefour, Metro, Selgros, Cora, Supeco şi Artima. Avicarvil livrează încă marca proprie a retailerului în Kaufland şi Cora.
    Piaţă cărnii de pasăre a avut în 2016 o creşte mică, de 5,53%, la nivel de comerţ modern plus comerţ clasic (fără export şi consumul în HORECA). Este o piaţă estimată la 260 milioane de euro anual, conform institului de cercetare Strategic Market Vector, pe baza unei metodologii care scanează piaţa pornind de la datele înregistrate de la marile lanţuri sau a monitorizării unui eşantion de magazine reprezentativ la nivel naţional.
     
    Despre Carmistin
    Grupul Carmistin s-a format în anul 2003, odată cu implicarea în afaceri a antreprenorului Iustin Paraschiv, care a dezvoltat noi linii de business îndreptate către producţia agricolă şi ferme zootehnice (linia de agricultură cu aprox 5.000 ha teren în două ferme, linia de vită cu fermă de 10.000 capete tăuraşi la îngrăşat, linia de porc cu 250.000 capete porc producţie anuală şi linia de pasăre care urmează să producă peste 20 milioane păsări anual)

     

  • Liderul pieţei locale de acoperişuri a făcut o nouă achiziţie

    Pentru a continua însă creşterea, cu un procent de doi digiţi an de an, spunea că are nevoie de mai mult teren pe care să ridice alte fabrici. Săptămâna trecută a cumpărat, într-o tranzacţie de 5,5 milioane de euro, platforma Hidromecanica 2 din Braşov, la o aruncătură de băţ de halele industriale pe care le-a ridicat deja şi în care producţia duduie; în acest an au mers la capacitate maximă, iar plusul înregistrat în vânzări în prima jumătate a acestui an a ajuns la 54%. Conform previziunilor, cifra de afaceri a companiei ar urma să ajungă anul acesta la pragul de 400 de milioane de lei.

    „Nevoia unei noi suprafeţe pe care să ne continuăm să ne dezvoltăm am simţit-o încă de acum doi ani. Ştiam care sunt planurile noastre de viitor şi de cât teren aveam nevoie pentru a ridica noi fabrici”, spune antreprenorul Horaţiu Ţepeş. El povesteşte că derularea tranzacţiei a durat în jur de trei luni, însă timpul alocat deciziei a fost mai lung.

    „Timp de doi ai am prospectat piaţa, oportunităţile şi posibilităţile. În acest timp, am avut momente în care ne-am gândit chiar să relocam fabrica,” spune antreprenorul; el explică alegerea făcută: platforma Hidromecanica se află în apropierea fabricilor pe care le-a ridicat deja, ceea ce e de folos în ce priveşte organizarea şi, în general, desfăşurarea activităţii. „Pe suprafaţa existentă ne-ar fi fost imposibilă creşterea pe sectorul rezidenţial, dezvoltarea pe industrial nici n-ar fi putut fi luată în considerare”.

    „Mare parte din suprafaţa şi din halele de producţie deja existente pe noua platformă, le vom recondiţiona şi le vom utiliza pentru producţia de panouri termoizolante, table cutate şi profile pentru hale industriale,” afirmă Ţepeş. El spune că plănuieşte ca în aceste spaţii să pună în funcţiune utilajele de producţie care au lungimi cuprinse între 130 metri liniari şi 180 de metri liniari. „Marele avantaj al acestei platforme este că trei hale au lungimi de 200 metri. Acesta este atuul principal pentru care am decis să facem această achiziţie, pentru că Hidromecanica este scoasă la vânzare din 2015, timp în care preţul a fost redus la 55%. Un alt atu important este suprafaţa de 9,5 h de teren. Vom amenaja platforma logistică exterioară pe aproximativ 2 ha pentru încărcări şi livrări, pentru că panourile termoizolante sunt voluminoase”, explică antreprenorul. Suprafaţa totală de teren deţinută de producătorul de acoperişuri de tablă ajunge astfel la 14 hectare.

    Achiziţia spaţiului este doar primul pas al unui proiect de investiţii în valoare de 20 de milioane de euro, care se va derula până în 2020. Cheltuiala se adaugă peste cele 10 milioane de euro investite între 2014 şi 2016, investiţii care au împins producătorul către poziţia de lider de piaţă; Bilka este dealtfel singura companie de profil care a bifat plusuri anuale de vânzări de câte două cifre. Una peste alta, în cei ani de când Ţepeş a înfiinţat, la numai 26 de ani, afacerea, valoarea totală a investiţiilor a ajuns la 20 de milioane de euro. Acum, el dublează miza.

    Compania, care a ajuns lider de piaţă încă de acum cinci ani, ar urma să simtă primele efecte ale noii investiţii, la începutul lui 2019, când, estimează Horaţiu Ţepeş, ar urma să înceapă producţia de panouri termoizolante. Planurile antreprenorului vizează nu numai extinderea activităţii pe plan local, prin adăugarea de noi produse – acum se adresează clienţilor rezidenţiali şi dezvoltă noi fabrici pentru clienţi industriali – ci şi alte pieţe, peste hotare.

  • Amazon a cumpărat compania acestui antreprenor. Acum el vrea să le fure clienţii

    Marc Lore, din New Jersey, este fondatorul şi fostul CEO al companiei Quidsi, cunoscută mai ales pentru site-ul diapers.com. Lore a concurat cu cei de la Amazon câţiva ani, până când compania lui Jeff Bezos a reuşit în 2010 să achiziţioneze pachetul majoritar de la Quidsi pentru 550 de milioane de dolari.

    Lore a mai lucrat doi ani pentru Amazon, timp în care şi-a pus la punct noul plan de afaceri. Antreprenorul vrea să reinventeze procesul de online shopping prin platforma numită Jet. Utilizatorii vor plăti o taxă anuală de 50 de dolari pe baza căreia vor primi acces la mii de oferte speciale. Discounturile, susţine Lore, vor fi de 10-15% la toate produsele de pe site.

    Similar sistemului adoptat de Costco, taxa anuală va fi singura sursă de venituri pentru Jet. Orice altă reducere se va regăsi într-un preţ mai bun pentru client. La fel ca eBay şi Alibaba, Jet va funcţiona ca o platformă pe care comercianţii să îşi poată crea magazine, concurând astfel pentru clienţi. “Pe scurt, ideea este că noi nu facem bani din tranzacţii. Nu percepem niciun fel de taxă. Toate economiile trebuie să fie ale clienţilor”, a declarat Lore pentru Bloomberg. “Vrem să construim o altfel de relaţie cu consumatorii. Când le prezentăm un produs,  nu o facem pentru că avem vreun câştig, o facem pentru că suntem că părere că oferta este una bună.”

    Un alt beneficiu adus de Jet este posibilitatea de a economisi prin livrarea mai multor produse simultan, chiar dacă ele provin de la comercianţi diferiţi. Prin acest sistem, vânzătorii împart costurile de livrare între ei, oferind un discount suplimentar cumpărătorului.

    Lore a reuşit să adune echipa cu care lansase Quidsi şi a obţinut una dintre cele mai mari finanţări pentru un startup: în faza iniţială, el a primit din partea fondurilor de investiţii peste 80 de milioane de dolari. “Ideea este impresionantă”, este de părere Patrick Lee, partener în cadrul Western Technology Investment. “Dacă Marc are dreptate în legătură cu potenţialul proiectului, va fi mult mai valoros decât Quidsi ar fi putut ajunge.”

  • ECHINOCŢIU DE TOAMNĂ 2017. Astăzi, 22 septembrie, ziua este egală cu noaptea. Când se schimbă ORA

    De astăzi, ziua scade treptat, iar noaptea devine din ce în ce mai lungă, până la solstiţiul de iarnă, marcat pe 22 decembrie. 

    Punctul echinocţiului de toamnă, numit şi „punct autumnal” , se află pe sfera cerească la intersecţia eclipticii (ce reprezintă proiecţia pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cereşti în cea sudică.

    Aflându-se deci la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări şi va apune chiar în punctele cardinale est şi vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopţilor.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Abonament pentru sănătate psihică

    “Până anul acesta, clinica s-a dedicat exclusiv clientului ca persoană fizică, dar în 2017 am început să ne adresăm şi companiilor. Tot clienţii, antreprenorii care vin la noi în clinică, ne-au semnalat această nevoie. Şi-au dat seama, în urma interacţiunii directe cu psihologul, care sunt beneficiile acestor servicii şi ne-au solicitat intervenţia sau serviciile şi în cadrul propriilor companii“, explică Sorin Nicolau, managerul Clinicii Oana Nicolau.

    Abonamentele vor avea o perioadă de 6, 9 sau 12 luni, în care prima lună e una de analiză a dinamicii între departamente, între membrii echipei. Ulterior, vor fi propuse workshopuri, seminarii, consiliere individuală sau evaluări pentru noii angajaţi, astfel încât aceştia să fie asociaţi direct pe posturile pe care le are nevoie angajatorul şi gradul acesta de retenţie să fie cât mai mare. ”Să fie plasat fiecare om la locul potrivit“, explică Oana Nicolau, care a fondat clinica împreună cu soţul său. Preţurile abonamentelor vor fi personalizate în funcţie de nevoile din companie, de numărul de angajaţi, respectiv de implicarea şi numărul de specialişti din echipa dedicată companiei, iar consultaţiile vor avea loc atât la sediul firmei, cât şi al clinicii.

    ”Ne-am gândit la un abonament de sănătate emoţională, pe care angajatorii să îl achiziţioneze pentru angajat şi familia lui, în care să beneficieze de aceste evaluări de prevenţie, de consiliere, de coaching etc. Ceea ce ne dorim noi, de fapt, e să creăm un echilibru între sănătatea fizică – de care avem toţi grijă – şi cea emoţională, căreia trebuie să îi acordăm o mai mare atenţie“, explică psihoterapeutul Oana Nicolau. Cele mai multe solicitări de astfel de servicii au venit din partea unor firme cu activitate în domeniul medical, precum clinici stomatologice, dar şi din partea antreprenorilor, de pildă care deţin fabrici sau au afaceri în alimentaţie publică etc; primul contract va fi semnat luna viitoare cu o firmă cu activităţi în IT, spune Sorin Nicolau. ”Ne bucurăm că antreprenorii români sunt din ce în ce mai interesaţi de sănătatea emoţională a angajaţilor. OK, îi dai omului un salariu, îi dai şi bonusuri, îl motivezi în diverse forme, dar şi motivaţia interioară e foarte importantă. Să-şi dorească că lucreze acolo, să vadă că există dezvoltare personală, că angajatorul se ocupă de el şi de evoluţia lui, nu doar îl pune la muncă“, ţine să precizeze antreprenorul.

    Pe lângă acest aspect, una dintre principalele investiţii ale clinicii este un proiect de prevenţie în domeniul sănătăţii emoţionale, ce va fi disponibil începând de luna viitoare; astfel, ”clienţii vor primi o imagine clară şi măsurabilă a nivelului de sănătate emoţională“, spune Oana Nicolau. Aşadar, clienţii vor şti care e gradul de depresie, de anxietate şi vor primi recomandări clare şi instrumente pentru a preîntâmpina o situaţie de blocaj emoţional, ”să nu ajungă, de exemplu, la starea de burnout, cu care corporatiştii se confruntă de foarte multe ori“, adaugă antreprenorul. În cadrul şedinţei, care costă 300 de lei, oamenii au o interacţiune de 90 de minute cu specialiştii, în care vor susţine un test-interviu conceput de echipa de clinicieni. În urma acestuia, vor primi recomandările specifice, despre cum să gestioneze situaţia şi ce instrumente să folosească. ”Omul vine la noi când arde, când ceva e foarte grav, şi sigur că procesul terapeutic se derulează într-un ritm corespunzător stării pe care o are. Însă, dacă oamenii vor înţelege că pot preveni ajungerea în astfel de situaţii, viaţa lor per total se va îmbunătăţi“, spune Oana Nicolau.

    Clinica Oana Nicolau şi-a început activitatea în urmă cu 10 ani, într‑un sediu din Cotroceni, cu patru terapeuţi, iar dezvoltarea companiei a fost organică. În urmă cu patru ani, datorită nevoii de extindere, s-a mutat într-un spaţiu mai mare din zona Unirii şi a ajuns la o echipă de 32 de specialişti. ”Dorinţa noastră a fost să creăm un loc în care să existe specialişti din domeniile psihologiei, astfel încât să ne putem adresa unei palete cât mai largi de nevoi în rândul populaţiei. În plus, oamenii pe care i-am adus în clinică au fost aleşi foarte atent“, ţine să precizeze Oana Nicolau. Clinica ce îi poartă numele este formată din 12 cabinete plus două săli de seminarii şi workshopuri şi oferă servicii de psihologie, psihoterapie, psihiatrie, logopedie, nutriţie şi coaching.

    Şedinţa de terapie individuală costă 180 de lei, cea de cuplu sau familie de 220 de lei, consilierea şi evaluarea psihiatrică sunt, de asemenea, 180 de lei, iar evaluările psihologice, în funcţie de gradul de dificultate se încadrează între 150 şi 200 de lei. Iar dacă şedinţele de psihoterapie sunt solicitate în limba engleză sau franceză, preţul este de 240 de lei. ”Dacă ar fi să facem un clasament, activitatea principală este psihoterapia, iar psihiatria este pe locul doi. Aceste două specializări, chiar dacă una vine din zona medicală şi cealaltă din zona emoţională, sunt foarte bine integrate la noi în clinică“, spune Sorin Nicolau.

    În prezent, în cadrul clinicii se efectuează, în medie, 1.300 – 1.400 de terapii pe lună, având în jur de 600 de pacienţi; dintre aceştia, 150 sunt noi. Anul trecut, echipa realizat circa 12.000 de terapii. În general, o persoană face circa 10 şedinţe, efectuate pe parcursul unui an, însă ”sunt clienţi care stau în terapie şi doi ani de zile, dar şi 2-3 luni, în funcţie de situaţia cu care se confruntă şi de ritmul în care evoluează“, spune Oana Nicoalu. ”Sunt nişte paşi mici. Din păcate, mulţi doresc să rezolve o situaţie atunci când apare. Vin în procesul terapeutic, rezolvă problema în două, trei, şase luni, cât are el nevoie. Dar după aceea doresc să rămână cu alte situaţii, la nivel de a preveni un blocaj asemănător celui anterior. Şi atunci rămân, cum o numim noi, în dezvoltare personală“, adaugă şi Sorin Nicolau.

    Anul trecut, firma sub care operează clinica a înregistrat o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei, iar pentru 2017 fondatorii afacerii se aşteaptă la o creştere de circa 40%, pusă pe seama faptului că pe perioada verii peste 70% din echipă a fost disponibilă tot timpul, fapt ce a adus clienţii altor psihologi aflaţi în vacanţă sau unii care nu aveau la cine să meargă. ”La noi nu pleacă niciodată toată echipa în vacanţă, spre deosebire de un psihoterapeut care lucrează singur, într-un cabinet“, explică Oana Nicolau. Antreprenoarea îşi propune şi să extindă activitatea, atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe din ţară.

  • Patiseria Tineretului a ajuns la venituri de peste 700.000 de euro şi plănuieşte extinderea naţională

    Noul punct de lucru este situat în centrul istoric al Capitalei, pe strada Halelor, într-o clădire construită în anul 1890 şi are o suprafaţă de 35 mp. Mobilierul din interiorul patiseriei este din lemn masiv de stejar, proiectat special pentru această unitate. În patiserie vor lucra 7 angajaţi, în total echipa companiei fiind formată din 38 de persoane. Investiţia pentru amenajarea şi dotarea cu echipament special a acestei patiserii s-a ridicat la 60.000 de euro.

    „Ne bucurăm că acest debut de toamnă vine cu începuturi şi pentru Patiseria Tineretului. Ne doream să deschidem al patrulea punct propriu de lucru în Bucureşti, mai ales că avem în vedere ca următoarele patiserii să fie în regim de franciză. Planurile noastre sunt să dezvoltăm o reţea prin intermediul căreia să comercializăm produse 100% româneşti, făcute după reţete vechi pe care le ştim din bătrâni. Vrem să aducem clienţilor noştri, prin gustul produselor pe care le coacem zilnic în cuptoare, bucuria copilăriei”, explică Cristian Chiţu, fondatorul Patiseria Tineretului.

    În 2016, compania a avut o cifra de afaceri de peste 700.000 euro, iar pentru anul acesta, o dată cu deschiderea noii unităţi, estimările sunt că încasările vor creşte cu 20.000 de euro pe lună.

    Patiseria îşi propune ca în următorii doi ani să ajungă la 10 puncte de lucru în Bucureşti, atât în sistem de franciză, cât şi prin reprezentanţe proprii. Planul de termen lung presupune extinderea la nivel naţional, în marile oraşe, printr-o reţea de patiserii cu produse 100% româneşti.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, patiseria Tineretului a fost înfiinţată în 2012 cu scopul de a oferi clienţilor săi produse inspirate de reţetele bunicilor, care păstrează gustul autentic al bunătăţilor de odinioară. Produsele comercializate sunt necongelate, fără aditivi şi conţin numai ingrediente de la producătorii români. În prezent, compania are patru puncte de lucru proprii în Bucureşti şi îşi propune să deschidă unităţi în sistem de franciză în întreaga ţară.

     

     

  • Cum ar putea fi dat jos de la putere Kim Jong-un? Planul incredibil al unui fost puşcaş marin american din trupele SEAL: ”Ar putea să meargă”

    Jocko Wilink, un fost puşcaş marin din forţele speciale SEAL, acum devenit scriitor şi, uneori, analist pentru publicaţia americană Business Insider, a fost întrebat pe Twitter cum ar gestiona criza nord-coreeană, iar răspunsul lui, deşi neaşteptat, ar putea da rezultate, cred experţii.

    Acţiunea propusă de el, deşi poate inofensivă pentru o ţară democratică, în Coreea de Nord i-ar putea atrage pedeapsa cu moartea. 

    Află aici cum ar putea fi dat jos de la putere Kim Jong-un. Planul incredibil al unui fost puşcaş marin american din trupele SEAL: ”Ar putea să meargă”

  • Cum reuşeşte o firmă de IT din Bucureşti să angajeze peste 800 de specialişti în doar patru ani

    ”Nu cred că o să avem probleme în a atinge ţinta de angajări. Găsim oameni pe piaţa românească şi pe altele europene. Nu cred că avem o criză de IT-işti, ci, mai degrabă, o criză de oportunitate, în sensul că IT-ul este foarte flexibil şi este cel mai transportabil serviciu care există“, spune Marian Popa, managerul centrului DB Global Technology de pe piaţa locală. El continuă şi explică faptul că dacă un client cere 150 de programatori pentru o aplicaţie, dar în România are doar 50, restul îi găseşte în alte ţări precum Bulgaria sau Pakistan.

    Şeful centrului IT DB Global Technology recunoaşte însă că pe piaţa locală există un deficit de personal şi că nu poate da vina pe sistemul de învăţământ sau pe Ministerul Muncii, ”ci este o problemă generală a societăţii şi ar trebui să existe nişte eforturi consolidate între autorităţi şi companii pentru a rezolva această problemă“. El oferă ca posibilă soluţie pentru creşterea numărului de specialişti IT şcolarizarea oamenilor de zecile de mii de întreprinderi IT din România.

    Centrul DB din Bucureşti s-a deschis în 2014, iar în doar trei ani a ajuns la peste 800 de angajaţi. Ţinta pentru acest final de an este de 1.000 de persoane. Totul a început în 2013, când Deutsche Bank a primit aprobare de la Ministerul de Finanţe pentru un ajutor de stat de 15,7 mili-oane euro pentru dezvoltarea unui proiect evaluat la 40 milioane de euro. Compania s-a angajat astfel să creeze 500 de locuri noi de muncă.

    Istoria Deutsche Bank pe piaţa locală este mai îndelungată de atât, compania fiind prezentă pe piaţa din România din anul 1998, când a început să ofere produse şi soluţii personalizate de corporate, investment şi transaction banking, pentru clienţi corporativi şi instituţionali, precum şi servicii de private wealth management pentru clienţii persoane fizice. în prezent, la centrul din Bucureşti se dezvoltă soluţii software pentru operaţiunile globale ale Deutsche Bank; aceasta reprezintă o platformă pentru ingineri software cu nivel înalt de pregătire, potrivit lui Popa. Românii creează aici aplicaţii şi programe software pentru cele mai dezvoltate pieţe financiare din lume: Londra, Frankfurt şi New York. Pentru piaţa locală, livrează ”produse standard, nimic sofisticat“.

    Clienţii sunt foarte exigenţi, iar ”time is money“, ceea ce înseamnă că românii trebuie să înţeleagă cerinţele şi nevoile persoanelor care lucrează în cele mai mari centre financiare ale lumii. ”Clientul de pe Wall Street are pretenţia ca tu să ştii la fel de multă bancă ca şi el, iar asta este o provocare foarte mare“, spune Popa. De altfel, el spune că centrul din Bucureşti a evoluat, iar oamenii de aici nu scriu doar cod, ci fac o muncă cu valoare adăugată, aceea de la începutul activităţii informatice – când se face conceptul, arhitectura unei aplicaţii. Marian Popa recunoaşte că nivelul de complexitate al dezvoltării programelor în centrul din Bucureşti este unul mediu, dar ”noi tindem spre vârf“. ”Ne-am dus în partea de sus a complexităţii programelor dezvoltate şi ne-am luat palme, în sensul bun al cuvântului, pentru că domeniul este foarte complicat, iar aplicaţiile pe care le facem vehiculează sume enorme“, explică Popa, care apoi dă exemplu faptul că Deutsche Bank procesează zilnic PIB-ul Italiei (1.600 de mii de miliarde), iar orice disfuncţie, chiar şi de zece secunde, poate avea consecinţe grave. ”Şi presiunea este foarte mare, dar şi satisfacţiile sunt foarte mari.“

    Dezvoltarea accelerată a centrului din România are loc în contextul unei nevoi în creştere pentru soluţii software de înalt nivel care să susţină operaţiunile internaţionale ale Deutsche Bank. ”Există un plan de reaşezare a modului în care băncile, în general, inclusiv Deutsche Bank, îşi plasează din ce în ce mai mult activitatea în interior. Din această cauză era nevoie de dezvoltarea unor centre interne“, explică Popa creşterea accelerată a numărului de angajaţi.

    Centrul din Bucureşti este al patrulea al Deutsche Bank la nivel global, după cele din India, SUA şi Rusia. Cel mai mare centru este în India, unde lucrează în jur de 2.500 de oameni; acesta este urmat de cele din SUA şi Rusia, cu aproximativ 980 de oameni, iar dacă obiectivul pentru România va fi atins, atunci la sfârşitul anului centrul din Capitală ar deveni al doilea ca mărime. ”în orizontul 2020-2021 vom umple această clădire (în acest moment DB Global Technology ocupă cinci din cele şapte etaje ale unei clădiri de birouri din Pipera, n.red.), iar atunci vom fi undeva la 2.000 de persoane. Este aproximativ limita pe care poate o duce Bucureştiul, la nivel calitativ. Suntem foarte exigenţi“, spune Popa.

    Dacă dezvoltarea centrului va continua şi se va cere angajarea de persoane noi, Marian Popa spune că trebuie să se orienteze către alt oraş din România, însă nu către cele consacrate, precum Cluj, Timişoara sau Iaşi. ”Oradea, Târgu-Mureş, Braşov devin interesante pentru extindere“, recunoaşte Popa. El punctează şi caracteristicile principale pe care un oraş trebuie să le aibă pentru a fi atrăgător pentru companiile IT: existenţa unui centru universitar, a unui aeroport şi a unor clădiri de birouri clasa A. Totuşi, managerul DB Global Technology spune că ar dori să încetinească puţin procesul de angajare pentru ca angajaţii să se integreze mai uşor. ”Lucrurile se întâmplă prea repede – este exact ca acelaşi efect ca şi cum ţi-ai băga un hamburger întreg în gură. Nu este suficient să umpli clădirile cu oameni şi apoi să te întrebi de ce nu merge.“