Valoarea livrărilor la termen ale ţiţeiului Brent cu scadenţă în noiembrie a crescut cu 35 de cenţi, până la 57,21 dolari pe baril, cel mai ridicat nivel înregistrat de la finalul lunii februarie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: petrol
-
Cum a ajuns o ţară care era de 12 ori mai bogată decât China să fie MĂCINATĂ de SĂRĂCIE şi CONFLICTE
Venezuela s-a lovit de multe crize politice de-a lungul istoriei sale, însă indiferent de situaţie potenţialul economic al ţării nu a fost niciodată negat. Imediat după descoperirea petrolului la începutul secolului al XX-lea, naţiunea din America de Sud şi-a construit întreaga economie pe spatele aurului negru. Chiar şi astăzi Venezuela conduce în topul rezervelor de petrol, cu 300 de miliarde de barili.
În 1950, când majoritatea ţărilor de pe glob se zbăteau să-şi revină după cel de-al doilea război mondial, Venezuela era extrem de bogată, având al patrulea PIB per capita din lume. Astfel, ţara era de două ori mai bogată decât Chile, de patru ori mai prosperă decât Japonia şi de 12 ori mai bogată decât China. Din păcate pentru Venezuela, această situaţie nu avea să continue foarte mult. În perioada 1950-1980, economia venezueleană a crescut constant, iar în 1982 era cea mai prosperă economie din America Latină. Autorităţile s-au folosit de resurse vaste de petrol pentru a plăti diferite programe sociale, în sănătate, educaţie, transport sau alimentaţie. La vremea aceea, muncitorii din Venezuela erau printre cel mai bine plătiţi din regiune.
La mijlocul anilor ’80, preţul petrolului s-a prăbuşit şi a decimat economia venezueleană. Astăzi, Venezuela este una dintre cele mai sărace economii din regiune şi lucrurile se vor înrăutăţi dacă criza actuală va continua, potrivit Fondului Monetar Internaţional. FMI prognozează că până în 2022, PIB-ul per capita va fi de doar 12.210 dolari, ceea ce ar însemna o sărăcie mai mare decât chiar înainte de era Chavez. În ultimii patru ani, PIB-ul ţării a scăzut cu peste 35%, adică o scădere mai drastică decât au avut-o Statele Unite ale Americii în timpul Marii Crize Economice din 1929-1933.
Venezuela se sprijină în continuare foarte mult pe petrol (95% din exporturile ţării este reprezentat de această resursă), ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie a preţului petrolului face diferenţa dintre bogăţie şi sărăcie. După scăderea semnificativă a preţului petrolului în anii ’80, inflaţia a crescut ajungând în 1989 la 84,5%, iar în 1996 la 99,9%. În 1998, Hugo Chavez a fost ales preşedinte şi a promis că va reduce sărăcia, iar standardul de viaţă va creşte. Revenirea preţului petrolului a făcut ca acest lucru să se întâmple în anii 2000. Anul 2004 a fost unul critic pentru Chavez din cauza creşterii fulminante a preţului barilului de petrol.
Economia a mers din ce în ce mai bine, iar preşedintele s-a ţinut de promisiune şi a cheltuit banii pentru a îmbunătăţi viaţa celor mai săraci; astfel procentul sărăciei s-a înjumătăţit până în 2010. Acest lucru a dus la creşterea deficitului ţării, context în care menţinerea programelor de bunăstare socială devenea imposibilă dacă preţul petrolului scădea. Lucru care s-a întâmplat de altfel când Maduro a preluat conducerea.
Chavez a murit în 2013 şi Nicolas Maduro a preluat şefia statului. Din păcate pentru el, preţul petrolului s-a prăbuşit din nou şi era clar că Venezuela urma să aibă o bătălie intensă cu inflaţia, iar bancnota naţională urma să se devalorizeze foarte mult. Acum ţara duce o lipsă masivă de alimente, medicamente şi alte bunuri esenţiale, iar violenţa şi protestele cresc în Caracas.
Recent, guvernul a modificat constituţia ţării pentru a câştiga şi mai multă putere, deşi 80% din populaţia ţării nu-l mai vrea la conducere. Nicolas Maduro refuză să-şi dea demisia în ciuda unor proteste masive care au acaparat întreaga ţară şi în urma cărora au murit peste 100 de oameni. Aşadar, în condiţiile unei crize economice şi politice profunde, regimul preşedintelui Nicolas Maduro a devenit tot mai dependent de Rusia pentru finanţare, oferind în schimb Moscovei active ale companiilor de stat, în special din industria petrolieră, se arată într-o analiză a Reuters.
Compania petrolieră de stat Petroleos de Venezuela (PDVSA) este angrenată în negocieri cu firma rusă de stat Rosneft pentru cedarea unor participaţii în câteva din cele mai productive proiecte petroliere din Venezuela, potrivit unui oficial de rang înalt de la Caracas şi unor surse din industria energiei. În ultimii doi ani, regimul preşedintelui Maduro a devenit din ce în ce mai dependent de Moscova, după ce China şi-a redus expunerea în această ţară din cauza corupţiei şi criminalităţii. Multe companii multinaţionale şi-au redus sau închis operaţiunile locale din cauza gravei crize politice şi economice cu care se confruntă Venezuela.
-
Donald Trump susţine că democraţia trebuie restaurată în Venezuela în curând
În cadrul unei întâlniri cu mai mulţi lideri latino-americani, la New York, Trump a spus că poporul venezuelean se confruntă cu foamete, iar ţara lor “se prăbuşeşte”, deşi a “fost una dintre ţările cele mai bogate”.
Statele Unite au aplicat sancţiuni financiare împotriva Venezuelei, ţara care furnizează 10% din petrolul pe care îl consumă SUA, iar Donald Trump a precizat că guvernul său este pregătit să ia măsuri suplimentare dacă Nicolas Maduro continuă pe calea unei guvernări autoritare.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Şi-a început cariera în modă, s-a îmbogăţit din petrol şi a devenit prima femeie cancelar a ţării
Folorunsho Alakija s-a născut în 1951, în Ikorodu, Lagos, în Nigeria, iar la şapte ani a fost trimisă în Regatul Unit pentru învăţământul primar, unde a urmat şcoala de fete Hafodunos Hall din Llangernyw, în Ţara Galilor. După ce s-a întors în Nigeria a urmat Liceul Musulman Sagamu Ogun State, iar apoi a plecat iar în străinătate pentru a continua studiile la Colegiul Central din Pitman, Londra, şi a învăţa designul de modă la American College.
Alakija şi-a început propria afacere punând bazele unei companii de croitorie, Stitches Supreme, iar perseverenţa i-a fost răsplătită. Având inspraţia să se axeze pe o nişă, compania sa a crescut considerabil, iar Alakija i-a schimbat numele în The Rose of Sharon House of Fashion. Ulterior, a devenit preşedintele Asociaţiei Designerilor de modă din Nigeria (FADAN), unde şi-a lăsat amprenta şi a promovat prin toate mijloacele cultura nigeriană, mai ales prin stilul personal. Mai târziu, a fost selectată ca vicepreşedinte al Consiliului Patrimoniului Naţional şi al Fondului pentru Arte de către guvernul federal din Nigeria.
În interviurile acordate, ea pune implicarea sa în industria de petrol şi gaze pe seama unui prieten, pe care l-a cunoscut când era încă activă în lumea modei. În septembrie 1996 a încheiat un acord de joint venture cu Star Deep Water Petroleum Limited, a aplicat pentru acordarea unei licenţe de prospectare a petrolului (OPL) şi a obţinut dreptul de a explora petrolul pe o suprafaţă de 617.000 de acri. Era un loc pe care nimeni nu-l dorea la acel moment din mai multe motive, declara ea. însă au fost abordaţi la sfârşitul anului 1996 de către gigantul petrolier Texaco, care a considerat că suprafaţa respectivă avea mare potenţial; în urma negocierilor duse mai bine de trei luni, au semnat contractul.
Mai târziu, Texaco a devenit Chevron şi a început să vândă petrol în cantităţi comerciale. Aşa au luat avânt şi afacerile sale în domeniul petrolului, pe lângă cele din modă, unde numele său era deja cunoscut. La 9 martie 2016, ea a devenit prima femeie cancelar din Nigeria, iar în 2014 a fost listată ca a 96-a cea mai puternică femeie din lume din lume de către Forbes.
O persoană foarte religioasă, Folorunsho a pus bazele Fundaţiei Rose of Sharon, care îi ajută pe văduve şi orfani oferindu-le burse şi granturi de afaceri. Compania sa este, de asemenea, un sponsor major al schemei de burse medicale şi de inginerie Agbami, cu peste o mie de beneficiari anual.
De asemenea, Alakija este o susţinătoare a educaţiei în Nigeria; în 2014 ea a donat o sumă substanţială către universitatea de stat din această ţară, bani folosiţi pentru a finaliza construcţia unui teatru de lectură de 350 locuri, care poartă asăzi numele său. Folorunsho este căsătorită cu un avocat, Modupe Alakija, din noiembrie 1976. Cuplul locuieşte în Lagos, Nigeria, împreună cu cei patru fii şi mai mulţi nepoţi.
-
Preţul petrolului a ajuns la punctul maxim din ultimele două luni
Livrările la termen U.S. West Texas Intermediate (WTI) au trecut de 50 de dolari pe baril, luni.
Livrările la termen de ţiţei brut au fost de 52,85 de dolari pe baril, cu 33 de cenţi sau 0,6% mai mult. Preţurile au atins 52,9 de dolari pe baril la începutul şedinţei de tranzacţionare, cel mai ridicat nivel înregistrat după 25 mai.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ţara apropiată de România care este suspectată că ar fi în spatele atacului cibernetic ce a paralizat Ucraina şi a afectat şi companii din România
Atacul numit Petya a ţintit bănci şi aeroporturi ucrainene, gigantul petrolier rus Rosneft, compania britanică de publicitate WPP, gigantul farmaceutic american Merck şi compania de transport maritim AP Moller-Maersk, ce a declarat că fiecare ramură a afacerii sale a fost afectată. Analiştii de la mai multe companii de securitate informatică au confirmat că atacul de la Petya a folosit o armă cibernetică puternică şi periculoasă, creată de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, care a fost furată de hackerii Shadow Brokers. Experţii spun, pe de altă parte, că pare a fi o confluenţă de factori ce ar indica implicarea statului rus în efectuarea atacului. Ucraina a fost ţara afectată cel mai mult de respectivul atac, care a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei ţării.
„Primul lucru care m-a făcut suspicios în acest sens este faptul că, în prezent, principalul antagonist al Ucrainei este Rusia”, a declarat Alex McGeorge, şeful departamentului de informaţii despre ameninţări la Immunity Inc., o firmă de securitate cibernetică specializată în ameninţări cibernetice. Pe lângă perturbările majore ale reţelei electrice ucrainene, bănci, birouri guvernamentale şi aeroporturi, ţara a fost forţată să efectueze manual verificări ale radiaţiilor la locul instalaţiei nucleare de la Cernobîl contaminate, după ce operaţiunile sale au fost întrerupte.
În plus faţă de alte companii, compania rusă petrolieră Rosneft nu a suferit consecinţe grave, precum alte corporaţii, cum ar fi gigantul maritim Maersk. Rosneft a declarat că producţia sa de petrol nu a fost afectată. Pe de altă parte, Ucraina se bazează în mare măsură pe Rusia pentru rezervele sale de petrol şi gaze naturale şi există probabilitatea ca Rosneft să fi fost ţintă a atacului deoarece are relaţii bune cu guvernul ucrainean.
Atacul de marţi a fost cel de-al doilea atac cibernetic serios efectuat în mai puţin de o lună. Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii, dacă acest atac are origini ruse, reprezentantul JASK a spus: „Ne putem aştepta la atacuri mult mai ample şi sofisticate. Acesta ar putea fi doar a ceea ce va veni în viitor”.
-
Ţara apropiată de România care este suspectată că ar fi în spatele atacului cibernetic ce a paralizat Ucraina şi a afectat şi companii din România
Atacul numit Petya a ţintit bănci şi aeroporturi ucrainene, gigantul petrolier rus Rosneft, compania britanică de publicitate WPP, gigantul farmaceutic american Merck şi compania de transport maritim AP Moller-Maersk, ce a declarat că fiecare ramură a afacerii sale a fost afectată. Analiştii de la mai multe companii de securitate informatică au confirmat că atacul de la Petya a folosit o armă cibernetică puternică şi periculoasă, creată de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, care a fost furată de hackerii Shadow Brokers. Experţii spun, pe de altă parte, că pare a fi o confluenţă de factori ce ar indica implicarea statului rus în efectuarea atacului. Ucraina a fost ţara afectată cel mai mult de respectivul atac, care a avut loc cu o zi înainte de Ziua Constituţiei ţării.
„Primul lucru care m-a făcut suspicios în acest sens este faptul că, în prezent, principalul antagonist al Ucrainei este Rusia”, a declarat Alex McGeorge, şeful departamentului de informaţii despre ameninţări la Immunity Inc., o firmă de securitate cibernetică specializată în ameninţări cibernetice. Pe lângă perturbările majore ale reţelei electrice ucrainene, bănci, birouri guvernamentale şi aeroporturi, ţara a fost forţată să efectueze manual verificări ale radiaţiilor la locul instalaţiei nucleare de la Cernobîl contaminate, după ce operaţiunile sale au fost întrerupte.
În plus faţă de alte companii, compania rusă petrolieră Rosneft nu a suferit consecinţe grave, precum alte corporaţii, cum ar fi gigantul maritim Maersk. Rosneft a declarat că producţia sa de petrol nu a fost afectată. Pe de altă parte, Ucraina se bazează în mare măsură pe Rusia pentru rezervele sale de petrol şi gaze naturale şi există probabilitatea ca Rosneft să fi fost ţintă a atacului deoarece are relaţii bune cu guvernul ucrainean.
Atacul de marţi a fost cel de-al doilea atac cibernetic serios efectuat în mai puţin de o lună. Deşi este încă prea devreme pentru a trage concluzii, dacă acest atac are origini ruse, reprezentantul JASK a spus: „Ne putem aştepta la atacuri mult mai ample şi sofisticate. Acesta ar putea fi doar a ceea ce va veni în viitor”.
-
Marea Neagră va da în clocot şi va deveni cel mai mare şantier al României
Marea Neagră are toate şansele ca până la finalul acestui deceniu să devină cel mai mare „şantier“ de lucrări al României pe fondul rezervelor de gaze identificate, iar Gabriel Comănescu, unul dintre cei mai importanţi antreprenori locali, a început deja pregătirile pentru viitoarele contracte.
Comănescu nu a precizat numele companiei pentru care va realiza proiectul, dar acesta are toate şansele să devină unul de referinţă pentru portofoliul Grup Servicii Petroliere. În 2009, GSP a câştigat un contract în valoare de 270 de milioane de dolari cu contractorul general al gigantului rus Gazprom, obiectul contractului fiind construcţia unei conducte offshore de 159 de kilometri.
GALERII FOTO
Podul din munţii Avatar, cel mai mare pod de sticlă din lume, s-a deschis pentru public
Cum arată vilele fabuloase din satul cunoscut în lume drept capitala neoficială a romilor
Ce poţi mânca la cea mai scumpă cină din lume! Costă 2 milioane de dolari
Cum s-a transformat această cameră de hotel într-o atracţie turistică
