Tag: organizare

  • Sturgeon: Scoţia ar putea organiza un referendum privind independenţa în toamna anului 2018

    Sturgeon a spus că toamna anului 2018 ar fi “o perioadă rezonabilă” pentru ca Scoţia să organizeze un alt referendum privind independenţa, odată ce va exista un contur al unui acord privind ieşirea Marii Britanii din UE.

    “În acea perioadă, când va deveni clară schiţa unui acord privind ieşirea Marii Britanii din UE (…) cred că ar fi rezonabil ca Scoţia să aibă această alternativă dacă acesta este drumul pe care vrem să mergem”, a spus Sturgeon.

    Ea a adăugat că nu a fost luată deocamdată nicio decizie cu privire la data unui eventual referendum.

    Majoritatea britanicilor s-au pronunţat la limită în iunie 2016 în favoarea ieşirii din UE, însă cei mai mulţi locuitori ai Scoţiei au votat împotriva Brexit. Liderii scoţieni au semnalat în mai multe rânduri Guvernului Theresa May că ar putea organiza un nou referendum proindependenţă faţă de Marea Britanie, pentru a putea menţine Scoţia în Uniunea Europeană.

  • Mai mulţi politicieni germani, indignaţi după ce Erdogan a acuzat Berlinul de “practici naziste”

    “(Comentariul) Este absurd, răutăcios şi exagerat, iar noi îl respigem categoric”, a declarat ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, la un talk-show de televiziune. “Vrea să ne provoace. Iar noi trebuie să avem grijă să nu ne lăsăm provocaţi”, a mai spus el.

    Volker Kauder, liderul grupului Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Bundestag, a criticat de asemenea remarcile lui Edogan.

    “Este un act incredibil şi inacceptabil ca preşedintele unui stat membru NATO să spună un asemenea lucru depsre un alt membru”, a spus el, la postul de televiziune ARD.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mulţi politicieni germani, indignaţi după ce Erdogan a acuzat Berlinul de “practici naziste”

    “(Comentariul) Este absurd, răutăcios şi exagerat, iar noi îl respigem categoric”, a declarat ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, la un talk-show de televiziune. “Vrea să ne provoace. Iar noi trebuie să avem grijă să nu ne lăsăm provocaţi”, a mai spus el.

    Volker Kauder, liderul grupului Uniunii Creştin-Democrate (CDU) din Bundestag, a criticat de asemenea remarcile lui Edogan.

    “Este un act incredibil şi inacceptabil ca preşedintele unui stat membru NATO să spună un asemenea lucru depsre un alt membru”, a spus el, la postul de televiziune ARD.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Industria agroalimentară, ultimul pariu rămas

    În magazinele din lanţul de retail Kaufland, „mai mult de 50% din produse sunt româneşti, şi aceasta este o opţiune strategică pentru noi”, a declarat Ionuţ Parfente, şeful departamentului de achiziţii Legume şi Fructe al Kaufland, în deschiderea conferinţei, moderată de către directorul editorial al Mediafax, Dorin Oancea, şi de către directorul general al Agrointeligenţa, Vlad Macovei.

    „Produsele de panificaţie sunt în proporţie de 100% româneşti, mierea 60%, cu lactatele am crescut continuu ponderea şi suntem la peste 50%, iar cu preparatele din carne tindem spre 100%. Doar la legume şi fructe sunt unele probleme, din cauza condiţiilor climaterice”, a spus Ionuţ Parfente. El a arătat că în prezent sunt 87 de unităţi certificate din punctul de vedere al calităţii pentru ca produsele lor să fie distribuite de Kaufland. Certificarea se acordă, anual, în urma unor verificări la nivelul producătorilor, iar costul pe care-l presupune este de 600 de euro, a mai spus reprezentantul Kaufland.

    Totuşi, deşi România are suficient teren agricol pentru a asigura hrana unei populaţii de patru ori mai mare decât are acum ţara. a ajuns la cote nemaiîntâlnite ale importurilor de produse agroalimentare. Până şi ţăranii se aprovizionează din hipermarketuri, a declarat Marius Bîcu, directorul general al companiei De La Ferma, în cadrul conferinţei Fermierii României.

    „Ţăranii au gospodării, grădini şi cresc câteva animale, ceea ce înseamnă că ei pot face mâncare. Şi totuşi, unii înlocuiesc alimentele de producţie proprie cu cea din hipermarket, care de cele mai multe ori e din import. Gogoaşa cu gem e înlocuită de croasantul cu ciocolată şi asta nu e deloc în regulă”, a spus Marius Bîcu. El a menţionat că acest comportament se explică prin faptul că în sate comerţul local este prea slab dezvoltat. „Omul merge în sat, găseşte un magazin cam slab dotat, cu puţine produse şi cu singurul avantaj că mărfurile se vând pe datorie. Şi atunci ia calea hipermarketului de la oraş, unde fiecare membru din familie găseşte câte ceva de cumpărat”, a mai spus întreprinzătorul. El consideră că pentru a recuceri piaţa românească de produse agroalimentare este nevoie ca producătorii români să practice un marketing mai agresiv şi formule mai atractive în ambalarea mărfurilor.

    Nini Săpunaru, preşedintele Asociaţiei Agrointeligenţa, a fost de părere că industria agroalimentară e singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România, în condiţiile în care cel cu marea industrie este pierdut. „În industria agroalimentară, 60% din jucători sunt români şi aceştia realizează profit. Ca dovadă, retailul alimentar românesc a plătit impozit pe profit mai mult decât retailul alimentar cu capital străin. Eu cred că industria agroalimentară este singurul pariu pe care-l mai poate câştiga România. În marea industrie, pariul e pierdut, nu mai avem proprietate românească”, a spus Nini Săpunaru.

    Ca promotor al Legii care prevede ca 51% din produsele vândute în hipermarketuri să fie de provenienţă românească, Nini Săpunaru a precizat că sunt timpi foarte mari între momentul livrării de către furnizor şi momentul plăţii acestuia, ceea ce este incorect. „Dacă iei la scuturat un hipermarket, acesta nu are destui bani să-şi plătească datoriile la zi către furnizori. Este incredibil cum reuşesc aceşti distribuitori să ruleze fonduri marfă de sute de mii de lei fără să plătească nimic”, a mai spus Săpunaru.

    Potrivit acestuia, legea cooperativelor agricole, care scuteşte de impozit pe profit cooperativele formate de cinci fondatori, poate fi folosită ca oportunitate de investiţii de către firmele interesate să activeze în sectorul agroalimentar.

    În altă ordine de idei, directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA), Adrian Pintea, a anunţat în cadrul evenimentului că de la 1 martie a început campania de depunere a cererilor pentru subvenţiile de suprafaţă. „Au fost deja transmise către direcţiile judeţene de agricultură programările fermierilor, iar fermierii primesc în aceste zile invitaţiile de depunere a cererilor”, a precizat oficialul. El a mai anunţat că depunerea cererilor se va face până la data de 15 mai. După această dată, până la 31 mai, se mai pot face doar eventuale modificări la cererea depusă, iar după 31 mai se aplică penalităţi de 1% pe ziua de întârziere.

    „Anul acesta vom fi în grafic, astfel încât la 15-16 octombrie să începem plata avansului la subvenţia pe anul 2017”, a mai spus Adrian Pintea. Referitor la campania aferentă anului 2016, „au fost autorizate la plată sume care totalizează 1,11 miliarde de euro”, iar alocarea totală multianuală pentru perioada 2014-2020 este de 3,4 miliarde de euro. De asemenea, „prin Hotărârea de Guvern nr. 54/2017, au fost autorizate la plată 119,42 milioane de euro, 680.000 de fermieri fiind eligibili, ceea ce în medie înseamnă 17,72 euro per hectar”, a menţionat directorul general al APIA.

    Tot în cadrul evenimentului organizat de Mediafax, Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Pro Agro, a spus: „România este exportator net de subvenţii agricole, ceea ce înseamnă că finanţăm locurile de muncă şi valoarea adăugată din alte ţări”. În opinia sa, birocraţia în România este excesivă: „Din cauza birocraţiei autoimpuse – cerem, de exemplu, adeverinţă acolo unde nu se cere, suntem unici în Europa din acest punct de vedere. Din cauza dezorganizării am ajuns aici. În România s-au făcut politici agrare, nu politici agricole”, a spus Emil Dumitru. El a anunţat că Pro Agro va propune o lege privind cotizaţia profesională agricolă, menită să stimuleze asocierea agricultorilor.

  • Theresa May avertizează Scoţia asupra riscului destrămării Marii Britanii din cauza Brexit

    Theresa May a criticat dur Partidul Naţional Scoţian (SNP), al premierului Scoţiei, Nicola Sturgeon, acuzând formaţiunea că are o “obsesie” pentru independenţă, punând în pericol viitorul Marii Britanii.

    “Ştim cu toţii că SNP nu va înceta niciodată să distorsioneze adevărul şi realitatea în efortul de a denigra Marea Britanie şi în continuarea obsesiei pentru independenţă”, a declarat Theresa May, potrivit site-ului agenţiei Reuters, la o reuniune a Partidului Conservator desfăşurată în Glasgow.

    “În contextul în care Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană, vom configura un nou rol al nostru în lume, iar puterea şi stabilitatea naţiunii noastre unite vor deveni mai importante. Trebuie să profităm de această oportunitate pentru a consolida unitatea Marii Britanii, deoarece uniunea de care ne pasă nouă nu este un simplu artefact constituţional”, a subliniat Theresa May.

  • MEDIAFAX TALKS şi revista Agrointeligenţa organizează conferinţa “Fermierii României”: Traseul OPTIM al produselor autohtone către coşul de cumpărături

    Temele conferinţei privesc oportunităţile şi riscurile pentru fermieri în agricultura anului 2017 şi traseul optim al produselor alimentare autohtone către coşul du cumpărături al consumatorului.

    Puteţi urmări evenimentul live aici

    Speakerii evenimentului sunt:

    Ionuţ Parfente – Departamentul Achiziţii Legume şi Fructe, Kaufland

    Emil Dumitru – preşedinte, Federaţia Naţională “Pro Agro”,

    Daniel Botănoiu – secretar de stat şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

    Laurenţiu Baciu – preşedinte, LAPAR

    Adrian Pintea – director general, APIA, Robert Rekkers – director general, Agricover Credit

    Nicuşor Şerban – preşedinte, Holstein Ro

    Cristina Cionga – gov’t and public affairs manager, DuPont Pioneer

    Arnaud Perrein – preşedinte, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România

    Nicolae Hristea – director executiv, AgroBiotechRom

    Mihai Ţurcanu – europarlamentar, membru al Comisiei pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor

    Marius Bîcu – director general, De la Ferma, Dorin Cojocaru – preşedinte, APRIL

    Teodora Juravle – marketing director, Vel Pitar

    Nini Săpunaru – preşedinte, Asociaţia Agrointeligenţa.

  • Preşedintele Recep Erdogan spune că TURCIA ar putea organiza un referendum privind reinstituirea pedepsei cu moartea

    De când a avut loc tentativa de lovitură de stat în iulie 2016, Erdogan le-a spus la mitinguri susţinătorilor săi care cer restabilirea pedepsei cu moartea că va promulga orice lege votată în Parlament în acest sens.

    Vineri însă, acesta a mers mai departe, spunând că ar putea fi organizat un referendum dacă Parlamentul nu reuşeşte să restabiliească această pedeapsă.

    Turcia a abolit pedeapsa cu moartea în urmă cu mai mult de un deceniu. Liderii europeni spun că discuţiile privind încercareaTurciei de a se alătura UE vor înceta dacă Ankara restabileşte pedeapsa cu moartea.

  • Guvernul Scoţiei ar putea organiza în 2018 referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie

    “Cred că Guvernul Scoţiei se gândeşte foarte, foarte serios să organizeze un referendum pe tema independenţei anul viitor”, a declarat joi Charles Grant, membru al Consiliului pentru Europa al Guvernului de la Edinburgh.

    “Există sentimentul că există suficientă emoţie şi impuls astfel încât, pentru depăşirea regreselor economice, a unui Brexit dur…, să fie o probabilitate mai mare pentru desprinderea” de Marea Britanie, a subliniat Charles Grant.

  • Studiu ManpowerGroup: deficit de personal calificat, la nivel global: România, pe locul 3

    Aflaţi în imposibilitatea de a găsi candidaţi compatibili cu posturile disponibile, 53% dintre companii încearcă să compenseze prin traininguri şi programe de dezvoltare adresate propriilor angajaţi, menite să aducă un update constant competenţelor necesare. Astfel, numărul companiilor care acordă importanţă şi urmăresc să investească în personalul existent a crescut semnificativ, într-un singur an numărul acestora dublându-se. Însă activităţile ce ar putea face posibilă o schimbare cu adevărat relevantă şi ar putea modifica tendinţa ascendentă actuală a crizei în sectorul resurselor umane sunt programele de practică şi internship-uri pe care tot mai multe universităţi le pun la dispoziţia tinerilor, chiar dacă durata acestora este de multe ori insuficientă, pentru a oferi o experienţă relevantă.  

    Nevoile în materie de abilităţi ale angajaţilor se schimbă rapid, ceea ce poate face tot mai greoi procesul de recrutare. În această situaţie, angajatorii caută tot mai des soluţii în propriile companii şi mai mult de jumătate aleg să îşi trăinuiască personalul. Este o creştere considerabilă, în comparaţie cu rezultatele studiului din 2015, când doar 20% prioritizau trainingul şi dezvoltarea personală pentru ocuparea posturilor. În topul ţărilor cu personal subcalificat, România este situată pe locul 3, cu un procent de 72%, după Japonia, 86% şi Taiwan, 73%. În ţările din Europa însă, criza de personal calificat atinge cel mai înalt nivel din 2006 până în prezent, crescând de la 32%, cât era în 2015, la 36%, cu un deficit de talente în anumite sectoare de activitate importante, pentru posturi precum inginer şi reprezentant vânzări.

     

    Practica şi programele de internship, răspunsul pentru nevoia de calificare în câmpul muncii

    În acest context, programele de internship devin tot mai importante şi, dacă înainte erau o opţiune, acum ele pot reprezenta cea mai eficientă metodă de a împiedica o criză pe piaţa muncii. Este tot mai evidentă nevoia de calificare timpurie, practica jucând un rol foarte important în formarea tinerilor în viitori angajaţi profesionişti.

    Devine clar pentru toţi cei implicaţi, în mod direct sau indirect, sistem de învăţământ, angajatori, studenţi şi chiar părinţi, că trebuie să existe o colaborare, o susţinere reciprocă în punerea bazelor unui sistem curent şi sănătos, apt să le ofere tuturor celor implicaţi satisfacţiile pe care şi le doresc/aşteaptă. Iar acest proces este bine să înceapă cât mai devreme. Este important ca noi, ca instituţii de învăţământ, să le oferim tinerilor mediul propice în cadrul căruia ei să obţină fundamentele necesare pe care încep apoi să construiască şi să se dezvolte. Iar programele de practică şi cele de internship joacă un rol foarte important în această etapă. Le oferă studenţilor prilejul pentru a vedea şi a experimenta obligaţiile ce le revin în cazul unor posibile viitoare joburi, dar nu numai”, a declarat Ovidiu Folcuţ, Rectorul Universităţii Româno-Americană. 

    La nivel global, cele mai dificile posturi de ocupat, spun angajatorii chestionaţi, sunt cele specifice unor meserii precum electricieni sau tâmplari, în timp ce pe locul secund sunt cele din domeniul IT – programatori, developers, managers, administratori. Topul este completat de posturile de agent de vânzări, inginer, tehnician, contabil. În Europa, sectoarele de activitate care au înregistrat cea mai mare scădere vizează posturile de inginer şi reprezentant vânzări. 

    Universitatea Româno-Americană urmăreşte să le ofere studenţilor o paletă largă de opţiuni când vine vorba de domeniile în care aceştia pot face practică sau pot obţine internship-uri şi se bucură de o colaborare îndelungată cu zeci de companii mijlocii şi mari din arii variate de activitate. Deşi, conform studiului Manpower, industria IT înregistrează, dintre toate sectoarele analizate, cea mai mare creştere a deficitului, ofertele şi interesele tinerilor pentru acest domeniu sunt în continuă dezvoltare. Astfel, universitatea pune la dispoziţia studenţilor numai în ultimele 3 luni câteva zeci de posturi disponibile în domeniu IT, dar şi în sectoare precum comerţ (vânzări), financiar-bancar, turism sau drept, majoritatea fiind oferite de companii transnaţionale, dar şi câteva aparţinând unor companii de mici sau mijlocii sau instituţii publice. Şi prin intermediul programului Erasmus+ Placements, studenţii au posibilitatea să beneficieze de programe de internship în cadrul unei companii din Uniunea Europeană, pentru o perioadă de minim trei luni, în ţări precum Marea Britanie, Portugalia, Malta, Grecia etc. 

    Un rol foarte important în formarea profesională îl joacă şi activităţile extracurriculare. În acest context, Universitatea Româno-Americană a organizat recent o nouă ediţie a târgului destinat întreprinderilor simulate. Studenţii au putut lua astfel parte, la eveniment, în calitate de cumpărători şi au putut participa la o negociere demonstrativă. La eveniment, au fost prezente zece întreprinderi care au simulat activităţi economice, iar negocierea demonstrativă a avut loc între patru companii, dintre care două în calitate de ofertanţi, una în calitate de cumpărător şi una de curierat.

    În plus, Universitatea Româno-Americană organizează anual Târgul de joburi şi internshipuri RAU JOB FAIR, punând la dispoziţia studenţilor un mediu de interacţiune concret cu potenţiali angajatori. Ajuns la a patra ediţie, evenimentul care va fi organizat în luna aprilie, cuprinde pe lângă activităţile clasice de recrutare şi selecţie, desfăşurarea unor workshop-uri tematice susţinute de către companiile expozante. 

     

  • PSD: Nu intenţionăm organizarea unui miting în Bucureşti, nu există nicio decizie a conducerii

    ”Partidul Social Democrat dezminte informaţiile apărute în presă privind intenţia acestui partid de a organiza în viitorul apropiat un miting de amploare în Bucureşti pentru susţinerea Guvernului Grindeanu. Nu există nicio decizie a conducerii PSD în această privinţă”, se menţionează în comunicatul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro