BusinessMagazin

Tag: oficiali

  • Grupul Piaggio revine în România printr-un partener local

    Urmand strategia globala inovativa, strategie ce aseaza clientul in inima experientei de retail, in doar trei ani, grupul Piaggio a atins semnificativa realizare de a deschide 300 de magazine care opereaza la nivel mondial, pentru a imbunatati si in parte a inlocui reteaua de distributie traditionala.

    Inaugurarea magazinului Motoplex in Bucuresti, este precedata de deschiderea din ultimele luni, in marile capitale ale lumii: Hong Kong, Bangalore, Barcelona, Praga, Sofia, Buenos Aires, Montevideo, Mexico City, Kuala Lumpur, Singapore si in cel de-al doilea oras ca marime din Australia, Melbourne.

    Noul importator oficial, The Bike Hub, ofera intr-un singur spatiu toate marcile grupului Piaggio: Vespa, Aprilia, Moto Guzzi, Derbi, Gilera si Scarabeo. Cele peste 85 de variante de modele acopera nu doar tipologii diferite de clienti, dar si nevoile diverse ale acestora.

     Incepand cu scuterul de 50cmc care se poate conduce cu permis categoria B pana la motociclete cu capacitate de 1400 cmc si peste 200 de cai putere, inclusiv modelele Piaggio MP3 LT, o inovatie in domeniu, ce introduce pentru prima oara solutia de 3 roti, oferind un grad de siguranta in trafic si care in Europa se conduce cu permis categorie B.

    Conceptul Motoplex ofera posibilitatea clientilor de a achizitiona atat modelul care raspunde nevoilor cotidiene, cat si o gama extinsa de accesorii de imbacaminte, de siguranta si lifestyle.

  • Aceasta este lista cu bugetarii care PRIMESC SALARIILE înainte de Paşte

    „Ordonatorii principali de credite înscrişi în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin achită în luna aprilie 2018 salariile aferente lunii martie 2018 la data stabilită în aceasta (5 aprilie -n.r.)”, se arată în ordinul ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, publicat miercuri în Monitorul Oficial.

    Astfel, instituţiile publice care vor primi salariile pe luna martie pe data de 5 aprilie, adică înainte de Paşte, sunt Agenţia Naţională de Integritate, Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Miniserul Economiei, Ministerul Energiei, Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva Regimului Comunist insaurat în România, Oficiul Naţional pentru Preveniere şi Combatere a Spălării Banilor, Consiliul Naţional penru Combaterea Discriminării, Agenţia Naţională de Presă, Institului Cultural Român, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Consultării Publice, Autoritatea Naţională de Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Autoritatea pentru Administrarea Arhivelor Statului, Autoritatea Naţională penru Restituirea Proprietarilor, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Ministerul Turismului, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Casa Naţională de Asigurări de Săntate şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cannes 2018: Benicio del Toro este preşedintele juriului Un Certain Regard

    Organizatorii festivalului spun despre Benicio del Toro – care îi succede în acest rol Umei Thurman, preşedintele juriului de anul trecut – că este “nu numai un iubitor al filmului, ci şi un actor strălucit” şi “un artist care nu cunoaşte limitele”.

    Benicio del Toro a fost membru al juriului competiţiei oficiale de la Cannes în urmă cu opt ani, când laureatul premiului Palme d’Or a fost filmul regizorului taiwanez Apichatpong Weerasethakul “Uncle Boonmee Who Can Recall His Past Lives”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oficial rus: Companiile europene nu intenţionează să părăsească Rusia din cauza cazului Skripal

    “Când toate aceste evenimente se derulau, mă întâlneam la Bruxelles cu o delegaţie a conducerii Asociaţiei Afacerilor Europene din Federaţia Rusă. Aceasta este o organizaţie proeminentă care reprezintă câteva zeci de companii care operează pe piaţa rusă”, a declarat Chizhov.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră la nivel mondial: Belarus este prima ţară din lume care emite un cadru contabil legal pentru criptomonede

    Documentul detaliază modul în care criptomonedele pot fi contabilizate precum şi modul în care pot fi categorizate monedele digitale primite de organizaţii, în funcţia de utilizarea lor viitoare (excluzând Banca Naţională, Banca de Dezvoltare şi IFN-urile), informează Ziarul Financiar.

    În luna decembrie a anului trecut, preşedintele Belarusului, Alexander Lukashenko a semnat legea „Dezvoltării Economice Digitale”, care susţine tehnologia blockchain şi dezvoltarea criptomonedelor. Legea ţinteşte să elimine birocraţia care ar bloca dezvoltarea blockchain-ului, un ţel care a primit acum standarde contabile şi instrucţiuni clare pentru utilizatorii de criptomonede.

    Monedele vor fi clasate sub categoriile „aranjamente cu creditori şi debitori” şi „alte cheltuieli şi venituri”.

    Monedele care sunt scoase la vânzare vor fi luate în considerare drept „Bunuri”, iar cele obţinute din activitatea de minare criptomonede drept „produse”.

    La sfârşitul lunii noiembrie a anului trecut, Lukashenk a semnat o altă lege legată de criptomonede, pentru proiectul High-Tech Park, menit să dezvolte o zonă economică modelată după modelul Silicon Valley, permiţând noilor tehnologii, precum criptomonede şi ICO, să se dezvolte într-un mediu propice.

  • Bosch investeşte 25 mil. euro într-o clădire de 6 etaje a sediului Centrului de Inginerie

    Directorul Centrului de Inginerie Bosch Cluj-Napoca, Dennis Raabe, a declarat, într-o conferinţă de presă, că noua clădire a Centrului de Inginerie se va întinde pe aproximativ 17.000 metri pătraţi şi va cuprinde restaurante, spaţii de recreere, o sală de sport şi parcări subterane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E oficial: România a pierdut 1,64 miliarde de euro din fondurile europene

    România avea o perioadă de graţie  care s-a încheiat la 31 decembrie 2015 pentru a cheltui aceste fonduri. Din totalul de fonduri europene care nu au fost absorbite la nivelul tuturor celor 28 de state membre, României îi revine mai bine de o treime, transmite eurodeputatul Siegfried Mureşan prin intermediul unui comunicat de presă.

    Conform unei informări primită aseară de europarlamentarul Siegfried Mureşan de la Comisia Europeană, suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013 se ridică la 4,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă fondurile europene alocate ţărilor membre şi care au fost pierdute din cauză că nu au putut fi cheltuite până la termenul-limită prevăzut, adică 31 decembrie 2015. Din această sumă, România nu a absorbit 1,64 de miliarde de euro, adică mai bine de o treime.

    „Datele publicate de Comisia Europeană legate de fondurile dezangajate în precedentul exerciţiu bugetar arată că România a câştigat detaşat titlul de ţara europeană cea mai prost guvernată. Vina o poartă, într-o mai mică sau mai mare măsură, toate guvernele care au fost la putere în cei 9 ani în care puteam cheltui banii, adică 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2015, începând cu Guvernul Tăriceanu care ştia încă din 2006 că trebuie să pregătească lansarea autorităţilor şi sistemelor de management, precum şi a programelor operaţionale aferente absorbţiei fondurilor europene, dar a întârziat nepermis de mult demararea lor. Deşi majoritatea programelor operaţionale au fost aprobate în anul 2007, sistemele de management aferente acestora nu au fost certificate decât în 2009, făcând astfel imposibilă transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană. Acest lucru a rezultat într-o rată efectivă de 0% a absorbţiei fondurilor structurale pentru anii 2007 şi 2008, când Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministru. Cei doi ani irosiţi au contribuit semnificativ la pierderea celor 1,64 de miliarde de euro. Cu aceşti bani, România putea construi peste 160 de kilometri de autostradă sau putea reabilita 150 de kilometri de cale ferată, cunoscut fiind că România este astăzi ţara unde trenurile circulă cu aceeaşi viteză ca în secolul 19; puteam, cu aceeaşi bani, să construim 10 spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureşan.

    „Din păcate, vedem astăzi că aceleaşi greşeli care au dus la pierderea fondurilor europene în precedentul exerciţiu bugetar sunt repetate şi în gestionarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020. Astfel, Guvernul României a finalizat acreditarea autorităţilor de management de abia în a doua parte a anului trecut, adică după 3 ani şi jumătate de la demararea actualului cadru financiar. Fără aceste autorităţi de management nu se pot face atrage fondurile europene. În plus, nu sunt nici în prezent îndeplinite în totalitate condiţionalităţile ex-ante prevăzute în Acordul de parteneriat 2014 – 2020, dintre România şi Comisia Europeană. Condiţionalităţile ex-ante reprezintă măsuri de pregătire a legislaţiei şi a instituţiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. În cazul în care nu îndeplinim aceste condiţionalităţi, Comisia Europeană poate suspenda temporar programele operaţionale de finanţare aferente condiţionalităţilor neîndeplinite. Aşadar, riscăm să pierdem din nou miliarde de euro din fondurile europene alocate României dacă autorităţile nu dau dovadă de mai mult interes şi nu fac mai mult pentru a absorbi aceşti bani. În plus, este foarte important ca, până în anul 2020, să dovedim că putem gestiona absorbţia fondurilor europene. Numai în felul acesta putem convinge statele membre net contributoare la bugetul UE că România merită acelaşi nivel ridicat al fondurilor europene şi după 2020”, a conchis deputatul european Siegfried Mureşan.

  • Tommy Haas, unul dintre cei mai importanţi jucători nemţi au ultimilor decenii, şi-a anunţat retragerea din tenis

    În vârstă de 39 de ani, sportivul german şi-a anunţat decizia într-un discurs emoţionant la scurt timp după victoria lui Roger Federer asupra lui Chung Hyeon.

    “Mă consider extrem de norocos pentru că am avut şansa de a-mi câştiga existenţa jucând tenis pentru mai bine de două decenii. a consider extrem de norocoasa ca am jucat tenis profesionist pentru o viata mai mult de doua decenii. Sportul mi-a adus prieteni foarte apropiaţi şi şansa de a călători peste tot în lume. Mi-am creat amintiri incredibile şi am învăţat foarte mult despre cum să faci faţă provocărilor, cum să te lupţi cu ele şi cum să le depăşeşti. Pentru părinţii, familia, soţia şi copiii mei: vă mulţumesc pentru toată dragostea şi sprijinul pe care mi le-aţi oferit de-a lungul anilor. Şi, pentru fani, vă mulţumesc că m-aţi încurajat pe tot parcursul carierei mele.”, a declarat Haas în faţa unei mulţimi impreionante în care şi-au făcut loc şi foştii mari sportivi Rod Laver si Pete Sampras.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De azi Spotify este în România. Cât costă abonamentul

    Cu o comunitate globală ce numără peste 159 de milioane de membri, Spotify oferă în România atât o versiune gratuită, susţinută prin conţinut publicitar, dar şi o versiune pe bază de abonament lunar. Utilizatorii pot asculta melodiile preferate gratuit sau pot trece la Spotify Premium pentru 4.99 EUR pe lună.

    Spotify oferă posibilitatea de a căuta, descoperi, alcătui playlist-uri şi construi propria colecţie muzicală, dar şi de a distribui conţinutul preferat către prieteni. Spotify vine astăzi în România pentru a oferi o selecţie de titluri locale şi internaţionale, reunite într-o bază de date de peste 35 de milioane de melodii, disponibile atât pentru utilizatorii variantei gratuite, dar şi celor care au optat pentru varianta Premium.

    “Suntem extrem de entuziasmaţi să lansăm astăzi Spotify în România”, spune Przemek Pluta, Markets Operations pentru Europa de Sud-Est în cadrul Spotify. El a adăugat: “Graţie unei selecţii muzicale uriaşe, de peste 35 de milioane de melodii, recomandărilor atent personalizate şi celor mai bune playlist-uri alcătuite de experţi în domeniu sau utilizatori pasionaţi, Spotify face din descoperirea muzicii preferate o activitate mai simplă ca niciodată.”

    Unul dintre principalele atuuri ale serviciului Spotify este personalizarea, ce permite fanilor să găsească muzica preferată, dar şi să descopere noi piese şi artişti, în baza preferinţelor şi a modului în care obişnuiesc să asculte muzică. Când un utilizator nou se alătură comunităţii Spotify, el este invitat într-un proces numit ‘Taste Onboarding’, ce ajută Spotify să înţeleagă mai bine muzica pe care acesta o apreciază.

    Căutarea personalizată ce include opţiuni precum Daily Mix (o serie de playlist-uri ce îmbină melodiile preferate cu noutăţi ce ar putea fi pe gustul utilizatorului), Release Radar (un playlist format din melodii noi, în baza artiştilor cei mai ascultaţi, conţinut actualizat în fiecare zi de vineri) şi Discover Weekly ( un playlist creat în funcţie de obiceiurile specifice utilizatorului, disponibil în curând) aduc muzica preferată mai aproape ca niciodată.

    Spotify a adus peste 8 miliarde de Euro industriei muzicale de la lansarea serviciului, în 2008. Odată cu intrarea pe piaţa din România, Spotify va fi disponibil în 65 de pieţe din întreaga lume.

    Spotify în cifre:

    ● Peste 159 de millioane de utilizatori activi
    ● Peste 71 de millioane de utilizatori plătitori
    ● Peste 30.000 de melodii adăugate în fiecare zi
     

     

  • Trump acuză UE de utilizarea unor măsuri comerciale “incorecte” contra SUA, dar anunţă negocieri

    “Secretarul Comerţului, Wilbur Ross, va purta discuţii cu reprezentanţi ai Uniunii Europene despre eliminarea taxelor imense şi barierelor pe care europenii le folosesc împotriva Statelor Unite. Este vorba de măsuri incorecte faţă de fermierii şi producătorii americani”, a transmis Donald Trump luni prin Twitter.

    Acuzaţiile lui Donald Trump împotriva Uniunii Europene intervin în contextul în care el a decis impunerea de taxe suplimentare la importurile de oţel şi aluminiu. Uniunea Europeană a ameninţat Statele Unite cu măsuri de retorsiune din cauza acestei decizii, iar liderii europeni au cerut negocieri cu Washingtonul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro