Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, sustine ca una dintre
marile probleme ale Romaniei in momentul de fata este evaziunea
fiscala. Primul exemplu dat de ministru este cel din industria
tutunului, unde producatorii sustin ca din evaziunea fiscala statul
ar putea pierde circa un miliard de euro anul acesta.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In Suceava au fost construite anul trecut peste 4.000 de
locuinte noi, mai multe decat in Constanta sau Iasi, judete cu un
numar mai mare de locuitori si cu bugete mai ridicate de cheltuieli
ale oraselor resedinta de judet.
In acelasi timp, in judetul Neamt au fost construite anul trecut
mai multe locuinte decat in Brasov sau Sibiu, zone mai dezvoltate
din punct de vedere turistic decat judetul moldav.
Cititi mai multe pe
www.zf.ro
Acest imprumut a fost votat de cea mai inalta instanta de
decizie a Fondului, consiliul de administratie.
Mai multe amanunte pe
www.mediafax.ro
Primul proiect imobiliar pe care Adama il va lansa in Ucraina se
numeste Riverside Exclusive si va fi construit la Kiev. Ansamblul
rezidential urmeaza sa fie amplasat intr-o zona impadurita si va fi
alcatuit din 100 de vile private de lux si medii.
Dintre acestea, cele mai luxoase unitati vor avea propria insula
artificiala pentru pescuit si relaxare, in propriul rau al
complexului. De asemenea, tot in beneficiul cumparatorilor, din
proiect vor mai face parte un Health Club si un centrul de
recreere.
Tot in Ucraina, Adama va dezvolta un al doilea proiect,
Zaporozhye Residences, care va fi amplasat pe o zona deluroasa de
deasupra raului Dnepr, in apropiere de orasul Zaporozhye. Proiectul
va include peste 1.000 de locuinte de lux si medii.
Adama mai are in plan si construirea a doua ansambluri rezidentiale
la Chisinau. Primul se va numi Chisinau Residences si va cuprinde
200 de locuinte, urmand a fi construit in cartierul Ciocana. Cel
de-al doilea proiect, numit Chisinau Exclusive, va insuma peste 100
de apartamente de lux, care vor fi construite in centrul capitalei
Moldovei.
“Am ales sa investim in continuare in Romania, dar sa si
coordonam de aici intreaga activitate internationala pentru ca
aceasta tara are un potential mare de a se dezvolta. Suntem
increzatori ca in scurt timp Romania va depasi criza economica si
va redeveni un mediu de afaceri stabil”, a declarat Asher Lax,
director de marketing si vanzari la Adama.
Sursa citata reaminteste ca, la primul tur de scrutin, Traian
Basescu a obtinut sprijinul a 90,7% dintre alegatorii romani din
R.Moldova. Crin Antonescu a obtinut atunci 3,7% din voturi, urmat
de Mircea Geoana, cu 3,5% din voturi.
Potrivit Mediafax, in total, in Republica Moldova au votat pana
la inchiderea sectiilor de vot 12 300 alegatori. Cea mai mare
prezenta s-a inregistrat la Chisinau, unde au votat 8.100 de
persoane. La Balti, au votat 950 de cetateni romani, la Orhei au
votat 900 de persoane iar la Cahul s-au prezentat 550 de
alegatori.
La alegerile din 22 noiembrie au votat 8.777 de cetateni romani
din R.Moldova.
Cititi alte stiri pe www.mediafax.ro
Investitorii vor hotari. Este cuvantul final al Ministerului Economiei care, dupa ce a analizat 102 posibile amplasamente pentru constructia celei de-a doua centrale nucleare, a ales trei, Sibiul fiind vazut ca fiind cea mai probabila locatie pentru acest proiect, desi sistemul ar permite amplasarea si in Moldova. “Studiul de locatie este finalizat si s-au stabilit trei posibile amplasamente, pe care, din motive lesne de inteles, nu le putem face publice. Decizia privind varianta finala se va lua dupa discutiile cu investitorii interesati, cand se va lua si o hotarare si asupra modului de finantare a proiectului”, spun oficiali ai Ministerului Economiei. Conform acestora, pasii de urmat vor fi : o hotarare de guvern care va decide strategia realizarii acestui proiect, apoi se va publica un anunt, va urma o comisie de analiza a ofertelor si asa mai departe. Pe scurt, vor mai urma zece ani pana cand acest proiect ar putea deveni realitate.
Asadar, investitorii vor avea timp sa se gandeasca si probabil sa analizeze si singuri posibilele amplasamente, dat fiind ca niciun specialist nu vede acest proiect in functiune mai devreme de un deceniu, dar toti confirma necesitatea acestuia. In afara de vestile bune, incep sa fie ridicate semne de intrebare privind rigurozitatea cu care a fost facut acest studiu, mai ales ca acesta ar trebui sa dureze cam cinci ani. Studiul de amplasament a fost realizat de catre CITON (Sucursala de Inginerie Tehnologica pentru Obiective Nucleare), singura organizatie din Romania recunoscuta de CNCAN (Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare) pentru realizarea de proiecte in domeniul nuclear, si a costat sub 100.000 de euro.
Aceasta suma este prima care ridica un semn de intrebare in mintile specialistilor. “Nu stiu cat de bine facut este acest studiu, are un cost foarte mic si am impresia ca vorbim mai mult despre un studiu de birou. Pentru o centrala nucleara sunt necesare studii extinse privind terenul si analiza tehnologiilor existente. Este un proces mai complicat care dureaza cam cinci ani. Nu cred ca aceasta noua centrala nucleara va intra in functiune mai devreme de 2020”, spune un analist al pietei. Tot el spune ca probabil zona Sibiului ar putea avea cele mai mari sanse pentru acest nou proiect nuclear.
Capacitatea noii centrale ar putea ajunge pana la 2.500 MW (cat trei reactoare si jumatate de la Cernavoda), dar, tinand cont de avansul tehnologic, probabil ca se va alege constructia a doua reactoare cu o capacitate mai mare, de circa 1.200 MW, fata de cele de 700 MW deja existente, cred specialistii.
In ceea ce priveste valoarea investitiei, orice suma data este pur speculativa, mai ales daca ne gandim la experienta recenta privind valoarea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda care s-a dublat peste noapte fara o explicatie coerenta.
Chiar daca proiectul este abia intr-o faza incipienta, a suscitat suficient interes. Cel putin asa sustine Ministerul Economiei, care spune ca deja i-a avut la masa discutiilor pe GDF SUEZ (grup franco-belgian), CEZ (Cehia), E.ON (Germania), Enel (Italia), Iberdrola (Spania), RWE (Germania), dar si unele companii coreene. Mai mult, un investitor se pare ca deja a obtinut 35% din proiect, potrivit lui Tudor Serban, secretar de stat in Ministerul Economiei. Companiile enuntate se feresc insa sa comenteze aceste declaratii.
Teodor Chirica, fost director general al Nuclearelectrica, care are in spate experienta punerii in functiune a celui de-al doilea reactor nuclear de la Cernavoda, precum si lunile de negociere pentru stabilirea echipelor de proiect pentru reactoarele 3 si 4, spune ca noua centrala ar putea avea pana la 2.500 MW, avantajul fata de centrala de la Cernavoda fiind faptul ca acum Romania ar putea alege din cinci tehnologii nucleare, in loc de deja celebrul CANDU de la Cernavoda: “Cei 2.000 – 2.500 MW pot fi instalati pe cinci potentiale tehnologii dezvoltate in prezent pe plan mondial de catre coreeni, canadieni, francezi, nemti in colaborare cu rusi si americani. Probabil ca se va merge pe varianta a doua reactoare cu puteri de circa 1.200 MW, pentru ca reteaua noastra nu permite cuplarea unor capacitati mai mari. Si pana acum s-a mers pe reactoare de 700 MW, considerate de putere medie, comparativ cu cele de 1.600 MW care se construiesc azi”. Chirica mai spune ca este greu de estimat costul unui asemenea proiect si da ca exemplu Finlanda, unde un reactor de 1.600 MW costa acum 3 miliarde de euro, cu 2 miliarde de euro mai mult fata de ceea ce si-au planificat.
Surse din Transelectrica spun ca este in mod cert nevoie de o a doua centrala nucleara si indica zonele in care ar putea fi amplasata, dar indeamna opinia publica la un control mai riguros al entuziasmului in ceea ce priveste acest proiect. “Practic, prima dezvoltare a sistemului a avut loc in zona de sud-vest a Romaniei unde se afla marile complexuri energetice si Portile de Fier. Apoi a urmat zona de sud-est, unde vor fi patru reactoare nucleare, dar si multe proiecte eoliene. Zona de deasupra Carpatilor poate deveni viitorul amplasament al acestei centrale”, explica oficiali ai Transelectrica logica alegerii Sibiului. Tot acestia spun ca energia nucleara este o solutie foarte buna pentru Romania, avand costuri mici. Adrian Baicusi, directorul general al Transelectrica, pastreaza aceeasi discretie asupra subiectului, dar nu crede “ca putem vorbi de aceasta centrala mai devreme de 10 ani, desi nu se pune problema asupra necesitatii ei”.
O alta problema de rezolvat ar fi cea privind depozitarea deseurilor radioactive pentru noua centrala. Reprezentantii Agentiei Nationale pentru Deseuri Radioactive (ANDRAD) spun ca deocamdata nici macar nu au inceput discutiile pentru acest aspect. In prezent, deseurile de la centrala de la Cernavoda sunt depozitate in instalatii speciale aflate chiar pe amplasamentul centralei, dar pe termen lung sunt necesare inca doua noi depozite definitive care necesita fonduri de 4,6 miliarde de euro, adica aproape cat costa reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda. “ANDRAD are ca principal obiectiv construirea in Romania a doua depozite definitive pentru deseurile radioactive generate de CNE Cernavoda: un depozit definitiv de suprafata pentru deseurile slab si mediu active, planificat sa intre in operare in anul 2014, si un depozit geologic de mare adancime pentru deseuri inalt active, constituite in cea mai mare parte din combustibil nuclear uzat, care urmeaza a fi realizat pana in anul 2055”, spun reprezentantii ANDRAD.
Costurile devin, pana la urma, semnificative. Dar, dupa cum spun toti cei implicati in proiect, mai este destul timp pana la inceperea acestei investitii. Nu a inceput lucrul nici macar la reactoarele trei si patru de la Cernavoda, despre care se discuta de ani buni. Dar proiectul unei noi centrale atrage tare atentia investitorilor – in fond, e vorba de productie ieftina, ceea ce va fi din ce in ce mai greu de gasit.
El a fost acuzat ca s-a imbogatit sub protectia tatalui sau, dar sustine ca si-a facut averea in mod cinstit. Presa din regiune scria in 2007 ca Oleg Voronin detine banca "FinComBank", prin care sunt rulati banii de la Caile Ferate moldovene si Moldtelecom, o firma de constructii ("Metal-market") si o firma de transporturi pe calea ferata ("Transline"). Firma de constructii ar fi obtinut mai multe contracte pentru reparatia si renovarea unor obiective din proprietatea statului. A doua a incasat anul trecut 15 mil. dolari, in schimbul prestarii unor servicii de transport feroviar. Stirile despre averea lui Oleg Voronin au intrat deja in folclor.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Diferenta dintre sala-riile bucurestenilor si cele ale locuitorilor din orase aflate in alte regiuni de dezvoltare va fi din ce in ce mai mare. Astfel, daca in 2005 un sucevean, de exemplu, avea un salariu mediu net de 663 de lei, iar un bucurestean lua, in medie, 977 de lei, deci o diferenta de 344 lei, in 2011 diferenta va ajunge la 888 lei, adica un bucurestean va lua cu mai mult de 50% mai multi bani decat un sucevean, conform Comisiei Nationale de Prognoza (CNP).
Mai multe amanunte, pe www.gandul.info