“Vă chem, aşadar, să ne amintim, cu pioşenie, de victimele regimurilor totalitare, instalate pe o mare parte din continentul nostru în secolul trecut. Ieşită de sub zodia totalitarismelor, România şi-a asumat, odată cu aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, valorile democratice şi, în numele acestor valori şi a identităţii noastre, avem obligaţia de a condamna şi respinge ceea ce este greşit şi nedemn în trecutul nostru recent”, se spune în mesajul prezidenţial.
Preşedintele afirmă că “semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 reprezintă un moment tragic pentru naţiunea română şi o bornă cinică în istoria secolului XX” şi adaugă că “dispreţul faţă de lege şi faţă de valoarea sacră a fiinţei umane a făcut posibilă existenţa unor regimuri criminale care au secerat vieţile a sute de mii de oameni nevinovaţi’.
“Victimele politicilor de exterminare iniţiate şi coordonate de regimurile naţional-legionar, antonescian şi comunist nu trebuie negate, uitate sau minimalizate, ci trebuie onorate şi amintite. Prin măsurile şi acţiunile curajoase şi concrete pe care le-a luat în ultimul deceniu cu privire la condamnarea fermă a acestor regimuri, România a dovedit că s-a desprins definitiv de un capitol sumbru al istoriei sale”, susţine preşedintele.
“În continuare, trebuie să fim vigilenţi şi să prevenim acţiunile şi iniţiativele radicale, utopice şi extremiste, inclusiv de pe scena politică, care reprezintă atacuri la statul de drept şi la democraţie”, avertizează Iohannis.
La 23 august 1944, România a trecut de partea Aliaţilor în cel de al doile război mondial, întorcând armele împotriva Germaniei. Până în 1990, 23 august a fost sărbătoarea naţională a României.
Pe 23 august 1939, la Moscova, s-a semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, una dintre consecinţele sale fiind ocuparea Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţei de către sovietici.