BusinessMagazin

Tag: it

  • Ce rol are matematica în afacerile din IT

    Cinci studenţi olandezi s-au gândit că teoriile matematice şi nişte algoritmi pe care i-au realizat ar putea fi de folos în afaceri. Acest lucru se întâmpla în urmă cu 36 de ani, iar ideea a luat forma ORTEC, furnizor de soluţii software de planificare avansată şi optimizare, precum şi de servicii de consultanţă. Soluţiile au ca rezultat îmbunătăţirea activităţii din diferite departamente – de pildă auto, resurse umane, prognoze şi planificări. De nouă ani, compania are activitate şi pe plan local.

    Doi dintre fondatorii companiei sunt încă acţionari majoritari, iar alţi directori din conducerea ORTEC sunt parteneri. „Lucram de mai mulţi ani pentru ORTEC în Olanda, iar în 2008 am înfiinţat împreună cu un coleg o divizie a companiei în România, pentru a susţine clienţii din Europa Centrală şi de Est. Am ales România pentru că oferă o piaţă de afaceri puternică, iar acum avem în Bucureşti sediul central pentru Europa Centrală şi de Est”, povesteşte Herman Wierenga, director executiv al ORTEC CEE. În această regiune, compania are birouri şi în Bergamo, Varşovia, dar şi reprezentanţi în Moscova şi Kiev; toate aceste operaţiuni sunt gestionate din capitala României. Pe de altă parte, în Bucureşti se realizează şi o mare parte din dezvoltarea soluţiilor globale de suport pentru clienţi şi implementări de proiecte. ORTEC are o prezenţă internaţională de 15 birouri pe patru continente, în Olanda, Franţa, Belgia, Germania, Danemarca, Marea Britanie, Italia, Polonia, România, Brazilia, SUA, Australia şi Singapore.

    „Ne folosim pasiunea pentru matematică cu scopul de a optimiza lumea. Suntem cei mai activi în domeniul optimizării lanţului de aprovizionare”, declară Wierenga. Un exemplu se leagă de companiie mari de distribuţie, unde software-ul ORTEC este folosit deseori pentru a face planuri mai inteligente, a combina livrările în cel mai bun mod posibil, a mări veniturile totale şi a micşora numărul total de vehicule utilizate, dar şi numărul total de kilometri parcurşi. Soluţiile ORTEC, spune Wierenga, aduc îmbunătăţiri în industrii precum retail, transport şi logistică, bunuri de larg consum, servicii publice şi profesionale, sănătate şi servicii medicale, petrol, gaze şi produse chimice, dar şi analiză sportivă; acum, cele mai profitabile domenii sunt transporturile, logistica şi retailul.

    „Aproximativ 15% dintre clienţii noştri din Europa Centrală şi de Est sunt prezenţi în România, restul sunt din Polonia, Turcia, Italia, Rusia şi Ucraina. Între cei mai importanţi clienţi din România se numără Carrefour, Mega Image, Aquila, Coca-Cola, DPD, UrgentCargus, Arctic, Lazăr Internaţional”, spune Wierenga. În 2016, ORTEC a înregistrat la nivel global o cifră de afaceri de peste 85 de milioane de euro. „Ne aşteptăm ca în 2017 să continuăm tendinţele de creştere a cifrei de afaceri faţă de anul trecut, ceea ce ar înseamnă o creştere de cel puţin 20%.

    Datorită unei expansiuni a consumului, ne aşteptăm că retailerii să se dezvolte şi mai mult”, spune Wierenga. În acest sens, oferă exemplul Mega Image, ce tocmai a deschis un lanţ de magazine în Cluj, sau al eMAG, care cumpărat Sameday. Printre planurile companiei se află consolidarea poziţiei pe pieţele de retail din Europa Centrală şi de Est, pe care deja activează, şi mărirea echipei pentru externalizarea de servicii şi consultanţă. De asemenea, ORTEC se poziţionează ca un puternic susţinător al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, ce îşi doreşte să participe activ la progresele din domeniul vehiculelor electrice. „Plănuim să construim inclusiv aplicaţii mobile prin care am putea optimiza alegerea staţiilor de încărcare electrică în funcţie de distanţă, preţ, nevoi etc. Ne aşteptăm ca piaţa aceasta se crească şi în România, în următorii ani, iar clienţii noştri din transport, distribuţie şi logistică să poată avea acces la aceste aplicaţii mobile”, spune directorul ORTEC CEE.

    Investiţiile în cercetare şi dezvoltarea algoritmilor reprezintă o constantă în afacerea ORTEC, ţine să precizeze managerul, lucru pe care îl realizează în strânsă cooperare cu universităţi de top din întreaga lume. În acest sens, primul program de internship local în cadrul companiei a fost lansat în 2014; programul durează în medie două luni şi oferă internilor posibilitatea de a obţine experienţa de muncă dorită. În acest timp, internii formează echipe, îşi aleg singuri un proiect asupra căruia vor lucra independent şi au responsabilitatea de a prezenta la final rezultatele obţinute. „Aceştia învaţă să lucreze independent, organizat, să formuleze şi să rezolve probleme, abilităţi cărora nu li se acordă atenţie în universităţile din România. Internii primesc salariu şi au posibilitatea de a învăţa lucruri noi alături de specialişti în domeniul IT&C şi business, care îi ghidează de-a lungul proiectului”, spune reprezentantul companiei.

    În cele din urmă, echipa se măreşte în fiecare an cu noi studenţi ce termină stagiile de internship, în medie 40% din ei rămânând în cadrul ORTEC. „Universităţile din România sunt foarte bune şi au foarte mulţi studenţi deştepţi, însă, din păcate, ei nu acumulează destulă experienţă în ce priveşte luarea deciziilor, definirea şi rezolvarea problemelor prin alegerea unei acţiuni din mai multe alternative posibile. Prin stagiu încercăm să facem legătura dintre teoria universităţii şi practica vieţii reale”, spune Wierenga. În fiecare zi, la ORTEC se rezolvă probleme matematice şi operaţionale dificile pentru clienţi, astfel încât aceştia să îşi poată dezvolta mai eficient afacerea şi să-şi reducă costurile, iar „pentru a face acest lucru, avem nevoie de oameni care se bucură de noi provocări şi care sunt capabili să facă faţă acestora într-o lume dinamică”, spune executivul. 

    Aşadar, compania caută ca internii respectivi să aibă câteva calităţi principale – să fie motivaţi, deştepţi şi să lucreze independent; apoi sunt direcţionaţi către anumite departamente din cadrul companiei, în funcţie de calităţile, interesele şi nevoile lor. Principalele domenii în care au activat internii de-a lungul timpului sunt departamentele de asistenţă a clienţilor, dezvoltare de soluţii software, implementare proiecte, marketing şi alte activităţi generale de office management.
    „Majoritatea angajaţilor noştri au cunoştinţe şi experienţe în diverse domenii, cum ar fi calculatoare, automatică, marketing, vânzări, afaceri, economie etc.”, spune directorul companiei.

     

  • ALEF Distribution intră pe piaţa din România prin achiziţia Likeit Solution, distribuitor de sisteme şi echipamente IT

    În ceea ce priveşte business-ul noii companii pentru 2017, aceasta şi-a bugetat o creştere cu 18% comparativ cu anul anterior. În 2016, Likeit Solution a raportat un business de 28 milioane de euro.

    “Această fuziune reprezintă un pas important în strategia grupului ALEF de dezvoltare pe piaţa europeană de distribuţie cu valoare adăugată de sisteme şi echipamente IT. România este una dintre ţările cu cea mai mare creştere a sectorului IT din ultima perioadă, acesta fiind unul dintre motivele pentru care am considerat oportună intrarea pe această piaţă”, a menţionat Milan Zinek, CEO al Grupului ALEF.

    Acesta a mai adăugat că evoluţia companiei Likeit Solution, împreună cu modelul de business implementat de aceasta, au fost factori decisivi în alegerea partenerului pentru România.

    Raportat la evoluţia companiei în primul semestru din acest an, firma românească a atins 10 milioane de euro în vânzări. Business-ul a fost susţinut în principal de proiectele axate pe vânzarea de soluţii Microsoft şi CISCO, dar şi de echipamente şi de componente, brandul ASUS reprezentând o pondere importantă.

    Un segment semnificativ în afacerile companiei îl reprezintă şi comercializarea de produse de reţelistică şi networking. Dintre cei care au achiziţionat sisteme şi echipamente IT, cei mai mulţi sunt reselleri (peste 60%), urmaţi de integratori de sisteme (în jur de 20%), şi companii din industria de retail (în jur de 18%). 
     

  • Cercetătorii vor acelaşi tratament fiscal ca IT-iştii, 0% impozit pe venit, dar angajatorii se tem de fisc

    Firme cu afaceri de miliarde de euro aşteaptă clarificări de la Ministerul Fi­nanţelor şi de la Ministerul Cer­ce­tării privind modificarea legis­laţiei fiscale de încurajare a acti­vi­tăţii de cercetare-dezvoltare: deducerea supli­mentară de 50% la calculul profitului im­po­zabil,  scutirea de impozit pe profit pentru 10 ani pentru companiile care desfăşoară exclusiv ac­tivitate de cercetare-dezvoltare şi scutirea de im­pozit pentru venitul salarial obţinut de anga­ja­ţii implicaţi în activităţi de cercetare-dez­voltare şi inovare.

    Oficialii din ministere admit că există pro­bleme în accesarea acestor facilităţi şi că în­cear­că să dea norme de aplicare a legii cât mai clare, doar că încă mai există niste constrângeri din cauza legislaţiei impuse de UE în privinţa ajutoarelor de stat.

    „La măsura privind scutirea impozitului pe profit, lucrurile au devenit complicate în mo­mentul în care a trebuit să definim ce înseamnă exact cercetare, dezvoltare şi inovare, ce acti­vităţi intră aici şi, mai nou, există constrângeri ale UE legate de ajutorul de stat. Astfel, am în­târ­ziat puţin cu realizarea normelor din cauza acestei prevederi legislative, însă sperăm ca până la finalul trimestrului trei al anului să avem această schemă de ajutor de stat, să avem un cadru legislativ cât mai bine definit, ca să nu existe probleme atunci când vin inspectorii fis­cali în control şi să se reconsidere, de exemplu, unele activitităţi”, a spus Ionuţ Mişa, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Această tânără a venit din Moldova şi a vrut să se angajeze într-o firmă din Bucureşti ca programator. Când a ajuns a avut parte de ŞOCUL vieţii ei. Primul lucru pe care l-au făcut când au văzut-o a fost…

    Bucureşti, Cluj, Timiş, Braşov şi Iaşi concentrează aproape 47.000 de angajaţi în sectorul serviciilor informatice, adică 75% din efectivul total de salariaţi din IT (de 61.600 de persoane în 2015), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Numărul total de salariaţi din domeniul „activităţi de servicii în tehnologia in­­formaţiei; activităţi de servicii informatice“ a a­juns la 61.627 de per­soa­ne în 2015 (cel mai re­­cent an pentru care există infor­maţii centra­lizate la nivel de judeţe), fiind dublu faţă de anul 2008.

    Cei mai mulţi angajajaţi din sectorul IT lucrează în Bucureşti, unde numărul acestora a ajuns la circa 27.000 în 2015, re­pre­­zentând 44% din totalul an­gajaţilor din IT din România. Statis­ticile ara­tă că numărul programatorilor din Ca­pitală a crescut cu aproape 11.000 de persoane în perioada 2008- 2015, mar­când astfel cea mai mare creştere a efec­ti­vului de angajaţi din IT la nivel de oraş/ judeţ.

    Pe locul doi în top se află Clujul, unde lucrează peste 8.200 de angajaţi în domeniul IT, număr de şase ori mai mare faţă de anul 2008. Efectivul de personal în IT din Cluj a crescut sem­ni­ficativ în ultimii ani ca urmare a busine­ssurilor dezvoltate acolo de companii precum Endava, Softvision, NTT Data sau Fortech care şi-au extins echipele, ajungând la sute sau chiar peste 1.000 de angajaţi la Cluj.

    Timişul se află pe locul 3 în topul jude­ţelor cu cei mai mulţi angajaţi în IT, având aproape 5.200 de programatori în 2015, cu aproape 1.600 mai mulţi faţă de anul 2008.

    Efective semnificative de progra­matori există şi în judeţele Braşov şi Iaşi, care au fiecare câte aproximativ 3.000 de angajaţi în IT, faţă de circa 1.000, cât aveau în 2008. De altfel, Iaşiul a devenit noua „vedetă“ în sectorul IT, atrăgând în ultima perioadă tot mai multe investiţii în zona de cercetare-dezvoltare în domeniul IT. Companii precum Alten, Autoliv, Preh, Pentalog, Centric IT sau Amazon sunt doar o parte dintre angajatorii care au anunţat planuri de noi recrutări în industria IT în Iaşi.

    Datele INS mai arată că în nouă ju­deţe din ţară (Călăraşi, Ialomiţa, Caraş-Se­verin, Vrancea, Sălaj, Tulcea, Teleor­man, Mehedinţi şi Vaslui) există în fiecare mai puţin de 100 de salariaţi în domeniul IT, a­ces­tea fiind re­giuni „evitate“ nu doar de investitorii din IT, ci şi din celelalte in­dus­trii.

    „România are o industrie high-tech care a înregistrat creşteri an de an în ultimul deceniu, atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, cât şi cifra de afaceri. Pentru 2017, estimările noastre indică venituri de peste 4 mld. euro şi peste 90.000 de angajaţi (înregis­traţi cu con­tract de muncă full-time), con­form datelor din studiul ANIS «Software and IT Services in Ro­mania»“, a spus Vale­rica Dragomir, di­rec­tor executiv, ANIS – Asociaţia Pa­tro­nală a Industriei de Software şi Servicii.

    Studiul ANIS arată că, pentru anul 2015, numărul de angajaţi din sectorul IT a fost de peste 77.000 de persoane, cu circa 15.000 de salariaţi mai mulţi faţă de situaţia înregistrată la Statistică. O explicaţie pentru această diferenţă o reprezintă faptul că în studiul ANIS sunt cuprinşi angajaţii din IT cu contracte de muncă în regim full-time, în timp ce datele INS se referă la numărul mediu de angajaţi din companiile IT cu mai mult de 4 salariaţi.

    „În ceea ce priveşte resursa umană poate fi depăşit chiar şi pragul de 110.000 de persoane, dacă sunt luate în considerare şi cele care prestează activităţi în industrie ocazional / tem­porar, atât în forma activităţilor inde­pen­­dente, cât şi a serviciilor de consul­tanţă, leasing de personal etc.“, a mai spus Valerica Dragomir de la ANIS.

    Cu toate că numărul de angajaţi din sectorul IT a crescut semnificativ în ultimii ani, angajatorii se confruntă cu un deficit mare de candidaţi, având în vedere că facultăţile cu profil IT livrează anual câte circa 7.000 de absolvenţi, iar nevoia de pe piaţă este cel puţin dublă. În plus, de multe ori oficialii din companii spun că sunt nevoiţi să refuze proiecte noi pentru că nu au suficient de mulţi oameni pentru a le livra.Iar criza de personal din domeniul IT a pus presiune şi pe majorările de salarii, astfel că salariul mediu în domeniul IT a ajuns în prezent la aproape 6.000 de lei net pe lună, de 2,7 ori mai mare ca în anul 2008.

    Spre comparaţie, salariul mediu pe economie este de aproximativ 2.300 de lei net pe lună, de 1,7 ori mai mare ca în 2008.

    La finalul anului 2016, potrivit celor mai recente informaţii ale INS, numărul mediu de salariaţi din sectorul IT a ajuns la circa 67.600 de persoane, fiind cu peste 5.000 de angajaţi mai mare ca în anul 2017.

    În total, la finalul anului 2016, în sectorul IT&C lucrau circa 160.000 de persoane, cei mai mulţi în sectorul IT (67.600 de angajaţi) şi în cel al telecomunicaţiilor (45.700 de angajaţi), urmate de serctorul activităţi de editare (30.000 de oameni) şi producţie cinematografică şi TV (cca. 15.000 de angajaţi).

    Scutirea impozitului pe venit pentru programatori, ajutoarele de stat acordate pentru crearea de locuri de muncă în IT şi, mai nou, scutirea impozitelor pe veniturilor angajaţilor din cercetare-dezvoltare sunt doar câteva dintre măsurile care au contribuit la creşterea sectorului IT în România. Astfel, în 2016, sectorul informaţii şi comunicaţii – cu 160.000 de angajaţI (adică mai puşin de 4% din total) a avut o contribuţie de 5,6% la formarea PIB-ului României, peste nivelul contribuţiei realizate de sectorul agriculturii (care a avut o contribuţie de numai 3,9% la formarea PIB cu 2 milioane de persoane ocupate în acest sector).

     

     

     

  • Avangate vrea să angajezeze 45 de specialişti IT. Ce poziţii sunt disponibile

    Cele mai multe poziţii vizează tineri profesionişti care doresc să se specializeze în activităţi precum analiza de risc şi gestionarea sistemelor anti-fraudă pentru comenzile online, suport tehnic, operaţiuni financiare şi chargeback, cât şi analiză financiară şi vânzări. Sunt deschise, totodată, şi poziţii pentru specialişţi IT cu experienta, care să susţină dezvoltarea tehnică şi integrarea soluţiilor Avangate şi 2Checkout la nivel global.

    ”Căutăm acei tineri profesionişti, ambiţioşi, care ştiu că expunerea la o piaţă internaţională, o industrie dinamică şi proiecte interesante le oferă posibilităţi de dezvoltare rapidă şi achiziţia unor competenţe mai rar întâlnite pe piaţa locală”, menţionează Mădălina Teodorescu, HR Director în cadrul Avangate (în curând 2Checkout).

    2Checkout, împreună cu Avangate, are în prezent 260 de angajati la nivel global, dintre care 70% lucrează în biroul din România, restul regăsindu-se în Statele Unite, Olanda, Marea Britanie şi Rusia. Echipa locală susţine operaţiunile de vânzări, marketing, financiare, de suport clienti, precum şi de dezvoltare tehnologică.

    Parte din portofoliul Francisco Partners, Avangate (în curand 2Checkout) este un furnizor de soluţii pentru e-commerce şi plăţi online care sprijină companiile să vândă produse şi servicii pe multiple canale, să atragă clienţi prin intermediul mai multor puncte de contact, să crească gradul de fidelizare a lor, să ofere totodată opţiuni multiple de plată, modele de subscripţie variate, dar şi să maximimeze ratele de conversie. Printre clienţii Avangate (în curând 2Checkout) se numără ABBYY, Absolute, Bitdefender, FICO, HP Software, Kaspersky Lab

    Avangate a achiziţionat 2Checkout în luna martie a acestui an.

  • Porsche investeşte zeci de milioane de dolari într-un centru de inovare din Israel

    Ca prim pas, Porsche a investit o sumă de ordinul zecilor de milioane în fondurile de capital private Magma and Grove. Pentru viitor, sunt planificate investiţii suplimentare în start-up-uri şi alte fonduri.

    ”Israel este o piaţă-cheie pentru experţii şi inginerii IT. Are mai multe start-up-uri pe cap de locuitor decât orice altă ţară din lume. Acest talent şi know-how în tehnologie, combinate cu experienţa vastă a angajaţilor noştri, pregăteşte terenul pentru viitoarele modele de business”, spune Lutz Meschke, Vicepreşedinte al Consiliului Executiv şi Membru în Consiliul Executiv, Responsabil de Financiar şi IT, în cadrul Porsche. El adaugă că este necesară o strânsă colaborare cu experţii israelieni, astfel încât compania să depisteze şi să analizeze rapid noile tehnologii, să dezvolte relaţii de business de succes şi să pună în practică cele mai adecvate soluţii, prin proiecte pilot.

    Fondul Magma Venture face investiţii din 1999 şi, în prezent, se concentrează pe domenii precum inteligenţa artificială şi industria auto. Cu investiţii în numeroase start-up-uri de succes, precum Waze, Magma Venture este unul dintre cele mai mari fonduri de capital private din Israel, gestionând o sumă de 600 milioane de dolari. Înfiinţat în 2015, Grove Ventures este un fond de investiţii private cu un volum de 100 milioane de dolari. Domeniile sale principale de investiţii sunt Internet of Things (IoT), tehnologiile Cloud şi inteligenţa artificială.

    În ultimul an, Porsche a lansat câteva proiecte majore de promovare a transformării digitale. Acestea includ Porsche Digital GmbH, înfiinţată în iunie 2016. Condusă de Thilo Koslowski, care a lucrat 20 de ani la Gartner, în Silicon Valley, această companie Porsche identifică şi dezvoltă noi experienţe digitale pentru clienţi, precum şi produse, zone de business şi procese digitale. Porsche Digital, Inc., o filială a Dr. Ing. h.c. F. Porsche AG şi companie afiliată a Porsche Digital GmbH, a deschis recent un centru în Santa Clara, California. De asemenea, în septembrie 2016, constructorul auto german a inaugurat Porsche Digital Lab, în Berlin, cu scopul de a identifica şi testa soluţii IT inovatoare.

  • Efectele lipsei forţei de muncă din România: O companie a început să angajeze elevi de liceu

    “Am ştiut încă din şcoala generală ce vreau să fac în viaţă“, spune IT-istul Adrian Sita, devenit ulterior antreprenor, fondator al unei afaceri cu rulaje de peste jumătate de milion de euro. Originar din Oneşti, judeţul Bacău, Adrian Sita a făcut liceul din informatică, ulterior a studiat la Facultatea de Automatică din Braşov, iar apoi a urmat un parcurs profesional în IT ce l-a adus în cele din urmă la conducerea companiei de dezvoltare software Gentlab.

    Aceasta face atât outsourcing, cât şi dezvoltare de produse proprii; printre acestea se află platforma de e-learning Knolyx (o platformă integrată ce oferă instrumente pentru livrarea de cursuri, organizarea de evenimente şi consolidarea comunităţii organizaţiilor), platforma online care facilitează comunicarea dintre părinţi şi educatori printr-un set de instrumente virtuale inteligente Kinderunity şi platforma dedicată comunităţii de business Kommio.

    Adrian Sita spune că veniturile Gentlab au evoluat de la 200.000 de euro în 2013 până la aproximativ 780.000 de euro în 2015. Anul trecut, acestea s-au plasat la 550.000 de euro, parte din resurse fiind alocate dezvoltării de produse. |n ceea ce priveşte firma de training Brain Concert, pe care a dezvoltat-o ulterior, veniturile acesteia au ajuns la  250.000 de euro în 2016. Dacă în momentul în care au pornit firma erau în jur de 12 angajaţi, în prezent echipa Gentlab are 45 de oameni.

    Antreprenorul îşi aminteşte cu exactitate fiecare etapă profesională, mai cu seamă datorită schimbărilor care s-au întâmplat din doi în doi ani. După o perioadă scurtă în care a lucrat ca reprezentant de vânzări pentru Dialog (actuala Orange), şi-a început cariera în IT. A început ca tester în Braşov, iar un an mai târziu a ajuns în Bucureşti. ”La vremea respectivă, businessul de IT din Braşov era exact opusul a ceea ce înseamnă astăzi; acum sunt foarte multe companii, dar atunci cred că erau aproximativ trei firme.“ Primul post obţinut în Capitală a fost de programator în cadrul companiei Softnet Development and Consulting (ulterior cumpărată de Omnilogic) şi lucra cu clienţi mari precum Orange, Vodafone, Electrica.

    |n 2004 s-a mutat în cadrul producătorului de software Softwin, unde a lucrat ca team leader, iar în 2006 s-a mutat la Star Storage, unde a condus echipa de software de 10 persoane care lucra pentru IBM. Pe drumul propriu a pornit în 2008, chiar dacă mărturiseşte că era ”angajatul perfect – chiar eram orientat pe carieră, nu mă interesa nimic, niciun business“. Atitudinea aceasta s-a păstrat pânâ când un coleg din echipă a propus să pornească, împreună, o afacere. ”Mi-au plăcut provocările, astfel, chiar dacă nu ştiam ce presupune un business, am acceptat.“

    Au creat astfel firma de software Codesphere, în plină criză, axându-se pe asigurarea de servicii software pentru IBM. La final de 2008, şi-au luat şi primul angajat. Codesphere le-a adus şi primul eşec – nu au reuşit să promoveze produsul propriu de document management la care lucrau în acea perioadă. |n 2010, au început colaborarea cu un grup de investitori, iar un an mai târziu s-au despărţit de ei şi au înfiinţat o nouă firmă. ”Nu rezonam cu cu ei din perspectiva a ceea ce înseamnă idei, produse, de a construi o afacere care să existe şi peste un an, şi peste doi, şi peste cinci.“

    Despărţirea de primii investitori l-au determinat ca în 2011 să pună bazele firmei de dezvoltare software Gentlab, dar şi ale celei de training Brain Concert. ”Nu a fost greu să ne regrupăm, fiindcă nu aveam nevoie de sediu, lucram la client, vreme de un an nici nu ne-am luat sediu.“ |n zona educaţională au intrat datorită parteneriatului cu IBM: în 2009, au livrat aproximativ 75% din cursurile IBM pe zona de software, astfel că şi-au propus să ducă mai departe această ramură prin platforma de e-learning Knolyx. |n ceea ce priveşte Kommio (lansată anul trecut), spune că aceasta poate fi văzută drept o modalitate de ”social collaboration learning“, prin intermediul căreia, după ce s-a făcut învăţarea formală, să se meargă către zona informală. Kinderunity a apărut după experienţa personală legată de copilul lui, când s-a lovit de comunicarea deficitară de la grădiniţă. ”Prin intermediul platformei, părinţii pot să comunice cu educatorii într-un mod mai uşor; dar include şi capabilităţi precum management financiar pentru grădiniţe, pentru părinţi etc.“ |n prezent, circa 10 grădiniţe private folosesc această platformă şi firma şi-a propus ca numărul lor să crească la 50 până la finalul anului.

    Produsele dezvoltate de Gentlab, pentru dezvoltarea cărora a investit circa 350.000 de euro, se monetizează în baza unor abonamente lunare. Pentru anul în curs, vor să ajungă la cel puţin 10 clienţi companii pentru Knolyx (între 1 şi 3 euro/utilizator) şi 50 de grădiniţe pentru Kinderunity (între 12 şi 18 lei/copil). Iar dacă în prezent se adresează pieţei locale, în viitor şi-au propus să le vizeze şi pe cele de peste graniţe.

    Legat de cea mai arzătoare problemă a firmelor de IT pe piaţa locală, resursa umană, Adrian Sita a găsit o modalitate atipică prin care să o gestioneze. Spune că în 2016, 10 dintre angajaţii Gentlab au plecat, din cauza metodelor ”neortodoxe“ de recrutare de pe piaţa IT. Aşa că anul acesta au decis înfiinţarea unui punct de lucru în Oneşti, unde au găsit o sursă inedită de recrutare: elevi de liceu din Oneşti. |n total, în sediul din Oneşti lucrează 10 persoane, trei testeri şi şapte dezvoltatori, dintre care cinci sunt elevi cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani; se aşteaptă ca până la sfârşitul anului numărul lor să se dubleze.

    Pentru anul în curs, reprezentanţii companiei şi-au propus să angajeze cel puţin 10 dezvoltatori, 2 persoane pe vânzări şi un angajat pe resurse umane.

    Adrian Sita mărturiseşte că, deşi este fericit cu viaţa de antreprenor şi cu produsele pe care le poate dezvolta şi inovaţiile pe care le poate face astfel, îi lipseşte totuşi meseria de IT-ist.

  • De la angajat în IT la conducerea unui business de peste jumătate de miliard de euro

    Daniel Gross este responsabil, împreună cu Dennis Biernatzki şi Oliver Eifler, de întreaga activitate a grupului german Rewe în România (prezent pe piaţa locală pe segmentul de discount cu brandul Penny Market), de la strategia de business până la planul de expansiune sau structurarea operaţională. ”Ceea ce înseamnă că toţi cei 4.000 de angajaţi care fac parte din familia Rewe sunt principala mea preocupare şi responsabilitate“, subliniază Gross. Pentru anul în curs, previzionează că numărul angajaţilor ar putea să crească cu 300.

    General managerul grupului Rewe coordonează direct departamentele de expansiune şi construcţii, logistică, resurse umane, financiar şi controlling, juridic, IT, planificare şi organizare – o echipă formată din aproximativ 680 de angajaţi. ”|mpreună cu ei am reuşit să ajungem anul acesta la 200 de magazine, să deschidem primul centru logistic al unui retailer din zona Moldovei, să punem bazele unei noi abordări din perspectiva de angajator şi a unui program de motivare, retenţie şi dezvoltare profesională cu rezultate foarte bune“, descrie el cele mai recente realizări.

    Daniel Gross a intrat în prima echipă Rewe România în iunie 2001, după un internship în Germania, la Opel, şi unul la Ambasada Austriei, România, cu un job în departamentul de IT. ”A fost momentul în care mi-am dat seama de potenţialul retailului în România şi mi-am propus să-mi dezvolt cariera în acest sector.“ Şi toată această determinare a funcţionat mai repede decât se aştepta: după doar şase luni în departamentul de IT, a preluat funcţia de controlling & organization manager, rol în care coordona echipa de 17 angajaţi ai companiei la acel moment şi răspundea direct către managementul Rewe din Germania. În acea perioadă a fost implicat în deschiderea primului magazin XXL Mega Discount şi a pus bazele Penny Market în România. La finalul anului 2003, a acceptat o nouă provocare profesională şi, timp de şapte ani, a făcut parte din echipa miniMax Discount, despre care spune că era ”un business românesc, la construcţia căruia au stat unii dintre cei mai buni profesionişti din retailul local la momentul respectiv“. Timp de cinci ani a avut rolul de director financiar şi operaţiuni, urmând ca din 2009 să preia şi conducerea companiei, în calitate de managing director. |n această perioadă a fost implicat în întreg procesul de dezvoltare a businessului, care a ajuns de la 0 la 33 de magazine.

    2011 a fost anul în care s-a întors în grupul Rewe. Descrie decizia de a pleca din Rewe în 2003 pentru a face parte dintr-un alt start-up drept cea mai grea din cariera sa. ”A fost un moment foarte greu deoarece mă simţeam foarte bine la Rewe şi, într-un timp foarte scurt, reuşisem să avansez pe o poziţie de coordonare a zonei financiare a afacerii, cu supervizare în Germania. Cu toate acestea, provocarea de a pune bazele unui nou business, alături de o echipă incredibilă, de la care aveam şansa să învăţ foarte multe lucruri, m-a convins să fac pasul. Şi cred că a fost o decizie bună până la urmă, deşi foarte dificil de luat. M-am întors în grup mult mai matur şi cu un know-how care mă ajută zi de zi în rolul de acum.“

    După ce a pregătit planul de business de intrare a Penny Market în România, a revenit pentru a conduce cele 125 magazine construite în cei 12 ani. ”Revenirea în cadrul grupului cu o experienţă extinsă la nivel de organizare şi dezvoltare a operaţiunilor a completat rezultatele foarte bune ale afacerii în România, fiind trei ani la rând ţara cu cea mai mare creştere din întreg grupul.“

    Din rândul celor mai mari provocări din cariera sa, menţionează şi perioada crizei economice: ”Pentru oricine a lucrat în retail (sau imobiliare), perioada de criză economică de acum 7-8 ani a fost iar un moment de cotitură. Am trecut într-un timp foarte scurt de la obiective de vânzări atinse în primul trimestru la luni constante pe minus, fără prea multă speranţă ca lucrurile să se îmbunătăţească. Cum am depăşit acest moment? Cu multă precauţie, recalibrare a costurilor dar şi restructurări operaţionale care au obligat companiile să fie mai eficiente, mai strategice.“

  • Cum a distrus o eroare de programare vacanţele a 300.000 de oameni. Despăgubirile se ridică la sute de milioane de lire sterline

    Eşecul sistemului a dus la anularea zborurilor  în masă, ruinând planurile a mii de familii şi cauzând haos în aeroporturi. Compania aeriană a ţinut ascunse cauzele acestui inconvenient, negând un atac cibernetic şi punând totul pe seama unei „pene de curent” într-o locaţie nedezvăluită. Însă  criticii au acuzat reducerea drastică a costurilor – inclusiv decizia de a concedia 700 de IT-şti din Regatul Unit şi de a contracta servicii în India. Mulţi i-au cerut demisia controversatului director executiv, Alex Truz, pe fondul abordării sale cu privire la costuri şi servicii. Pe de altă parte, Cruz a refuzat să răspundă la întrebări privind criza şi, în schimb, a postat mesaje video cu scuze pe Twitter. Lucrători din domeniul aviaţiei, inclusiv personalul BA, au folosit anonim un site numit Reţeaua Piloţilor Profesionişti pentru a-şi elibera frustrările şi mulţi l-au criticat Cruz, mai arată sursa citată.

    Incidentul cauzat de compania aeriană s-ar putea rezuma la următoarele: scene haotice la Heathrow şi Gatwick, deoarece familiile au fost obligate să stea în coadă în afara clădirilor aeroportului; pasagerii au condamnat lipsa de „comunicare” a companiilor aeriene; hotelurile aflate în apropiere de aeroporturi au fost acuzate că au solicitat preţuri mult mai mari prin creşterea preţurilor pentru familiile disperate; compensarea oferită de BA ar putea ajunge la un record de 150 milioane de lire sterline. 

  • Cum a distrus o eroare de programare vacanţele a 300.000 de oameni. Despăgubirile se ridică la sute de milioane de lire sterline

    Eşecul sistemului a dus la anularea zborurilor  în masă, ruinând planurile a mii de familii şi cauzând haos în aeroporturi. Compania aeriană a ţinut ascunse cauzele acestui inconvenient, negând un atac cibernetic şi punând totul pe seama unei „pene de curent” într-o locaţie nedezvăluită. Însă  criticii au acuzat reducerea drastică a costurilor – inclusiv decizia de a concedia 700 de IT-şti din Regatul Unit şi de a contracta servicii în India. Mulţi i-au cerut demisia controversatului director executiv, Alex Truz, pe fondul abordării sale cu privire la costuri şi servicii. Pe de altă parte, Cruz a refuzat să răspundă la întrebări privind criza şi, în schimb, a postat mesaje video cu scuze pe Twitter. Lucrători din domeniul aviaţiei, inclusiv personalul BA, au folosit anonim un site numit Reţeaua Piloţilor Profesionişti pentru a-şi elibera frustrările şi mulţi l-au criticat Cruz, mai arată sursa citată.

    Incidentul cauzat de compania aeriană s-ar putea rezuma la următoarele: scene haotice la Heathrow şi Gatwick, deoarece familiile au fost obligate să stea în coadă în afara clădirilor aeroportului; pasagerii au condamnat lipsa de „comunicare” a companiilor aeriene; hotelurile aflate în apropiere de aeroporturi au fost acuzate că au solicitat preţuri mult mai mari prin creşterea preţurilor pentru familiile disperate; compensarea oferită de BA ar putea ajunge la un record de 150 milioane de lire sterline.