BusinessMagazin

Tag: gaze

  • OMV Petrom a finalizat prima livrare de gaz natural lichefiat din România. Volumul a alimentat prima navă cu motoare pe bază de GNL construită în România

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a efectuat prima livrare de GNL către Damen Shipyards Mangalia, cel mai mare şantier maritim din sud-estul Europei. Produsul a fost utilizat pentru alimentarea unei nave cu motoare care utilizează GNL. Este prima navă de acest tip construită în România, la Şantierul Naval Damen, din Mangalia.

    Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil: „Sectorul transporturilor, care are un rol esenţial pentru mobilitatea bunurilor şi a oamenilor, este şi unul dintre sectoarele în care sunt necesare măsuri eficiente şi cuprinzătoare de reducere a emisiilor. OMV Petrom este şi va continua să fie parte din soluţie, cu un portofoliu mixt de produse care sa răspundă nevoilor de mobilitate din ţara noastră. Prima livrare de GNL din Romania este încă un pas pe care îl facem in extinderea ofertei de produse pentru transport cu emisii scăzute.”

    Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Gas: „În contextul tranziţiei energetice, utilizarea GNL-ului în transport şi industrie poate duce la o reducere semnificativă a emisiilor de carbon şi a celor poluante. România are un potenţial semnificativ de gaze naturale, iar valorificarea acestuia, inclusiv prin lichefiere, deschide noi orizonturi pentru economia româneasca şi contribuie la obiectivele agendei climatice.”

    Florin Spătaru, membru al Directoratului societăţii Damen Shipyards Mangalia: „Ne bucură colaborarea dintre doi lideri ai industriei din România şi nu numai, care au făcut posibilă o premieră: este pentru prima dată când o astfel de navă este construită în România, iar acest lucru demonstrează că industria navală românească este capabilă să implementeze proiecte foarte complexe şi inovatoare cu un înalt nivel tehnologic.”

    Prima livrare de GNL din România, efectuată de OMV Petrom, a presupus coordonarea şi gestionarea în premieră a unui proces complex în care au fost implicate mai multe companii partenere, in condiţiile respectării tuturor măsurilor de siguranţă. Acesta s-a concretizat în două transporturi separate a câte două autocisterne, care au alimentat rezervorul primei nave din România care funcţionează pe bază de GNL.

    Prin răcirea gazelor naturale la o temperatură de -160°C şi prin lichefiere, acestea îşi reduc volumul de aproximativ 600 de ori comparativ cu volumul în stare gazoasă.

    Astfel, pot fi stocate şi transportate în siguranţă pe distanţe foarte lungi, cu un grad crescut de eficienţă economică şi energetică. Gazele naturale lichefiate reprezintă o alternativă de tranziţie pentru un transport mai curat, în special pentru segmentele de transport ce pot fi mai greu decarbonate, precum transportul rutier greu de marfă şi transportul naval.

    Prin utilizarea de GNL în transporturi, emisiile de CO2 scad cu 15%, cele de oxid de azot scad cu 50%, iar emisiile de particule grele scad cu 99%.

    De asemenea, GNL nu generează emisii de sulf, respectând astfel cerinţele stricte privind emisiile de sulf ale Organizaţiei Maritime Internaţionale.

    OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 53 milioane bep în 2020. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone annual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui iunie 2021, sub două branduri, OMV şi Petrom.

    OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de aproximativ 32 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005-2020.

    OMV Petrom are 26,6 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român prin Ministerul Energiei deţine 20,6% din capitalul social.

    Acţiunile SNP înregistrează de la începutul anului o creştere de 28,3%, pe fondul unor tranzacţii de 752,7 mil. lei, arată datele BVB.

  • OMV Petrom a finalizat prima livrare de gaz natural lichefiat din România. Volumul a alimentat prima navă cu motoare pe bază de GNL construită în România

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, a efectuat prima livrare de GNL către Damen Shipyards Mangalia, cel mai mare şantier maritim din sud-estul Europei. Produsul a fost utilizat pentru alimentarea unei nave cu motoare care utilizează GNL. Este prima navă de acest tip construită în România, la Şantierul Naval Damen, din Mangalia.

    Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil: „Sectorul transporturilor, care are un rol esenţial pentru mobilitatea bunurilor şi a oamenilor, este şi unul dintre sectoarele în care sunt necesare măsuri eficiente şi cuprinzătoare de reducere a emisiilor. OMV Petrom este şi va continua să fie parte din soluţie, cu un portofoliu mixt de produse care sa răspundă nevoilor de mobilitate din ţara noastră. Prima livrare de GNL din Romania este încă un pas pe care îl facem in extinderea ofertei de produse pentru transport cu emisii scăzute.”

    Franck Neel, membru al directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Downstream Gas: „În contextul tranziţiei energetice, utilizarea GNL-ului în transport şi industrie poate duce la o reducere semnificativă a emisiilor de carbon şi a celor poluante. România are un potenţial semnificativ de gaze naturale, iar valorificarea acestuia, inclusiv prin lichefiere, deschide noi orizonturi pentru economia româneasca şi contribuie la obiectivele agendei climatice.”

    Florin Spătaru, membru al Directoratului societăţii Damen Shipyards Mangalia: „Ne bucură colaborarea dintre doi lideri ai industriei din România şi nu numai, care au făcut posibilă o premieră: este pentru prima dată când o astfel de navă este construită în România, iar acest lucru demonstrează că industria navală românească este capabilă să implementeze proiecte foarte complexe şi inovatoare cu un înalt nivel tehnologic.”

    Prima livrare de GNL din România, efectuată de OMV Petrom, a presupus coordonarea şi gestionarea în premieră a unui proces complex în care au fost implicate mai multe companii partenere, in condiţiile respectării tuturor măsurilor de siguranţă. Acesta s-a concretizat în două transporturi separate a câte două autocisterne, care au alimentat rezervorul primei nave din România care funcţionează pe bază de GNL.

    Prin răcirea gazelor naturale la o temperatură de -160°C şi prin lichefiere, acestea îşi reduc volumul de aproximativ 600 de ori comparativ cu volumul în stare gazoasă.

    Astfel, pot fi stocate şi transportate în siguranţă pe distanţe foarte lungi, cu un grad crescut de eficienţă economică şi energetică. Gazele naturale lichefiate reprezintă o alternativă de tranziţie pentru un transport mai curat, în special pentru segmentele de transport ce pot fi mai greu decarbonate, precum transportul rutier greu de marfă şi transportul naval.

    Prin utilizarea de GNL în transporturi, emisiile de CO2 scad cu 15%, cele de oxid de azot scad cu 50%, iar emisiile de particule grele scad cu 99%.

    De asemenea, GNL nu generează emisii de sulf, respectând astfel cerinţele stricte privind emisiile de sulf ale Organizaţiei Maritime Internaţionale.

    OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze la nivel de grup de 53 milioane bep în 2020. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone annual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui iunie 2021, sub două branduri, OMV şi Petrom.

    OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu contribuţii de aproximativ 32 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005-2020.

    OMV Petrom are 26,6 miliarde de lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român prin Ministerul Energiei deţine 20,6% din capitalul social.

    Acţiunile SNP înregistrează de la începutul anului o creştere de 28,3%, pe fondul unor tranzacţii de 752,7 mil. lei, arată datele BVB.

  • Ministrul Energiei spune că statul ar putea suporta 25% din valoarea facturii la gaze şi acorda un discount de 18 bani pe kWh la energie, dar nu este de acord cu plafonarea preţurilor

    Virgil Popescu, ministrul energiei, spune că statul ar putea suporta până la 25% din factura la gaze, subvenţiile pentru energie urmând să fie aplicate în funcţie de consum. Astfel, consumatorii casnici cu un consum lunar între 30 şi 200 kWh vor primi o subvenţie de 18 bani pe kWh, lucru care ar trebui să-i încurajeze pe consumatori să aleagă cea mai bună ofertă din piaţă şi să ducă la creşterea concurenţei.

    Pe de altă parte însă, ministrul energiei spune că nu este de acord cu plafonarea preţurilor la energie sau gaze pentru că acest lucru duce la scăderea investiţiilor. Înaintea intervenţiei sale, după şedinţa de guvern, premierul Florin Cîţu spunea că analizează plafonarea preţurilor la gaze.

    În acest moment, totul este la nivel de discuţie, nu există niciun document oficial, discuţiile urmând să fie reluate săptămâna viitoare.

    “Toate măsurile vor fi implementate din noiembrie”, a dat asigurări Virgil Popescu.

     

     

    ​

     

  • Avertisment fără precedent: Preţurile record la gaze şi electricitate sunt doar începutul

    Creşterea bruscă a preţurilor din pieţele europene de energie s-ar putea extinde în piaţa globală a mărfurilor, spune Goldman Sachs, una dintre cele mai influente bănci de pe Wall Street, conform Business Insider.

    Cotaţiile futures la gaze naturale tranzacţionate în Ţările de Jos au crescut cu peste 450% în ultimul an, atingând astfel un maxim istoric de 60,39 euro per megawatt-oră. De altfel, s-au înregistrat niveluri record în ţări precum România, Bulgaria, Spania, Franţa şi Regatul Unit.

    În prezent, analiştii Goldman Sachs avertizează că rezultatele s-ar putea transfera către alte produse.

    „Dinamica preţurilor la energie electrică din Europa reprezintă o frântură a ceea ce se pregăteşte pentru alte pieţe”, spun experţii, adăugând că stocurile tot mai mici şi redeschiderea economiei globale ar putea împinge tot mai sus gradul de volatilitate.

    Goldman se aşteaptă ca indicele S&P GSCI, care măsoară evoluţia preţurilor materiilor prime la nivel mondial, să înregistreze o creştere de 11% sau mai mult în următoarele 12 luni. Indicele este dominat de petrol, însă include şi metale preţioase, ca aurul, şi produse agricole, precum porumbul.

    De asemenea, preţurile gazelor naturale au crescut vertiginos şi în Statele Unite. Preţul Henry Hub, o conductă de gaze naturale care serveşte ca locaţie de livrare pentru contractele futures din cadrul New York Mercantile Exchange (NYMEX), a ajuns recent la cel mai ridicat nivel din 2014 încoace. Luni, preţul ţiţeiului WTI crude s-a chinuit să îşi revină în urma efectelor generate de uraganul Ida.

    Analiştii Goldman spun că stocurile aproape tuturor bunurilor fizice, de la maşini americane la catozi chinezeşti de cupru, se află în continuă scădere pe măsură ce sunt ridicate regulile anti-Covid, într-o perioadă în care oamenii intenţionează să cheltuie tot mai mult.

    Creşteri accelerate de-a lungul Europei: Preţurile la energie şi carbon ating noi maxime în Germania. În Marea Britanie, costul energiei stabileşte un nou record

    „Aceste pieţe devin din ce în ce mai expuse la orice tip de întrerupere a lanţurilor de aprovizionare (precum exporturile gazelor ruseşti), dar şi la creşterile neprevăzute de cerere”, adaugă analiştii băncii americane.

    Aşadar, limitele impuse asupra furnizării de mărfuri şi materii prime – aplicate din cauza vremii nefavorabile şi lipsei forţei de muncă, de exemplu – înseamnă că nivelul cererii va trebui să scadă pentru ca pieţele să se poată echilibra de la sine.

     

  • Un consilier american spune că actuala criză a gazelor este o problemă de viaţă şi de moarte

    Amos Hochstein, consilier principal pentru securitatea energetică al preşedintelui Joe Biden, a declarat că Rusia „a subaprovizionat piaţa în comparaţie cu exporturile pe care le făcea de obicei“ şi că astfel a contribuit la cele mai mari preţuri din istorie.

    „Dacă veţi avea o iarnă foarte rece în ianuarie şi februarie, aţi putea rămâne fără rezerve. Şi asta mă îngrijorează“, a declarat oficialul în timpul unei vizite la Kiev, subliniind temerile SUA faţă de dependenţa Europei de Rusia pentru fluxurile de energie. „Nu este vorba doar despre unele jocuri geopolitice. Viaţa oamenilor este în joc“.

    Veteran al departamentului de stat în administraţia preşedintelui Barack Obama şi fost consilier al vicepreşedintelui de atunci Biden, Hochstein s-a concentrat pe reducerea riscurilor pe care le prezintă gazoductul rusesc Nord Stream 2.

    Criticii spun că Kremlinul va folosi conducta pentru a submina Ucraina, acum o ţară importantă de tranzit al gazelor ruseşti, lipsind-o de taxele de tranzit , şi pentru a-şi consolida statutul-pârghie de principal furnizor de energie al UE.

    Conducta de 11 miliarde de dolari, care va transporta anual 55 de miliarde de metri cubi de gaz către Europa, urmează să fie lansată înainte de sfârşitul anului.

    Oficialii ucraineni au acuzat Moscova că a redus în mod deliberat aprovizionarea Europei pentru a accelera aprobarea NS2 de către autorităţile de reglementare europene. Acest proces este încă în desfăşurare.

    Gigantul energetic rus Gazprom a declarat în mod constant că şi-a îndeplinit toate contractele pe termen lung cu cumpărătorii europeni, dar s-a confruntat cu critici pentru că nu a pus la dispoziţie gaze suplimentare într-un moment critic.

    Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat recent că preţurile ridicate ale gazelor în Europa au fost parţial o consecinţă a „deştepţilor“ din Comisia Europeană, care au insistat asupra preţurilor „bazate pe piaţă“, ceea ce poate reprezenta un atac asupra eforturilor UE de a creşte concurenţa pe o piaţă a gazelor în care Rusia domină.

  • Gazele naturale se îndreaptă spre cele mai mari preţuri din ultimii 13 ani

    Până când COVID-19 va înceta să mai fie o pandemie, aproape toată lumea va fi, fie vaccinată, fie va fi trecut prin boală, sau amândouă, după cum scrie Bloomberg.

    Însă până atunci va fi o iarnă scumpă. Iar cu timpul cicatricile lăsate în urmă în economia mondială de către coronavirus vor deveni mai evidente. Una este tendinţa corporaţiilor de a inversa mondializarea şi de a regionaliza lanţurile de producţie, acolo unde se poate. Acest lucru ar însemna mai multă bătaie de cap cu penuria de forţă de muncă şi preţuri mai mari. Şi poate şi un gram în plus de protecţionism.

    În aşteptarea iernii, guvernele şi oamenii gospodari îşi fac rezerve de combustibil, lemn în economiile emergente, gaze în majoritatea ţărilor. Lemnul, chiar şi cel pentru ars în sobă, s-a scumpit odată cu creşterile de preţuri ale materialelor de construcţii. Însă în SUA şi Canada, unde se duce o mare parte din lemnul pentru construcţii exploatat în Europa, preţurile au început s-o ia în jos atât de repede încât unele fabrici de procesare au fost nevoite să reducă producţia. Unii analişti cred că pe continentul nord-american lemnul pentru construcţii se va ieftini până la nivelurile de dinainte de criză într-un an.

    Piaţa europeană probabil că va urma aceeaşi traiectorie. Analiştii de la ING prognozează că preţurile materialelor de construcţii vor rămâne ridicate până cel puţin la mijlocul anului viitor. Materiale de construcţii mai scumpe înseamnă şi locuinţe mai scumpe şi, inevitabil, chirii mai mari. La acestea s-ar adăuga şi întreţinerea mai scumpă.

    Gazele naturale se îndreaptă spre cele mai mari preţuri din ultimii 13 ani, scrie CNBC. Aceasta în SUA, care exportă acest tip de combustibil. Pentru Europa, o serie de analize avertizează asupra unui şoc pe piaţa energiei. Gazele sunt folosite în Europa pentru a face tranziţia de la energia poluantă, obţinută prin arderea cărbunelui, la cea verde. Însă cele mai multe state membre ale UE sunt dependente de importurile din alte ţări, cum ar fi Rusia, Norvegia, Azerbaidjan şi ţări nord-africane.

    Din cauza boomului cererii care a venit odată cu relansarea economică din pandemie, preţurile spot ale gazelor naturale pentru Europa sunt de cinci ori mai mari decât erau acum un an. La explozia cotaţiilor contribuie şi refuzul sau imposibilitatea, Rusiei de a majora livrările. Rusia este principalul furnizor. Dacă iarnă va fi deosebit de rece sau de lungă, preţurile, deja uriaşe, se vor mări şi mai mult, arată The Wall Street Journal. Iar odată cu gazele se va scumpi toată energia. Dar poate până la urmă ruşii vor exporta mai mult, ori vântul va fi favorabil energiei eoliene. Sau poate iarna va fi mai blândă ca de obicei.

    Rezervele europene de gaze sunt la 70% din capacitate, sub cota normală pentru această perioadă. Când energia se scumpeşte, se scumpeşte tot, inclusiv mâncarea. Preţurile alimentelor au început să crească odată cu relansarea economiei, dar la acest lucru au contribuit şi condiţiile meteo nefavorabile agriculturii, cum ar fi seceta. Marii producători de cereale, printre care Rusia, sunt în plin sezon de recoltare, însă cu toate acestea piaţa nu are suficientă ofertă. Chiar şi în Rusia preţul grâului a crescut.

    În aceste condiţii, Italia se pregăteşte de inflaţie la paste, adică specialităţi italiene pe bază de făină, mai scumpe. Italia este cel mai mare importator de grâu din UE. S&P Global estimează că în Franţa, de asemenea un mare importator de cereale, pastele se vor scumpi cu 10-20%. Veştile nu sunt bune nici pentru naţiunile care mănâncă multă pâine. Pe de altă parte, răspândirea pestei porcine în UE va limita exporturile de carne de porc în afara Uniunii, ceea ce va crea surplus de producţie şi preţuri mai mici.

    Odată cu pandemia a crescut şi cererea pentru produse electrocasnice şi electronice. Dacă la aceasta se adaugă şi perturbările în lanţurile de aprovizionare create de penuria de cipuri şi de containere de transport, se creează premisele pentru scumpiri. Preţurile mai mari s-ar putea să nu fie prea evidente, însă, spun analiştii, este probabil că promoţiile să fie mai puţin impresionante. Criza de semiconductoare, de cipuri, afectează semnificativ acum producţia de autovehicule. Ola Kallenius, preşedintele Daimler, un mare producător auto german, crede că problema va persista şi în 2022, posibil şi în 2023. Scott Price, preşedintele UPS International, o subsidiară a uneia dintre cele mai mari companii de curierat din lume, a avertizat că actualele întreruperi de pe lanţurile de aprovizionare vor face ca operaţiunile de producţie şi asamblare să devină mai regionale, scrie Financial Times. Acest lucru se traduce prin cicatrici de durată lăsate în globalizare de multinaţionalele care fug acum de lanţurile de aprovizionare supratensionate.

    Price se aşteaptă ca fabricile din Asia, care de obicei produc bunuri pentru vânzare în Vest, să se reorienteze către pieţele regionale. Acest lucru va fi evident în 5-10 ani. Rămâne, de asemenea, problema datoriilor cu care s-a făcut relansarea economică şi prin care sunt asigurate în prezent de către state veniturile afacerilor şi salariaţilor loviţi de pandemie. De obicei, datoriile sunt suportate de generaţiile viitoare. Când se va termina pandemia? Poate când 95% din populaţie va deveni imună, prin boală sau prin vaccinare. De aceea, campaniile de imunizare sunt esenţiale. Şi tot de aceea pandemia va dura mai mult în unele state şi mai puţin în altele.

  • Veşti proaste pentru români: Preţurile gazelor nu vor reveni la nivelurile pre-pandemice VIDEO

    Preţul gazelor rămâne o problem pe termen lung pentru toţi consumatorii finali, iar acestea nu vor reveni la nivelul de dinaintea pandemiei. Potrivit CEO-ului Energy, această creştere a preţurilor nu  se va tempera decât în momentul în care economia se va contracta, forţând o scădere de preţ a energiei. Momentul contractării este necunoscut.

    „Iti dau dreptate, nici eu nu cred că vom reveni la nivelurile înainte de pandemie. Cred că în mod natural aceste preţuri mari la gaze vor cauza creşterii în lanţ la produse şi servicii care vor face ca economia să se contracte. În momentul în care se va contracta economia, va scădea cererea pentru bunuri şi servicii şi implicit cererea pentru produse energetice, ceea ce va duce la o scădere a preţului gazelor. Scăderea acesta nu ştim exact când va veni şi cât de mare va fi acum. În mod logic ar trebui ca cererea şi oferta să ajungă la echilibru. Analiza unui grup trebuie să permită pe de-o parte anumitor companii să facă profit. Aici nu vorbim de furnizori,  vorbim în special de produc producătorii, cu aceste profituri să poată să investească pentru a crea noi surse de energie şi de gaze. Totodată preţul să permită să fie suportabil de către consumatorii finali şi să fie suportabil de către industrie” a declarat CEO-ul Restart Energy, Armand Domuta, la ZF Live.

  • Cine este cel mai mare beneficiar al scumpirilor din energie

    Creşterea preţurilor la gaze şi energie electrică a creat cele mai mari avantaje statului: conectarea redevenţelor pentru gaze la preţurile de la Viena a determinat o creştere a venituriulor din redevenţe cu cca. 500%, iar creşterea preţurilor a determinat creşterea veniturilor din TVA cu cca. 48%. „Probabil asta explică baloanele de săpun aruncate pe piaţă de autorităţi, promovând scandaluri şi inventând vinovaţi”, scrie Dumitru Chisăliţă.

    Preşedintele asociaţiei Energia Inteligentă enumeră temele false lansate, printre care ideea că preţurile la energie nu au crescut, explicaţia privind facturile mari fiind greşelilor distribuitorilor sau furnizorilor. O altă teorie este faptul că Gazprom este vinovat de preţurile mari din România, chiar dacă contractul de import gaze încheiat cu aceştia, în luna aprilie 2021, conform raportului privind piaţa de gaze al ANRE arată că preţul de achiziţie al gazelor este de 73,38 lei/MWh, adică sub preţul din acel moment de pe Bursa Română de Mărfuri, de 73,61 lei/MWh. O a treia afirmaţie este că preţul gazelor urmează să scadă după punerea în funcţiune a Nord Stream2, o afirmaţie care poate să fie valabilă în Germania sau Austria, dar nu şi în România.

    Conform graficului evoluţiei preţului mediu pe BRM, preţurile gazelor naturale nu au atins nivelurile din anul 2019, dar cu toate acestea preţurile la consumatorul final au crescut cu până la 150%. Spre exemplu în luna iunie 2021 preţul mediu cu care s-au vândut gazele pe piaţa angro a fost de 92,5 lei/MWh, iar preţul marfă ofertat pe piaţă clienţilor casnici din piaţa concurenţială a fost între 123 – 160 lei/MWh, încheie Chisăliţă.

  • Avertisment: o criză a gazelor va obliga o parte din industrie să-şi oprească activitatea

    Această problemă, care se adaugă scumpirii facturilor pentru energie în mai toată Europa, ar însemna acutizarea unor penurii care hrănesc un val global de inflaţie.

    Preţurile gazelor naturale sunt deja la niveluri record pentru această perioadă, scrie Financial Times. Cotaţiile sunt şi de cinci ori mai mari decât acum un an. Există temeri că ţările europene se vor confrunta cu o penurie de gaze la iarnă, când cererea, deja ridicată, va fi mai puternică. În prezent, livrările producătorilor şi exportatorilor sunt prea mici pentru ca distribuitorii să-şi umple depozitele. Cassim Mangerah, directorul diviziei de trading a Centrica, spune că o iarnă lungă sau prea rece va duce preţurile şi mai sus, ceea ce va obliga unele companii cu consum mare de energie să-şi diminueze producţia. „N-am mai văzut aşa ceva în ceea ce priveşte preţurile“, a explicat ea. „Dacă va fi o criză de aprovizionare în această iarnă, piaţa va putea fi echilibrată prin activitatea economică.

    Dacă preţurile ajung prea sus, atunci unele companii dependente de gaze ar putea decide ca pur şi simplu să nu mai producă.“ Altfel spus, unele afaceri şi-ar putea închide fabricile. O astfel de perspectivă o creează şi revenirea cu forţe noi a pandemiei de COVID. Tom Marzec-Manser, analist la firma de consultanţă ICIS, spune că situaţia cu aprivizionarea cu gaze „ mai degrabă s-a înrăutăţit în timpul verii, în loc să se îmbunătăţească“ în Europa. „De aceea şi cresc preţurile. Nu este de neconceput ca industria să-şi închidă producţia, dar dacă se întâmplă aşa, va fi pentru scurt timp, când cererea va fi maximă.“

    Cererea pentru gaze naturale, folosite pentru producerea de energie, a fost ridicată anul acesta la nivel global. Iarna a fost lungă în Europa şi Asia, ceea ce a epuizat rezervele, iar temperaturile ridicate din vară au însemnat o nevoie mai mare de aer condiţionat, adică de energie.

    De asemenea, mai multe ţări au redus consumul de cărbuni, pentru a polua mai puţin, golul fiind acoperit cu gaze. În UE, preţurile certificatelor de carbon s-au dublat în pandemie. Rusia, cel mai mare exportator de gaze pentru Europa, a fost criticată pentru că nu suplimentează livrările pentru a ajuta la refacerea rezervelor naţionale.

    Unii au văzut acest refuz ca un şantaj pentru ca statele europene să recunoască importanţa gazoductului rusesc Nord Stream 2, care ar aduce gaze ruseşti mai ieftine în UE, dar încă neterminat şi foarte controversat . Însă Gazprom, monopolul exporturilor de gaze ruseşti, a spus că Nord Stream 2, chiar dacă va intra în funcţiune, nu va suplimenta imediat livrările de gaze pentru Europa.

    „UE are suficiente gaze pentru a satisface nevoile zilnice ale momentului, dar nu sunt destule pentru a reface rezervele“, a explicat Mangerah. „Dacă va fi o iarnă lungă,având în vedere unde suntem astăzi, va trebui să atragem GNL (gaze naturale lichefiate) indiferent de preţ.“ Una din industriile care pot fi afectate de o criză de energie este cea a oţelului.

  • Citatul săptămânii: Gabriel Comănescu, preşedinte Grup Servicii Petroliere

    „Toată lumea menţionează vestitele fonduri europene, dar în momentul de faţă Portul Constanţa ar trebui să aibă investiţii de 1 mld. euro. La Cernavodă, în cele două reactoare noi, vorbim de 7 miliarde de euro, eoliene offshore, alături de gaz sunt alte 10 miliarde. Influxul de capital e major, vorbim de 20 de miliarde de euro în 10 ani. Dar pentru ca acestea să se întâmple, judeţul Constanţa trebuie recapitalizat uman şi valoric.“