BusinessMagazin

Tag: fonduri

  • Curtea de Conturi: Fosta Societate Naţională a Lignitului Oltenia a finanţat nelegal cu 8,8 milioane de lei două cluburi sportive, în 2011

    Cele două cluburi care au primit finanţarea respectivă nu sunt nominalizate în raportul Curţii de Conturi, însă potrivit unor surse oficiale este vorba despre clubul de fotbal Pandurii Târgu Jiu şi clubul de handbal-baschet Energia Rovinari, cea mai mare finanţare revenind echipei de fotbal.

    De altfel, Pandurii Târgu Jiu este una dintre echipele la care fosta societate minieră a contribuit în ultimii ani cu sume mari de bani, lucru criticat, pe plan local, de politicieni sau lideri sindicali.

    Potrivit raportului Curţii de Conturi, SNLO a făcut “plăţi nelegale, în sumă de 8.800.000 lei, pentru finanţarea a două cluburi sportive care nu se aflau în administrarea societăţii şi fără a avea prevăzute în bugetul de venituri şi cheltuieli fonduri în acest scop”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Symmetrica şi-a majorat business-ul cu 10% după ce a inaugurat două fabrici anul trecut

    Producătorul sucevean de pavele, borduri şi rigole Symmetrica, deţinut de Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu, şi-a majorat anul trecut cifra de afaceri cu 10%, până la 14,6 milioane de euro. “Această creştere a fost susţinută cu precădere de majorarea producţiei prin inaugurarea a două noi fabrici, la Prejmer (Braşov) şi Şintereag (Bistriţa)”, a declarat Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica. Compania estimează că în 2012 piaţa de pavele şi borduri a scăzut cu aproape 10%, până la 66,3 milioane de euro, pe fondul instabilităţii politice, a lipsei capacităţii de atragere a fondurilor private şi a întreruperii unor lucrări de reabilitare. “Cu toate că în primul semestru am observat o creştere a pieţei cu aproximativ 15-20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a doua parte a anului a consemnat un regres puternic”, a spus Bobu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Liberalul Nicolăescu, haiduc de stat

    Nicolăescu taie fondurile direcţionate de  stat către spitalele private.

    Se discută aprins dacă măsura e corectă sau nu din punct de vedere concurenţial şi al libertăţii de alegere care trebuie lăsată  pacientului.

    Nu cred că asta îl preocupă şi pe dl. ministru.

    E. Nicolăescu vrea să dea publicului impresia că e de partea celor mulţi şi săraci, în vreme ce inşii cu bani n-au decât să plătească la privat.

    Impresie falsă deoarece:

    1. Numărul pacienţilor care beneficiază de servicii decontate în spitale private este sub 3% din totalul pacienţilor într-un an. Sumele alocate unităţilor private de către stat nu depăşesc 10% din banii cu care funcţionează acestea.

    Prin urmare, măsura nu e semnificativă – oameni puţini, sume mici.

    Citi]i mai departe pe www.gandul.info

  • Administratorii de fonduri au încasat aproape 70 mil. euro

    Veniturile administratorilor de fonduri mutuale au urcat la circa 130 mil. lei, de la 100 mil. lei în 2011, în condiţiile în care şi activele au crescut cu 40%, la 11,4 mld. lei. Creşterea activelor a venit mai ales din banii noi aduşi de clienţi, în condiţiile în care randamentul mediu la nivel de piaţă (ponderat cu valoarea activelor) este sub 10%, deoarece cele mai mari active le au fondurile cu profil conservator. Şi veniturile administratorilor de pensii private au urcat puternic, spre 120 mil. lei, pe seama creşterii cu 44% a activelor administrate. Astfel, administratorul fondurilor de pensii ING a ajuns la venituri de 47 mil. lei la active de 3,69 mld. lei având cele mai mari afaceri de pe piaţă.

    Mai multe pe zf.ro

  • România nu are o problemă legată de bani. Problema este că îşi risipeşte banii în dreapta şi-n stânga, fără să „atace“ cauzele

    “Poate doar hoţii şi îmbuibaţii să gândească aşa! ” Da, reacţii fireşti. Însă, la fel de firesc este să ne întrebăm şi care sunt cauzele lipsei de bani. Mai firesc este să ne întrebăm ce se poate face pentru ca lucrurile să fie altfel? De ce oamenii în unele ţări trăiesc mai bine decât în altele? Altfel spus, de ce standardul de viaţă diferă între ţări? Economiştii răspund relativ simplu: standardul de viaţă depinde de productivitate (de cantitatea de bunuri şi servicii produse de un lucrător într-o perioadă de timp).

    Mai multe pe zf.ro

  • Soluţia UniCredit: Noul acord cu FMI să includă alocări de la buget pentru fonduri UE

    “În acest moment nu este publică vreo planificare multi­anuală a resurselor pe care statul le va aloca pentru cofinan­ţare. Dacă aceasta există fie nu se respectă, fie nu este realistă după cum arată lucrurile în prezent. O asemenea programare ar putea fi introdusă prin acordul cu FMI cu atât mai mult cu cât urmează un efort mare pentru buget dacă vrem să absorbim încă 15 miliarde de euro din alocarea disponibilă până în 2015. De-abia acum începe greul şi ar fi bine ca bugetul să aibă un tampon dedicat de 1-2 miliarde de euro”, consideră Radu.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ponta: POSDRU va fi deblocat în această săptămână

    “Am informat colegii din USL, alături de miniştrii de resort, despre faptul că Guvernul actual, în cele şase luni de activitate, a reuşit să îndrepte foarte multe din deficienţele produse de vechile guvernări în perioada 2009-2011, astfel încât Programul Operaţional Regional şi Programul Operaţional Sectorial pe Mediu au fost deblocate prin aplicarea unor corecţii financiare mai mici decât se solicitase iniţial. De asemenea, POSDRU în această săptămână va fi deblocat, vor reîncepe transmiterile de cereri de decontare către Comisia Europeană”, a anunţat Ponta. El a precizat că vor rămâne în suspensie, pentru sfârşitul anului şi începutul anului viitor, deblocarea Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii şi Programului Operaţional Sectorial de Transporturi.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Comisia Europeană a “presuspendat” 3 programe europene în valoare de 10,5 miliarde euro

    Valoarea totală a acestor programe este de 10,5 mld. euro. Potrivit comunicatului, oroblemele sunt legate de domeniul achiziţiilor publice, al bunei gestiuni financiare, precum şi de prevenirea şi detectarea fraudei şi a conflictelor de interese.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cinci ani de pensii private obligatorii: cât au câştigat românii pentru pensia de peste 20 de ani

    Fondul administrat de ING este cel mai performant cu un randament de 65,46% în intervalul cuprins între 21 mai 2008 şi 13 septembrie 2012, potrivit calculelor ZF în baza informaţiilor afişate de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP).

    În acest interval rata inflaţiei a fost de circa 30%, astfel că randamentul real, ajustat cu rata inflaţiei, al celui mai perfomant fond de pensii este de 35%.

    Pe locul secund se situează fondul Aripi administrat de Generali cu un randament de 61,8%, urmat la scurtă distanţă de fondul Alico cu o performanţă de 61,02%. Toate cele nouă fonduri de pensii obligatorii din piaţă sunt pe plus după cinci ani de la lansare, înregistrând un randament mediu de 56,43%.

    Fondurile de pensii obligatorii au luat startul în urmă cu cinci ani pe 17 septembrie 2007, iar din 20 mai 2008 au început să încaseze primele contribuţii din venitul brut al angajaţilor şi să facă primele investiţii. Faptul că au fost lansate cu doar câteva luni înainte de declanşarea crizei financiare nu a fost un dezavantaj pentru fondurile de pensii obligatorii. Dimpotrivă, nivelul ridicat al dobânzilor la depozite bancare şi titluri de stat, corecţiile negative de pe bursă au fost pentru fondurile de pensii adevărate oportunităţi de investiţii şi le-au ajutat să obţină randamente ridicate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România nu mai trimite la Bruxelles solicitări de rambursare a fondurilor UE pentru patru programe

    Cele patru programe operaţionale pentru care nu mai sunt trimise cereri de rambursare sunt legate de sectorul regional, de mediu, de transport şi de competitivitate, a anunţat, la Guvern, ministrul pentru Afaceri Europene, Leonard Orban. În decembrie 2011, Comisia Europeană (CE) a permis reluarea plăţilor către România pentru aceste patru programe, dar cu condiţia ca autorităţile de la Bucureşti să îndeplinească până la sfârşitul lunii iunie 2012 o serie de cerinţe legate de organizarea internă a autorităţilor de management şi de achiziţiile publice.

    Mai multe pe mediafax.ro