BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Fabrica de celuloză şi hârtie Someş Dej, în faliment, scoasă la vânzare la un preţ de 7,9 milioane de euro

    Producătorul de celuloză şi hârtie a intrat în insolvenţă la finele lunii ianuarie 2013, Tribunalul Cluj aprobând solicitarea firmei pentru deschiderea procedurii, iar în decembrie anul trecut instanţa a decis intratea în faliment.

    Casa de Insolvenţă Transilvania, în calitate de lichidator judiciar al companiei, organizează procedura de negociere directă pentru valorificarea platformei industriale din Dej (judeţul Cluj), activ care cuprinde terenurile, construcţiile şi bunurile mobile, mijloace fixe şi obiecte de inventar care deservesc activitatea de fabricare a celulozei şi hârtiei.

    Suprafaţa totală de teren a platformei industriale este de 604.345 metri pătraţi, din care o treime este acoperită de construcţii industriale. Ofertele de participare la negocierea directă vor fi depuse până pe 17 februarie 2015.

    Fabrica avea o capacitate de circa 70.000 de tone celuloză, respectiv 50.000 de tone de hârtie pe an, iar producţia de celuloză a fost sistată în 2008, iar cea de hârtie în 2010, activele fiind în conservare.

    Firma face parte din grupul Serviciile Comerciale Române (SCR), controlat de Vuza. Potrivit celor mai recente informaţii, firma A1 Impex, membră a SCR, deţine 62,6% din acţiunile Someş Dej, în timp ce SIF Banat-Crişana (SIF1) are 13,1% din titluri.

  • Instanţa a decis deschiderea procedurii de faliment în cazul CET Bacău

    Magistraţii Tribunalului Bacău au decis deschiderea procedurii de faliment pentru societatea CET SA Bacău, care asigură furnizarea căldurii şi apei calde pentru 17.000 de locuinţe racordate la sistemul centralizat de termoficare din municipiu şi care a acumulat datorii de peste 119 milioane de lei.

    Decizia Tribunalului Bacău a fost luată ca urmare a respingerii de către Adunarea Generală a celor 60 de creditori a planului de reorganizare a unităţii.

    Intrată mai întâi în insolvenţă la cererea creditorilor, CET SA Bacău are datorii de peste 119 milioane lei către diverşi furnizori de materii prime, precum şi către bugetul de stat, bănci şi instituţii publice.

    Conducerea CET Bacău susţine că, chiar dacă unitatea a intrat în faliment, populaţia va beneficia în continuare apă caldă şi căldură,.

    ”Indiferent de evoluţia societăţii CET SA Bacău, în calitate de operator, continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat în municipiul Bacău nu va fi afectată, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, a declarat, miercuri, directorul general al CET SA Bacău, Neculai Olaru.

    Activitatea societăţii CET SA Bacău va fi preluată, potrivit unei hotărâri a Consiliului Local Bacău din această lună, de o nouă societatea de termoficare, Thermoenergy Grup SA. Cu acţionari Consiliul Local şi Primăria Bacău, noua societatea este în prezent în curs de autorizare şi obţinere de licenţe de la instituţiile abilitate ale statului necesare pentru a-şi putea desfăşura activitatea. Pe lângă active, Thermoenergy Grup SA ar urma să îi preia şi pe cei 400 de angajaţi ai CET SA Bacău.

  • TCE 3 Brazi, firma cu care Culiţă Tărâţă a obţinut 50 milioane de euro în ultimii 6 ani, a intrat în faliment

    “Admite cererea debitorului. În temeiul art. 107 alin. 1 lit. A. a) din Legea privind procedura insolvenţei; Dispune începerea procedurii falimentului debitorului T.C.E. 3 BRAZI S.R.L., prin procedură simplificată. În temeiul art. 107 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenţei, desemnează, în calitate de lichidator judiciar provizoriu, pe LD EXPERT GRUP IPURL, cu un onorariu provizoriu de 8% din operaţiunile de lichidare, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 25. În temeiul art. 107 alin. 2 din Legea privind procedura insolvenţei, Dispune dizolvarea societăţii şi ridicarea dreptului de administrare al debitorului”, se arată în decizia Tribunalului Neamţ.

    Firma a cerut în luna iunie falimentul la tribunalul Neamţ, iar instanţa a admis cererea pe data de 10 septembrie.

    Instanţa a fixat termenul maxim de predare a gestiunii către lichidator la 22 septembrie, iar data limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi comunicarea tabelului preliminar al creanţelor a fost stabilit pentru 14 noiembrie.

    Contactat de MEDIAFAX, Culiţă Tărâţă a afirmat că are probleme de sănătate şi că nu ştie ce se întâmplă cu firma.

    “Urmăriţi şi dumneavoastră portalul tribunalului şi vedeţi ce anunţă acolo. Eu nu sunt la curent cu ce se întâmplă şi nu ştiu ce să vă spun”, a declarat Tărâţă.

    TCE 3 Brazi a lucrat în arendă, până în urmă cu doi ani, o suprafaţă de 57.000 de hectare de teren din Insula Mare a Brăilei, fiind cel mai mare beneficiar al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS).

    În prezent, firma figurează în arhivele ADS cu un debit de 99 de milioane de lei (peste 22 milioane de euro), sumă provenită din resturi de plată la arendă în anii 2002-2007, la care se adaugă penalităţile aferente.

    Potrivit Ziarului Financiar, TCE 3 Brazi avea stabilită o arendă de 0,61 tone grâu/hectar anual, la jumătate faţă de cea din piaţa liberă. Cererea TCE 3 Brazi vine la mai puţin de doi ani de la momentul în care concesiunea celor 57.000 ha din Insula Mare a Brăilei a ajuns la firma Agri­cost.

    Între Agricost şi TCE 3 Brazi există, potrivit ZF, de mult timp relaţii de parteneriat, astfel că Tărâţă, cel care a arendat terenurile în urmă cu 12 ani, continuă să fie prezent aici. Agricost este controlată de Constantin Duluţe, un apropiat al omului de afaceri Culiţă Tărâţă, iar directorul general al firmei este Lucian Buzdugan, acelaşi şef al fermei din Insula Mare a Brăilei din perioada în care exploataţia era oficial în portofoliul TCE 3 Brazi.

    Potrivit site-ului Ministerului Finanţelor, TCE 3 Brazi a ajuns să aibă în 2013 o cifră de afaceri de 88 milioane de lei şi un profit net de 5,5 milioane de lei, după ce în 2012 avusese afaceri de 461 milioane de lei şi profit net de 80,7 de milioane de lei, în 2011 – 400 de milioane de lei cifră de afaceri şi aproape 50 de milioane de lei profit, în 2010 – 331 de milioane de lei cifra de afaceri şi 52,2 de milioane de lei profit, în 2009 – 274 de milioane de lei cifra de afaceri şi 3,6 milioane de lei profit, iar în 2008 – 285 milioane lei cifră de afaceri şi profit net de 30 de milioane de lei.

    În 2013 încasările TCE 3 Brazi au provenit, potrivit ZF, doar din afacerile cu vaci, porci şi din cele 3.200 de hectare exploatate în judeţul Neamţ.

    Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, asociatul unic al TCE 3 Brazi este Culiţă C. Tarâţă.

  • Celebrităţi care nu se pricep să facă afaceri. Au avut milioane de dolari şi acum sunt datori la stat

    1. Wayne Newton: după o serie de investiţii prost alese, a acumulat datorii de 20 de milioane de dolari şi a aplicat, în 1992, pentru obţinerea de protecţie împotriva falimentului. 

    2. Christina Ricci: nu şi-a plătit taxele la stat din 2007 şi  a acumulat datorii în valoare de 180.000 de dolari.

    3. Toni Braxton: a declarat falimentul în 2010 şi 2013, după ce a acumulat datorii de 50 de milioane de dolari. La scurt timp după ce a declarat falimentul, şi-a cumpărat o casă cu trei milioane de dolari.

    4. Nicholas Cage: a pierdut 150 de milioane de dolari din cauza cheltuilelilor sale extravagante, iar în 2007 datora Fiscului 6,2 milioane de dolari.

    5. Larry King: a acumulat datorii de peste 352.000 de dolari după ce a fost acuzat de furt. A declarat falimentul în 1978

    6. Kim Basinger: când s-a retras din filmul “Boxing Helena”, studioul a dat-o în judecată pentru şapte milioane de dolari. A fost forţată astfel să declare falimentul în 1886.

    7. Pamela Anderson: în 2010, datora Fiscului taxe în valoare de aproape jumătate de milion de euro.

    8. Lindsay Lohan: datora fiscului taxe în valoare de 93.000 de dolari. După multiple avertismente ignorate, instituţia americană a a pus sechestrul pe conturile sale bancare şi bunuri.

    9. Mike Tyson: banii nu ar fi trebuit să fie o problemă pentru el ţinând cont că, potrivit publicaţiei New York Times, câştigase mai mult de 400 de milioane de dolari în cariera sa de sportiv. A cheltuit aproape toţi banii pe maşini, vile luxoase şi tigri folosiţi drept animale de casă. În urma înţelegerilor de divorţ, a acumulat datorii de 9 milioane de dolari şi datora încă 13 milioane Fiscului. Când a declarat falimentul în 2003, avea datorii în valoare de 27 de milioane de dolari.

    10. MC Hammer: la începutul carierei, avea o avere estimată la 33 milioane de dolari. Până în 2006, a acumulat datorii de 13 milioane de dolari, fiind nevoit să declare falimentul.

    Sursa: Therichest.com

  • Ce se întâmplă cu primul oraş din România intrat în faliment

    Starea de insolvenţă a oraşului Aninoasa va dura până în 2016, au estimat pentru Adevărul administratorii judiciari de la SCP Tudor şi Asociaţii, administratorii judiciari numiţi de către Tribunalul Hunedoara în iunie 2013.

    Conform OUG 46/2013 şi Legii 273/2006, planul de redresare presupune “restabilirea viabilităţii financiare a Primăriei Aninoasa” şi “achitarea debitelor către creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe”.

    Primăria Aninoasa are de recuperat sume considerabile de bani de la locuitorii oraşului, iar edilii consideră că aceasta va fi cheia obţinerii unei stabilităţi financiare. “În anul acesta vrem să mergem pe o procedură şi mai dură, ce va ajunge până la popriri pe salarii şi chiar pe pensii, pentru a ne recupera banii cuveniţi de la datornici”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraşului Aninoasa pentru Mesagerul Hunedorean.

    “Gradul de îndatorare al Primăriei Aninoasa se apropie de 150%. Valoarea datoriilor, inclusiv un credit bancar, se ridică la 5,7 milioane lei, în condiţiile în care bugetul local pe acest an a fost stabilit la 4,2 milioane lei”, a declarat viceprimarul localităţii, Adrian Albescu, citat de gandul.info. Cea mai mare datorie a primariei este către BCR, de circa 800.000 de euro.

    “Creditul a fost pentru a acoperi contribuţiile la investiţiile pe care le aveam în derulare. Obţinusem şi un an de graţie de la bancă. Dobânzile şi penalizările sunt mari…”, susţine fostul primar, Ilie Botgros, citat de casajurnalistului.ro, despre creditul de peste trei milioane de lei contractat în 2006 de la bancă, destinat investiţiior în infrastructură.

    Aninoasa a devenit oraş în 1989, iar exploatarea minieră din zonă s-a închis în 2006.

    Tribunalul Hunedoara a dispus pe 17 iunie 2013 deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare.

    Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Oraşul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

  • Ce se întâmplă cu primul oraş din România intrat în faliment

    Starea de insolvenţă a oraşului Aninoasa va dura până în 2016, au estimat pentru Adevărul administratorii judiciari de la SCP Tudor şi Asociaţii, administratorii judiciari numiţi de către Tribunalul Hunedoara în iunie 2013.

    Conform OUG 46/2013 şi Legii 273/2006, planul de redresare presupune “restabilirea viabilităţii financiare a Primăriei Aninoasa” şi “achitarea debitelor către creditorii înscrişi în tabelul definitiv de creanţe”.

    Primăria Aninoasa are de recuperat sume considerabile de bani de la locuitorii oraşului, iar edilii consideră că aceasta va fi cheia obţinerii unei stabilităţi financiare. “În anul acesta vrem să mergem pe o procedură şi mai dură, ce va ajunge până la popriri pe salarii şi chiar pe pensii, pentru a ne recupera banii cuveniţi de la datornici”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraşului Aninoasa pentru Mesagerul Hunedorean.

    “Gradul de îndatorare al Primăriei Aninoasa se apropie de 150%. Valoarea datoriilor, inclusiv un credit bancar, se ridică la 5,7 milioane lei, în condiţiile în care bugetul local pe acest an a fost stabilit la 4,2 milioane lei”, a declarat viceprimarul localităţii, Adrian Albescu, citat de gandul.info. Cea mai mare datorie a primariei este către BCR, de circa 800.000 de euro.

    “Creditul a fost pentru a acoperi contribuţiile la investiţiile pe care le aveam în derulare. Obţinusem şi un an de graţie de la bancă. Dobânzile şi penalizările sunt mari…”, susţine fostul primar, Ilie Botgros, citat de casajurnalistului.ro, despre creditul de peste trei milioane de lei contractat în 2006 de la bancă, destinat investiţiior în infrastructură.

    Aninoasa a devenit oraş în 1989, iar exploatarea minieră din zonă s-a închis în 2006.

    Tribunalul Hunedoara a dispus pe 17 iunie 2013 deschiderea procedurii de insolvenţă solicitată de Primăria Aninoasa, numind ca administrator judiciar SCP Tudor & Asociaţii SPRL, care va avea onorariu egal cu indemnizaţia lunară a primarului, majorată cu 30 la sută, potrivit Hunedoreanul.

    Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 46/2013 privind criza financiară şi insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale obligă primarii să ceară Tribunalului să declare insolvenţa, dacă autoritatea locală are datorii neplătite mai vechi de 120 de zile şi care depăşesc 50% din bugetul general. Cei care nu sesizează instanţa în timpul prevăzut de lege pot fi amendaţi sau condamnaţi la închisoare.

    Oraşul Aninoasa este situat în partea de sud a judeţului Hunedoara, în bazinul carbonifer Valea Jiului. Oraşul a fost declarat zonă defavorizată prin Hotărârea Guvernului nr. 992/29.12.1998.

  • Povestea Malaysia Airlines. Câte avioane mai are compania care administra zborurile MH370 şi MH17, în care au murit 537 de oameni

     Istoria aviaţiei malaeziene începe cu Wearne’s Air Service, o companie fondată de doi australieni, care avea o flotă formată dintr-un singur aparat de zbor, un de Havilland DH.89 Dragon Rapide, şi efectua trei curse pe săptămână, între Singapore şi Penang, ambele aflate sub control britanic. În acest context, Alfred Holt, inginer, proprietar de nave şi industriaş englez, a realizat că o nouă companie s-ar putea dezvolta aproape fără concurenţă.

    O iniţiativă comună între firma sa, Ocean Steamship Company, Straits Steamship Company şi Imperial Airways, una dintre companiile aeriene deţinute de coroana britanică, a dus la formarea Malayan Airways Limited, în 1937. Primul zbor comercial avea să aibă loc zece ani mai târziu însă, în 1947, după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu ochi mari la poarta băncii. Valul de panică stârnit printre depunătorii băncilor bulgăreşti a trecut

    VALUL DE PANICĂ STÂRNIT PRINTRE DEPUNĂTORII A DOUĂ BĂNCI BULGĂREŞTI A TRECUT. BANCA NAŢIONALĂ A BULGARIEI (BNB) A PLASAT ÎN ADMINISTRARE SPECIALĂ BANCA COMERCIALĂ CORPORATISTĂ (CORPBANK – KTB), a patra mare bancă din ţară, iar First Investment Bank (Fibank), a treia bancă, a anunţat că îşi continuă activitatea normal, după ce a onorat retrageri de depozite de peste 400 mil. euro. Comisia Europeană a aprobat totuşi ca Sofia să deschidă o linie de credit de 1,7 mld. euro pentru susţinerea celor două bănci, care deţin 18,5% din totalul activelor bancare la nivel naţional.

    Toţi analiştii financiari occidentali au dat asigurări că situaţia KTB a fost unică în sistemul bancar bulgăresc, altminteri solid, cu o rată record de adecvare a capitalului (20%) şi cu fundamente economice de invidiat (datoria publică de 19% din PIB, deficitul bugetar de 2% din PIB, dar mai ales regimul de consiliu monetar care după criza din 1996-97 a ţinut drastic şi neîncetat în frâu finanţele ţării, cu leva legată de euro şi cantitatea de bani din economie dimensionată strict în funcţie de rezervele valutare).

    Şi misiunea FMI la Sofia lăudase la 12 iunie sănătatea băncilor ţării. Desigur, astfel de asigurări au fost date şi pentru a nu afecta încrederea în băncile străine din Bulgaria (UniCredit, Raiffeisen, OTP, NBG), care deţin circa 70% din sistem. Numai că încrederea nu ţine numai de cifre, ci şi de calitatea mediului economic, a supravegherii bancare şi de capacitatea autorităţilor de a stăpâni o criză.

    Or, prima punere de paie pe foc a venit chiar de la BNB. Procuratura a confirmat la 18 iunie că viceguvernatorul Ţvetan Gunev a fost pus sub anchetă pentru neglijenţă în supravegherea creditelor riscante date de nişte bănci, iar un presupus angajat al BNB a trimis presei o misivă în care sugera că Gunev a închis ochii faţă de abuzurile KTB fiindcă „e dependent financiar“ de ea. În 2011, însuşi Ivan Iskrov, guvernatorul BNB, fusese implicat într-un scandal declanşat de dezvăluirile din presă că ar fi făcut presiuni asupra Allied Irish, pe atunci proprietara Băncii Bulgaro-Americane de Credit, ca să vândă banca respectivă către KTB (ulterior, banca a fost cumpărată de Ţvetelina Borislavova, partenera premierului de atunci Boiko Borisov).

    Mai departe, politicienii au amplificat scandalul. Un deputat socialist s-a trezit vorbind că are informaţii cum că va fi atacată şi o a doua bancă, ceea ce a accelerat căderea acţiunilor băncilor bulgăreşti la bursă, iar Boiko Borisov, liderul partidului de centru-dreapta GERB, s-a trezit şi el vorbind că ar trebui ca Bulgaria să ceară FMI un împrumut de 2,5-3 mld. euro şi că FMI trebuie să pregătească viitorul buget al ţării, pentru că în caz contrar guvernul socialist al lui Plamen Oreşarski „va umbla la rezerva fiscală“ ca să ajute KTB. Într-o asemenea atmosferă nici nu mai pare comic că primul ins arestat fiindcă a trimis SMS-uri şi mesaje alarmiste despre Fibank înainte de retragerile masive de depozite din 27 iunie e un sofiot acuzat de trafic de droguri, poreclit Chicago, sincer convins că Illuminati, reptilienii, si­oniştii şi masonii sunt mână-n mână cu elita politică.

    Ancheta contra lui Gunev a fost declanşată de o plângere din februarie a Reţelei de Protest (mişcarea ONG-urilor şi a unor oameni de afaceri care au organizat, alături de fostul partid de guvernământ GERB, manifestaţiile-maraton începute în iunie 2013 contra guvernului socialist, acuzat de corupţie şi clientelism). Reţeaua cerea investigarea legăturilor între mogulul media Delian Peevski, Ţvetan Vasilev, acţionarul majoritar al KTB, şi Nikolai Barekov, un fost om de televiziune devenit liderul noului partid populist Bulga­ria fără Cenzură (BBŢ), format în mai 2013 şi ajuns deja a patra forţă politică a ţării, judecând după rezultatele alegerilor europarlamentare, unde a obţinut două mandate. Plângerea Reţelei de Protest viza multiple activităţi ilegale, de la spălare de bani la trafic de influenţă, iar în privin­ţa KTB erau suspectate credite acordate ilegal.

  • Şi-a vândut maşina pentru a salva de la faliment afacerea tatălui său. Nici el nu îşi imagina ce se va întâmpla după

    În 1984, John Schnatter a cumpărat echipamentul folosit în valoare de 1.600 dolari al unui restaurant, l-a montat într-o debara din spatele tavernei tatălui său şi a început să facă pizza.
    Businessul său a devenit Papa John’s, companie formată în prezent din 4.500 de restaurante şi care a adus vânzări de 1,4 miliarde de dolari anul trecut.


    “Eu sunt visul american” a declarat Schnatter pentru publicaţia Entrepreneur.com. Ideea deschiderii unei afaceri cu pizza i-a  venit lui Schnatter când avea 15 ani, în timp ce spăla vase într-un restaurant din oraşul său natal, Jeffersonville, Ind. Când Rocky, proprietarul restaurantului, era ocupat, Schnatter îi lua locul şi făcea el însuşi pizza. Astfel, tânărul a dezvoltat o înţelegere profundă a ceea ce îşi doresc clienţii. “Locul în care făceam pizza era chiar lângă cel unde spălam vasele. Prin urmare, dacă pizza era făcută cum trebuie, farfuria se întorcea goală. În caz contrar, farfuria venea pe jumătate plină.”
    În afară de faptul că a învăţat cum se face o pizza pe placul consumatorilor, Schnatter a observat că în timp ce lanţurile de restaurante livrează pizza la uşile oamenilor, cele locale, antreprenoriale, care fac produse de calitate, nu oferă acelaşi tip de servicii. Acest gol din piaţă i-a oferit lui Schnatter baza pentru un plan de afaceri.


    După ce şi-a terminat studiile, Schnatter s-a întors acasă, într-o perioadă în care barul tatălui său, Mick’s Lounge, se lupta cu falimentul. Pentru a-l ajuta pe tatăl său, a fost nevoit să îşi vândă maşina, un Camaro vechi. După ce a adus afacerea tatălui său la linia de plutire, s-a hotărât să ofere o şansă planului său de afaceri. A cumpărat echipamentul de restaurant uzat şi a început să facă pizza chiar în debaraua barului tatălui său. “Vindeam pizza cu 5 dolari în spate şi beri cu 50 de cenţi în faţă”.

    Businessul său a întrecut astfel chiar şi propriile aşteptări.  A deschis în scurt timp propria locaţie care a ajuns să îi aducă vânzări de 9.000 de dolari pe săptămână, comparativ cu marile lanţuri de pizzerii, ce făceau 6.000 de dolari săptămână. Următorul pas a fost francizarea afacerii. În prezent, există 4.500 de restauranta Papa John, dintre care 700 sunt deţinute de Schnatter.

    Schnatter şi-a căutat între timp şi vechiul Camaro pe care l-a vândut în 1984 pentru a resuscita afacera tatălui său. A plătit 250.000 de dolari pentru a-l răscumpăra şi spune că maşina este o amintire zilnică a sacrificiilor pe care a trebuit să le facă pentru dezvoltarea Papa John’s.

    Sursa: Entrepreneur.com

     

  • CNADNR estimează că va plăti până la 40 milioane euro pentru finalizarea lotului 2 Nădlac – Arad

     Contractul pentru remedierea lucrărilor existente şi finalizarea celor rămase de executat la autostrada Nădlac – Arad şi drum de legătură, lotul 2, km 22+218 – km 38+882 va fi atribuit prin licitaţie deschisă, pentru preţul cel mai scăzut.

    Valoarea estimată a lucrărilor este cuprinsă între 119,3 milioane lei, sumă la care se vor raporta ofertanţii pentru întocmirea ofertei financiare, şi 143,1 milioane lei, nivel care include şi achiziţia unor eventuale servicii similare. Sumele sunt fără TVA.

    Durata contractului va fi de 56 luni de la data atribuirii. Proiectul va fi finanţat cu fonduri europene (85%) şi bani de la buget.

    CNADNR a reziliat în vara anului trecut contractul de proiectare şi execuţie al acestui lot după falimentul constructorului, Alpine Bau din Austria, comunicând la vremea respectivă că stadiul de execuţie a lucrării este de 84,75%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro