BusinessMagazin

Tag: evaluare

  • Afacerea pe care în 2008 au refuzat-o şapte investitori iar acum este evaluată la 25,5 miliarde de dolari

    Povestea Airbnb este încă un exemplu pentru antreprenori să nu renunţe la ideile lor doar pentru că sunt refuzaţi de investitori.

    În 2008, anul cand compania a fost fondată, Airbnb cauta să strângă 150.000 de dolari de la investitori. Brian Chesky, co-fondator şi CEO, a mers la şapte firme de investiţii şi a fost refuzat de toate, scrie Business Insider.

    Cinci dintre acestea au refuzat să finanţeze Airbnb, iar celelalte două firme nici nu s-au obosit să-i răspundă lui Chesky. Investitorii au refuzat fie pentru că o astfel de investiţie nu intra în aria de interes a companiei  sau din cauza lipsei entuziasmului consumatorului pentru business-uri de călătorie.

    În momentul acela, cine era de accord să finanţeze compania cu 150 de mii de dolari primea 10% din acţiunile companiei. În prezent Airbnb este evaluată la 25,5 miliarde de dolari.

    „Data viitoare când ai o idee şi este respinsă, vreau să te gândeşti la povestea asta” a spus Brian Chesky

  • Mirajul Uber şi noua bulă tehnologică

    Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,6 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 40 miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori, depăşind cu uşurinţă concurenţii. Însă lucrurile nu sunt chiar atât de roz în lumea lui Travis Kalanick: un material publicat recent de Bloomberg arată că Uber a înregistrat venituri de 415 milioane de dolari şi pierderi de 470 de milioane.

    Din materialul publicat de Bloomberg reiese că Uber a înregistrat pierderile pe fondul extinderii operaţiunilor la nivel global, unde competiţia este din ce în ce mai aprigă. O mare parte din investiţii au fost făcute în China, acolo unde compania americană încearcă să impună serviciul uberPOOL. „Cifrele publicate sunt vechi şi nu reflectă situaţia actuală“, a spus Nairi Hourdajian, purtător de cuvânt al Uber. La jumătatea acestei luni, Wall Street Journal a dezvăluit că reprezentanţii Uber negociază atragerea de noi fonduri din partea fondului de investiţii chinez Hillhouse Capital Group. Publicaţia a specificat suma de un miliard de dolari, acesta fiind un semn că Uber se pregăteşte pentru listarea pe bursă.

    Uber este o aplicaţie care permite utilizatorilor să fie în permanenţă conectaţi cu serviciile oferite de taximetrişti. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în regim de taxi în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii nu sunt angajaţi ai Uber, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Un alt aspect extrem de important este că plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash. Succesul Uber a fost însă acompaniat de scandaluri şi controverse. Datorită numărului tot mai mare de clienţi, Uber a devenit un pericol pentru companiile de taximetrie, motiv pentru care în mai multe state din estul Europei şoferii de taxi au organizat proteste împotriva aplicaţiei. În Statele Unite şi India, mai mulţi şoferi ce lucrau pentru Uber au fost acuzaţi şi chiar condamnaţi pentru atacuri asupra clienţilor sau chiar răpirea acestora. Justiţia din Spania şi Portugalia au interzis activitatea Uber, iar compania a fost nevoită să renunţe la serviciul de ridesharing (care permite pasagerilor să împartă costul călătoriei) în Germania, după ce a fost interzis de un judecător.

    Un exemplu grăitor în această direcţie este Homejoy, un start-up ce funcţionează pe un sistem similar cu Uber: compania pune la dispoziţia clienţilor (proprietari de case sau apartamente) oameni de serviciu (mai mult sau mai puţin specializaţi). La începutul lunii iunie, The San Francisco Chronicle a anunţat că Homejoy este de vânzare, ca urmare a rezultatelor financiare nesatisfăcătoare.

    Homejoy oferea servicii minime de curăţenie pentru 19 dolari, dar pierdeau 12 dolari de fiecare dată când un client solicita acest pachet. Ei operau în pierdere, au scris cei de la The San Francisco Chronicle, folosind preţuri de dumping. Evident, compania încerca astfel să îşi asigure o cotă importantă de piaţă; greşeală celor de la Homejoy a fost însă supraestimarea acestei pieţe.

    Deşi Homejoy a reuşit să strângă 38 de milioane de dolari în primele runde de finanţare, aceşti bani nu au fost suficienţi pentru a menţine o politică agresivă a preţurilor.

    Scăderea preţurilor pentru a elimina competitorii de pe piaţă a fost o strategie ce părea să funcţioneze în cazul Uber, dat fiind şi faptul că pierderile înregistrate prin UberX, serviciul low-cost, erau acoperite de marja ridicată de profit în cazul Uber Black sau Uber XL. Cu toate acestea, tot mai mulţi analişti discută despre sfârşitul Uber şi al altor aplicaţii evaluate la miliarde de dolari.

    Întrebarea firească este următoarea: asistăm la o nouă bulă tehnologică? Chiar dacă nu este atât de evidentă ca dot.com din anii 2000, această perioadă de investiţii nejustificate şi companii supraevaluate poate avea efecte nedorite pe termen lung. Iar faptul că majoritatea companiilor aflate în „clubul miliardarilor“ sunt companii axate pe servicii mobile şi nu pe producţie tehnologică induce o şi mai mare stare de nelinişte; ele s-au ridicat ca soluţii pentru nevoi abstracte, fără o bază concretă. Start-up-urile din zona IT, mai ales din sectorul aplicaţiilor mobile, pot dispărea foarte repede.

    Există analişti care nu sunt de acord cu această idee, aducând o serie de argumente împotriva conceptului de „bulă de săpun“. Spre exemplu, o diferenţă faţă de anii 2000 este durata de timp necesară listării la bursă: în urmă cu 15 ani companiile se listau la bursă chiar înainte de a genera venituri; astăzi, companii precum Facebook dau dovadă de răbdare şi se pregătesc ani buni înainte de a deveni entităţi publice. Un alt argument „contra“, deşi nu pare la prima vedere, se referă volumul investiţiilor de astăzi care este mult sub cel al investiţiilor din anii 2000. Mai precis, valoarea totală a investiţiilor din 2014 a reprezentat o treime din valoarea celor din anul 2000. Numărul total al investiţiilor, pe de altă parte, a rămas aproape neschimbat în ultimii opt ani: în jur de 1.000 de runde de finanţare sunt aprobate anual, adică jumătate din numărul celor aprobate în anul 2000.

    „Bulă de săpun“ sau nu, industria IT a început din nou să cultive o serie de modele economice nesigure. Evoluţia Uber, deşi nu poate fi privită ca reper absolut, poate fi grăitoare în ceea ce priveşte viitorul unor companii ridicate pe aşteptări şi nu pe rezultate.

  • Asociaţiile de mediu susţin că autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci continuă în mod nelegal

    În continuare, fabrica de prelucrare a lemnului ar urma să prelucreze anual aproximativ 1.000.000 de arbori fără ca acest aspect să intre în atenţia APM Covasna, informează un comunicat al Asociaţiei Bankwatch România, Fundaţiei Greenpeace România, Asociaţiei Neuer Weg şi Asociaţiei E-JUST. Asociaţiile în cauză au cerut săptămâna aceasta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul “Instalaţii aferente obţinerii energiei verzi la fabrica de debitare şi prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18.05.2015.

    Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentaţie pentru emiterea autorizaţiei, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deşeurilor, prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, autorizaţia de gospodărire a apelor. Din documentaţie lipseşte şi autorizaţia de construire a centralei, deşi aceasta este un act esenţial în procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

    Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice şi electrice de 60 MW putere termică instalată, nu şi pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn.

    “Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărţirea proiectului în porţiuni mai mici şi evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părţi contravine prevederilor legislalaţiei europene în vigoare“, a declarant Hans Hedrich, preşedintele asociaţiei Neuer Weg.

    „Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentaţie să fie comunicată publicului în mod efectiv. Menţiunea că documentaţia se găseşte la sediul autorităţii de mediu este nelegală şi încalcă Convenţia de la Aarhus” a declarat Cătălina Rădulescu, membru al Asociaţiei Bankwatch România.

  • Asociaţiile de mediu susţin că autorizarea fabricii Schweighofer de la Reci continuă în mod nelegal

    În continuare, fabrica de prelucrare a lemnului ar urma să prelucreze anual aproximativ 1.000.000 de arbori fără ca acest aspect să intre în atenţia APM Covasna, informează un comunicat al Asociaţiei Bankwatch România, Fundaţiei Greenpeace România, Asociaţiei Neuer Weg şi Asociaţiei E-JUST. Asociaţiile în cauză au cerut săptămâna aceasta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Covasna să respingă cererea de emitere a autorizaţiei integrate de mediu pentru proiectul “Instalaţii aferente obţinerii energiei verzi la fabrica de debitare şi prelucrare lemn – Reci” şi să anuleze dezbaterea publică programată pentru data de 18.05.2015.

    Beneficiarul proiectului nu a depus întreaga documentaţie pentru emiterea autorizaţiei, lipsind astfel elemente cu privire la gestionarea deşeurilor, prevenirea şi combaterea poluărilor accidentale, autorizaţia de gospodărire a apelor. Din documentaţie lipseşte şi autorizaţia de construire a centralei, deşi aceasta este un act esenţial în procedura de emitere a autorizaţiei integrate de mediu.

    Evaluarea impactului asupra mediului este făcută numai pentru centrala de cogenerare a energiei termice şi electrice de 60 MW putere termică instalată, nu şi pentru fabrica de prelucrare a lemnului ce ar urma să prelucreze anual 848.000 metri cubi de lemn.

    “Centrala de cogenerare constituie parte integrantă a fabricii de cherestea, formează un proiect pentru care trebuia realizată o singură procedură de emitere a acordului de mediu. Împărţirea proiectului în porţiuni mai mici şi evaluarea impactului asupra mediului doar pentru anumite părţi contravine prevederilor legislalaţiei europene în vigoare“, a declarant Hans Hedrich, preşedintele asociaţiei Neuer Weg.

    „Considerăm că procedura de consultare a publicului este nelegală. Nu se poate organiza o dezbatere publică fără ca în prealabil întreaga documentaţie să fie comunicată publicului în mod efectiv. Menţiunea că documentaţia se găseşte la sediul autorităţii de mediu este nelegală şi încalcă Convenţia de la Aarhus” a declarat Cătălina Rădulescu, membru al Asociaţiei Bankwatch România.

  • Antreprenorii români descoperă miza participării la târguri: „În businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu”

    “În 2013 au fost prezente 67 de firme româneşti la Anuga, iar pentru ediţia din acest an s-au înscris, până acum, 75. Probabil că vom ajunge la 80 de firme“, spune Roberta Straub, reprezentant în România şi Republica Moldova al Koelnmesse, unul dintre cele mai importante spaţii de târguri din întreaga lume. „Încet, dar sigur, ieşim din categoria B a ţărilor cu «apetit» în ce priveşte participarea la târguri şi intrăm în categoria A, din care fac parte Italia, Franţa, Olanda, Spania, Polonia“, spune Roberta Straub. Tot ea completează că, în măsura în care participările la expoziţii reprezintă oglinda exporturilor unei ţări, „vedem astfel că şi exporturile româneşti sunt tot mai importante şi în creştere“. Pentru ediţia din 2016 a târgului de mobilă de la Köln sunt contractaţi deja peste 1.000 mp din partea României, iar la târgul alimentar Anuga din acest an suprafaţa închiriată se apropie de 1.000 mp. Şi acestea sunt doar două dintre cele peste 40 de târguri din portofoliul Koelnmesse. Centrul expoziţional de la Köln este însă doar unul din polii către care se îndreaptă firmele româneşti.

    Şi asta pentru că „în businessul modern, contactul internaţional este obligatoriu. În domeniul vinurilor, participarea la târguri internaţionale este una din puţinele ocazii în care avem acces direct la produse din toate zonele viticole“, spune Mihaela Tyrel de Poix, proprietara SERVE. Ea enumeră în rândul beneficiilor concrete de pe urma participării la târguri şi forumuri internaţionale obţinerea de contacte comerciale sau dobândirea de informaţii despre pieţele de export şi despre gusturile consumatorilor. „Participarea la astfel de târguri reprezintă un efort financiar considerabil, iar bugetele variază foarte mult, între 3.000 de euro pentru un târg pe plan local şi până la 7.000 de euro pentru un târg în străinătate“, arată Mihaela Tyrel de Poix. De regulă, bugetul de participare la un târg este influenţat în primul rând de suprafaţa închiriată şi de costurile de transport.

    La Köln, pentru un stand de minimum 12 mp costurile ajung la aproximativ 4.000 de euro pentru chirie şi construcţia lui şi pot ajunge până la 30.000 de euro pentru o suprafaţă de aproximativ 100 mp, spune Roberta Straub. Cu cât standul este mai personalizat, cu atât cresc şi costurile. „O participare la târg se pregăteşte cu mult timp înainte, prin rezervarea spaţiului şi prin informarea clienţilor existenţi sau potenţiali.“ Bugetul participării poate fi păstrat la un nivel relativ scăzut dacă înscrierea se face din timp, organizatorii oferind de multe ori discounturi la chiria de stand în cazul înscrierilor timpu-rii. În plus, costurile cu transportul şi cazarea cresc extrem de mult dacă rezervările nu se fac cu cel puţin 6-8 luni înainte de începerea târgului. „Am întâlnit din păcate cazuri în care costurile de cazare le-au depăşit pe cele de închiriere şi con-strucţie a standului. O planificare proastă atrage cu sine costuri mari şi, de multe ori, neatingerea scopurilor participării. Putem spune acum că 80% din clienţii noştri din România se înscriu din timp şi îşi planifică manifestările cu un an îna-inte“, afirmă Roberta Straub.

    Participarea la astfel de manifestări este absolut necesară pentru companiile care pun accent pe activităţile de export, spun chiar reprezentanţii acestora. 40% din cifra de afaceri a SERVE se datorează exporturilor, iar antreprenoarea are ca ţintă să listeze vinurile în mai multe restaurante clasificate cu stele Michelin, cu precădere în Franţa; vinurile SERVE se află deja în oferta a două restaurante cu stele Michelin din Belgia. Cu toate acestea, din punctul de vedere al rentabilităţii, exporturile nu sunt în mod neapărat de preferat, dar Mihaela Tyrel de Poix consideră că vânzările pe piaţa locală şi externă se completează, în acelaşi mod în care vinurile unei companii trebuie să se regăsească deopotrivă în retail şi în horeca, chiar dacă fiecare canal are, adeseori, game dedicate.

    Şi în opinia Rucsandrei Hurezeanu, antreprenoarea care a dezvoltat afacerea Ivatherm, participarea la târguri interna-ţionale este extrem utilă producătorilor români: le dă ocazia să întâlnească parteneri şi distribuitori din alte ţări, să compare produsele lor cu cele ale competitorilor, să afle care sunt tendinţele, inovaţiile în domeniul lor de activitate, să găsească furnizori sau distribuitori noi pentru produsele lor. „Expunerea produselor tale «faţă în faţă» cu ale celorlalţi este şi un exerciţiu de sinceritate, foarte necesar“, spune antreprenoarea.

    Ea spune că a participat în ultimul an la târguri internaţionale de cosmetice în zonele de interes pentru Ivatherm, adică îndeosebi Asia şi Orientul Mijlociu, pieţe emergente cu potenţial de creştere şi cu mai puţine bariere la intrare. „Am găsit de fiecare dată mulţi parteneri de discuţie. Sigur, nu toate discuţiile se concretizează în contracte. Nu vrem să vindem cu orice preţ, pe orice piaţă, în orice tip de magazin. Astfel, internaţionaliza-rea înseamnă timp şi resurse“, arată fondatoarea Ivatherm. De la finalul anului trecut, Rucsandra Hurezeanu se preocupă de participarea companiilor de cosmetice româneşti la târguri internaţionale cu sprijinul Ministerului Economiei, în calitate de preşedinte al Patronatului Industriei Cosmetice din România. Prima participare a asociaţiei va fi în luna mai la DubaiBeauty-World, cu opt companii româneşti care vor expune în pavilionul românesc.

  • Elena Itu

    Gestionează activităţile de recrutare şi selecţie de personal, de integrare a noilor angajaţi, de evaluare a performanţelor şi de motivare, gestionează şi mediază situaţiile conflictuale şi de criză. 

    „2008, anul în care începea să se pronunţe din ce în ce mai des cuvântul criză, a fost cel în care am ales să las în urmă siguranţa locului de muncă oferit de armată, pentru a-mi dezvolta cariera în mediul privat. Căutarea jobului a fost o oportunitate să traversez tot fluxul recrutării şi selecţiei şi să învăţ din experienţa plină de emoţii a candidatului în căutarea unui loc de muncă. Nu ştiam că voi ocupa postul de director resurse umane la FAN Courier, ştiam doar că sunt hotărâtă să fac o schimbare“, spune Itu.

    Anterior, Elena Itu a fost căpitan în rezervă în cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi psiholog consilier expert de gradul I şi a participat la proiectul de evaluare psihologică postmisiune din Irak.

    În ultimii cinci ani, FAN Courier a înregistrat o fluctuaţie de personal de  sub 5%, ceea ce a determinat o creştere a profitabilităţii pe angajat. Itu a coordonat mărirea echipei prin organizarea procesului de recrutare şi selecţie pentru 300 de noi posturi. Proiectul său de suflet este sistemul de evaluare a performanţelor angajaţilor, aliniat la strategia şi viziunea acţionarilor companiei.

  • ACR lansează “Street View Test” – un sistem de evaluare ce foloseşte motorul Google Street View

    Noua platforma www.streetviewtest.ro pastreaza atat formatul si numarul de intrebari dintr-un test auto traditional, cat si timpul disponibil pentru rezolvare, anunţă site-ul ACR.

    Chestionarele auto formulate pe Google Street View de instructorii ACR schimba, pe de o parte, paradigma testelor clasice auto, nepropunandu-si sa le inlocuiasca, ci sa le completeze. Scopul noului tip de teste este de a prezenta intrebari formulate pe situatii reale, din viata de zi cu zi, cu care viitorii soferi se pot identifica mai bine, pentru ca au loc pe strazile pe care chiar vor conduce.

    Ideea a pornit de la faptul ca imaginile din testele clasice nu surprind realitatea cotidiana. In schimb, camerele Google Street View capteaza mereu situatii relevante, care devin adevarate lectii pentru cei care se pregatesc sa-si obtina permisul de conducere, notează aceeaşi sursă.

    Astfel, toata harta Google poate deveni un instrument de educatie rutiera relevant si extrem de simplu de folosit. Nu doar in Romania, ci in orice tara pe strazile careia au trecut masinile Street View.

  • Doi tineri primesc bani de la corporaţiile din România ca să le încuie angajaţii în timpul liber

    Catrinel Stoica (30 de ani) şi Sergiu Prundurel (29 de ani) s-au cunoscut la masa de fussbal şi, descoperind pasiunea comună pentru jocuri, au deschis un business pentru oameni ca ei: “The Codex”.

    “În urmă cu ceva timp, Sergiu m-a dus la primul meu escape the room. Şi am fost extraordinar de încântată, eram plină de adrelină şi n-aş mai fi plecat de acolo. Câteva săptămâni mai târziu, în timp ce eram la o cafea, ne-am gândit că am putea deschide şi noi un astfel de business”, povesteşte Catrinel Stoica. “Am început cu idei măreţe, voiam să deschidem şi o cafenea, să fie o locaţie în care să ai tot felul de jocuri la un loc. Voiam un loc pentru toţi pasionaţii de board games şi de jocuri în general“, o completează partenerul său de afaceri.

    “Iniţial am vrut să deschidem patru escape-uri, dar ne lipsea componenta aceea de competiţie, precum şi cea de noroc, de hazard. Aşa că ne-am gândit că am putea face ceva mai dinamic şi mai distractiv.” Aşa că au dezvoltat conceptul numit challenge rooms, un joc bazat pe ideea de escape the room dar care are ceva componente în plus. “Ideea de challenge room e ceva mai complexă”, povesteşte tânăra antreprenoare, “nu se rezumă doar la ideea de a ieşi din cameră. Uneori ai misiuni şi se merge pe o variantă de punctaj.”

    Au investit până în prezent 10.000 de euro, dar au planuri pentru a mai deschide o cameră şi pentru a dezvolta mai multe scenarii pentru clienţi. “Acum sunt gata trei camere şi sperăm că cea de-a treia va fi gata pe 15 aprilie.”

    Nu i-a speriat faptul că în Bucureşti se deschid aproape săptămânal astfel de businessuri.

    “Când am început businessul, erau mult mai puţini concurenţi pe piaţă. Am vrut iniţial să găsim un spaţiu tot în centru, dar ne trebuia ceva mai mare şi până la urmă am ajuns aici.

    Credem că există o piaţă a celor care sunt împătimiţi sau care vor ajunge împătimiţi foarte curând“, crede Sergiu Prundurel.

    Noutatea “The Codex” vine mai ales din zona de corporate. Aici, cei doi vor să implementeze şi o componentă de resurse umane care să ajute angajatorii în cadrul procesului de evaluare. “Pe partea de corporate avem două programe, cel de teambuilding şi employee assessment, care e o idee nouă pe piaţa din România. Eu şi Sergiu am lucrat mult în multinaţionale şi ştim ce vrea o companie de la un  teambuilding. Mai mult chiar, înţelegem că o companie care are mai mulţi angajaţi în evaluare ar vrea să poată face acest lucru într-un mod inedit. Escape room-urile sunt gândite pentru a evaluat logica, intuiţia, atenţia la detalii şi altele. Challenge room-urile oferă mai mult, pot da detalii despre modul în care un angajat se raportează la aspecte financiare, ce decizii ia, cât de cinstit este în competiţie şi cât de departe ar merge pentru a câştiga”, explică Stoica.

    Programul de employee assessment foloseşte un scor pentru a evaluat angajaţii, iar rezultatele pot fi trimise companiei după câteva zile. Pentru un program de teambuilding normal, fără segmentul de evaluare, o companie trebuie să scoată din buzunar în jur de 20-25 de euro per angajat.

  • Lucaci a primit un punctaj sub cel necesar pentru a rămâne şef la Ştirile TVR, dar îl poate contesta

    Claudiu Lukacsi (Claudiu Lucaci) a fost reevaluat, deşi a obţinut un punctaj care îi permitea să îşi menţină actuala funcţie la prima evaluare a activităţii sale, însă o comisie condusă de Stelian Tănase, preşedintele-director general al Societăţii Române de Televiziune (SRTv), a decis că procesul de evaluare în cazul său “a fost viciat”.

    Astfel, pe 25 martie, Consiliul de Administraţie (CA) al Societăţii Române de Televiziune a decis să fie reevaluat atât Claudiu Lucaci, coordonatorul cu atribuţii de director al Direcţiei Ştiri a TVR, cât şi colega sa Ioana Popescu, coordonator cu atribuţii de producător executiv la Direcţia Ştiri.

    Decizia a fost luată de majoritatea membrilor CA al SRTv (şi cu patru voturi “împotrivă”), având în vedere că o comisie de soluţionare a contestaţiilor din TVR, condusă de Stelian Tănase, a decis, în prima parte a lunii martie, că procesul de evaluare în cazul lui Claudiu Lucaci a fost viciat şi a propus anularea evaluării în acest caz.

    CA al SRTv a aprobat constituirea unei comisii de reevaluare managerială a lui Claudiu Lucaci, compusă din trei membri titulari cu drept de notare, selecţionaţi dintre cei care nu au făcut parte din prima comisie de evaluare a lui Lucaci, şi doi membri supleanţi.

    De asemenea, CA al SRTv a aprobat constituirea unei comisii de reevaluare managerială a Ioanei Popescu, compusă din trei membri titulari cu drept de notare, selecţionaţi dintre cei care nu au făcut parte din prima comisie de evaluare, şi doi membri supleanţi.

    Astfel, în această săptămână, atât Claudiu Lucaci, cât şi Ioana Popescu au fost reevaluaţi, iar procesul s-a încheiat vineri, când cei doi au susţinut interviuri în faţa comisiilor, au declarat mai multe surse din Televiziunea Română pentru MEDIAFAX.

    Sursele citate au spus că Ioana Popescu a obţinut peste 75 din 100 de puncte la cele două etape ale evaluării (proiectul de management şi interviul în faţa comisiei) şi îşi va putea păstra funcţia de coordonator cu atribuţii de producător executiv la Direcţia Ştiri.

    În schimb, Claudiu Lucaci a obţinut sub 75 de puncte, respectiv sub punctajul necesar pentru a-şi putea păstra funcţia de coordonator cu atribuţii de director al Direcţiei Ştiri a TVR.

    Lucaci poate, însă, depune o contestaţie şi aceasta urmează să fie analizată săptămâna viitoare, respectiv în perioada 6 – 8 aprilie, au precizat sursele citate. Însă din comisia de contestaţii va face parte şi Stelian Tănase, cel care a făcut parte şi din prima comisie de contestaţii, care a cerut anularea primei evaluări a lui Claudiu Lucaci.

    Dacă în urma contestaţiei se va menţine “verdictul” în cazul lui Claudiu Lucaci, acesta va fi înlocuit de la conducerea Ştirilor TVR. Însă Lucaci va putea să îşi continue activitatea în Televiziunea Română, în care este angajat.

    Claudiu Lucaci s-a numărat printre cei care au obţinut punctajele necesare pentru a fi în continuare manageri în TVR, la procesul de evaluare care s-a desfăşurat recent în Televiziunea Română, după cum au declarat, pe 20 februarie, pentru MEDIAFAX mai multe surse din TVR.

    Însă Romina Surugiu, membru al Consiliului de Administraţie al SRTv şi membru al comisiei care l-a evaluat prima dată pe Claudiu Lucaci, a depus o contestaţie în acest caz, după cum au declarat, pe 4 martie, pentru MEDIAFAX mai multe surse din SRTv.

    Contestaţia formulată de Romina Surugiu făcea referire la documentele primite de la secretariatul comisiei de evaluare a managerilor, la raportul de activitate şi proiectul managerial depuse de Claudiu Lucaci şi Ioana Popescu.

    Ioana Popescu este producător executiv în Direcţia Emisiuni Informative şi Sport din TVR, care este condusă de Claudiu Lucaci. Popescu ar fi obţinut sub 75 de puncte în urma procesului de evaluare din TVR, cât ar fi fost minimum necesar, însă a făcut o contestaţie în acest caz, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din instituţie.

    Romina Surugiu a susţinut în contestaţia sa că rapoartele de activitate depuse de Claudiu Lucaci şi Ioana Popescu “sunt identice de la punctul A la punctul F”.

    Potrivit surselor citate, comisia de soluţionare a contestaţiilor, formată din Stelian Tănase, preşedintele-director general al SRTv, Cristian Ţopescu şi Lucian Romaşcanu, consilieri în management în TVR, Amelia Roxana Vasile, consilier juridic, Liana Săndulescu, producător TV, şi un observator din partea sindicatului din TVR, a analizat aspectele semnalate de Romina Surugiu şi a constatat că rapoartele de activitate ale lui Claudiu Lucaci şi al Ioanei Popescu “sunt identice de la capitolul/criteriul A până la capitolul/criteriul F”.

    “Comisia de contestaţii apreciază că, atâta vreme cât domnul Claudiu Lukacsi a argumentat în faţa comisiei de evaluare că a depus un proiect managerial în echipă cu doamna Popescu Ioana Cătălina, iar comisia de evaluare nu a ţinut cont de faptul că fiecare manager are obiective proprii pe care trebuie să le îndeplinească şi, mai mult decât atât, atât întocmirea, cât şi evaluarea raportului de activitate se realizează în mod individual, nu colectiv, apreciem că procesul de evaluare a fost viciat şi propunem anularea procesului de evaluare al domnului Claudiu Lukacsi”, ar fi decis comisia de soluţionare a contestaţiilor din TVR.

    Potrivit regulamentului privind selecţia managerilor şi evaluarea managementului executiv în cadrul SRTV, aprobat printr-o Hotărâre a Consiliului de Administraţie, comisia de soluţionare a contestaţiilor are obligaţia de a se pronunţa doar asupra modului de respectare a procedurii privind organizarea şi desfăşurarea concursului.

    Pe de altă parte, la rândul său, Claudiu Lucaci a depus o contestaţie cu privire la procedura de evaluare, care ar fi fost însă respinsă de comisia de soluţionare a contestaţiilor, condusă de Stelian Tănase, au declarat, pe 4 martie, pentru MEDIAFAX mai multe surse din TVR.

    Contestaţia formulată de Claudiu Lucaci viza “îndreptarea unei posibile erori în procedura de evaluare managerială anuală”, în sensul înlocuirii din comisia de evaluare a Rominei Surugiu şi a lui Adrian Bucur. Jurnalistul Adrian Bucur este la rândul său membru al Consiliului de Administraţie al TVR şi a fost membru supleant al Rominei Surugiu în comisia de evaluare a lui Claudiu Lucaci.

    În acest caz, comisia de soluţionare a contestaţiilor a spus că evaluarea raportului de activitate al lui Claudiu Lucaci a fost făcută de membrii comisiei cu respectarea procedurii stabilite prin Regulamentul de evaluare a managementului executiv în SRTv, prin acordarea de fiecare membru al comisiei de evaluare de puncte, de la 1 la 100.

    Cu privire la aducerea la cunoştinţă a componenţei comisiei de evaluare, fapt contestat de Claudiu Lucaci, comisia de soluţionare a contestaţiilor a spus că nu există nicio dispoziţie legală în Regulamentul privind selecţia managerilor şi evaluarea managementului executiv în cadrul SRTv care să dispună comunicarea componenţei comisiei de evaluare fiecărui angajat evaluat, iar, pe de altă parte, componenţa comisiilor de evaluare legal constituite respectă prevederile aceluiaşi regulament.

    Totodată, comisia de contestaţii a spus că, în şedinţa Consiliului de Administraţie din 24 noiembrie 2014, a fost adoptată o hotărâre având ca obiect componenţa comisiilor de evaluare a managerilor care coordonează compartimentele reprezentate în Comitetele directoare, fiind enumeraţi cei opt membri care fac parte din comisiile de evaluare a membrilor Comitetului Director al SRTv, fapt care nu ar fi fost contestat de Claudiu Lucaci până la data procesului de evaluare.

    Referitor la suspiciunea lui Claudiu Lucaci cu privire la cerinţele minime de imparţialitate, obiectivitate şi neutralitate pentru membrii comisiei de evaluare, comisia de soluţionare a contestaţilor a spus că “cele redate în cuprinsul solicitării (lui Lucaci, n.r.) cu privire la cei doi membri ai CA (Surugiu şi Bucur, n.r.) sunt nesusţinute şi netemeinice, atâta vreme cât presupusa antepronunţare a acestora nu s-a făcut pe raportul de activitate al lui Lucaci, ci pe o situaţie punctuală existentă anterior momentului evaluării”.

    Evaluarea şi punctarea lui Claudiu Lucaci a fost făcută strict pe analiza raportului de activitate, pe baza criteriilor de notare, a mai spus comisia de soluţionare a contestaţiilor, condusă de Stelian Tănase.

    Cu privire la subordonarea lui Adrian Bucur lui Claudiu Lucaci, conform organigramei Direcţiei Ştiri, comisia de soluţionare a contestaţiilor a spus că nu există nicio dispoziţie imperativă prevăzută de Legea 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea SRTv şi de Regulamentul privind selecţia managerilor şi evaluarea managementului executiv în cadrul SRTv care să interzică vreunui membru al CA numirea/nenumirea în oricare comisie de evaluare a managementului executiv din TVR.

    Pe de altă parte, în luna februarie, Adrian Bucur, jurnalist în SRTv şi membru al Consiliului de Administraţie al TVR, a declarat pentru MEDIAFAX că a decis să îşi dea demisia de onoare din comisiile de evaluare a managerilor din TVR, întrucât consideră că procesul a fost profund viciat şi a devenit “o Cântarea României”.

    De cealaltă parte, Claudiu Brînzan, la rândul său membru în Consiliul de Administraţie al SRTv şi în comisii de evaluare a şefilor din TVR, a declarat, pe 4 martie, pentru MEDIAFAX, că directorul Direcţiei Ştiri, Claudiu Lucaci, este “linşat” de oameni “din arcul actualei puteri”, sugerând că se încearcă înlăturarea sa de la conducerea Ştirilor.

  • Un tânăr de 31 de ani conduce din 2013 operaţiunile unui start-up la Iaşi. Acum businessul valorează 25 de milioane de euro

    După ce a pornit mai multe afaceri în România, italianul Stefano Bargagni a avut ideea de a dezvolta o aplicaţie de tip cloud. „Social cloud“ mai exact, după cum o numeşte Andrei Rebenciuc, de 31 de ani, operations manager la start-up-ul Cynny. Tânărul ne-a povestit care este legătura între Italia, cloud computing şi o echipă de programatori de la Iaşi.

    “Stefano Bargagni impreuna cu un viitor asociat al Cynny, Cristian Varvara, au decis sa dezvolte in Iasi proiectul. Am fost desemnat, in urma unei vizite in Florenta, sa pun bazele echipei din Iasi.” Aşa începe povestea Cynny, un start-up româno-italian evaluat recent la 25 de milioane de euro.

    Stefano Bargagni, cel care a dezvoltatul conceptul, este cunoscut în lumea tehnologiei pentru CHL, o platformă de e-commerce lansată cu un an înainte de apariţia Amazon.com. El a mai dezvoltat şi alte proiecte de IT în România, dar Cynny pare a fi cel mai promiţător de până acum.

    Ce înseamnă însă social cloud? Un sistem de stocare a informaţiei online destinat conţinutului multimedia. „În cloud-ul de la Cynny, fişierele sunt prezentate într-un mod inedit. Am preferat să lucrăm cu tag-uri, nu cu foldere. Iar modul in-edit este acel Livecast, care vine în primul rând cu o tehnologie foarte avansată. Totul se întâmplă în timp real, în browser, nu se face niciun fel de procesare“, explică Andrei Rebenciuc. „Dacă ai urcat cinci poze, o melodie şi trei filmu-leţe şi ai dat preview, vezi filmuleţul în timp real. Totul este în timp real. Una din marile provocări a fost să facem acest filmuleţ ca o poveste fără întreruperi, fără timp de încărcare. Toată emoţia există atunci când filmul curge lin, de la un capăt la altul, nu când se opreşte la jumătate şi se încarcă iar. Pentru că atunci se duce toată emoţia.“

    Un avantaj al Cynny în faţa competitorilor este gratuitatea. Pentru a reuşi acest lucru, compania a decis să dezvolte unităţi de stocare. „Serviciile Cynny sunt gratuite şi nelimitate. Putem să oferim acest lucru pentru că avem hardware-ul nostru, dezvoltat în Italia şi construit în parteneriat cu o firmă din Taiwan. Am mers pe această variantă tocmai din ideea de a economisi bani şi de a putea oferi gratuit exact acel spaţiu de stocare nelimitat.“

    Au reuşit să adune, în prima rundă de investiţii, o sumă importantă de bani. „Am primit până acum 2,5 milioane de euro, bani proveniţi de la investitori privaţi din Italia. Practic, aceasta a fost etapa de seed. Urmează să discutăm însă şi cu o serie de companii de venture capital din Statele Unite.“ Ca urmare, compania a fost evaluată de către KPMG, în 2014, la 25 de milioane de euro. Andrei Rebenciuc spune că pentru investitori este extrem de important faptul că Cynny dezvoltă şi partea de hardware. „Serverele sunt construite de la zero, am testat mai multe prototipuri şi în cele din urmă am ales această variantă de a le produce în Taiwan. Este o tehnologie de stocare avansată şi eco-friendly, produce ex-trem de puţină căldură şi consumă puţine resurse.“

    „Până şi cele mai nontehnice persoane pot accesa Cynny, pentru că ăsta a fost şi focusul“, spune Rebenciuc. „Nu am vrut un produs care să fie accesibil doar studenţilor de la facultatea de informatică. Procesul este foarte liniar şi foarte simplu. Nu te poţi loga decât cu Facebook, Twitter, LinkedIn sau Google”. Nu există login cu mail şi parolă, pentru că toată ideea este să poţi beneficia de produs şi cu prietenii tăi. Practic, nu am vrut să mai reinventăm roata cu prietenii Cynny, şi atunci am decis că dacă eşti activ în social media, e mai simplu să te conectezi cu conturile respective şi să poţi avea acces în câteva secunde.“

    Elementul principal de noutate al Cynny este însă tehnologia Livecast, ce permite crearea unor clipuri sau filme în timp real. „Noi am cercetat piaţa şi nu am mai găsit tehnologia asta la nimeni. Singurii care au mai încercat aşa ceva au fost cei de la Facebook, când au lansat Lookback, clipurile de zece ani. Diferenţa este că la Facebook este vorba de o machetă în care se schimbă doar pozele, la noi totul este dinamic. Dacă pui o melodie o să aibă patru minute Livecast-ul, dacă pui doar trei poze o să aibă şase sau opt secunde. Nu avem nimic prestabilit, totul se construieşte dinamic“, explică Andrei Reben-ciuc. „Asta a fost una din marile provocări, pentru că browserele totuşi nu sunt la un nivel foarte avansat pe partea de redare a imaginilor statice sau animate. În spate folosim foarte mulţi algoritmi: pentru detecţia feţei, pentru detecţia BPM-urilor (măsurilor muzicale – n.red.), pentru recunoaşterea tipului de imagine, respectiv portret, peisaj, panoramică, a numărului de caractere şi aşa mai departe. Folosim toţi aceşti algoritmi pentru a oferi utilizatorilor o poveste cât mai plăcută. O să dau un exemplu: dacă urci în Livecast o poză cu tine şi cu un copil, iar programul dă zoom şi se concentrează doar pe faţa ta, atunci persoana mai importantă din poză nu prea mai apare în poză, şi asta nu e deloc în regulă. Din acest motiv folosim foarte mult JavaScript pentru a lua cât mai multe informaţii din imagini, din clipuri sau melodii pentru a dezvolta acea poveste emo-ţionantă pentru user. Practic, muzica dictează viteza şi tipul tranziţiilor dintr-o animaţie. Dacă începi cu Vivaldi, bineînţeles că tranziţiile vor fi extrem de lente, dacă treci la ceva cu 160 de măsuri o să devină totul mult mai rapid.“