Tag: energie

  • Cea mai mare tranzacţie a anului: Unul dintre cei mai importanţi furnizori şi distribuitori de gaze naturale din România, cumpără CEZ Vânzare

    Premier Energy, unul dintre cei mai importanţi furnizori şi distribuitori de gaze naturale din România a achiziţionat compania CEZ Vânzare, deţinută de Macquarie Asset Management şi cu un portofoliul de 1,4 milioane de clienţi, se arată în comunicatul emis de Premier Energy.

    “Este o mare bucurie şi realizare pentru noi această tranzacţie. Achiziţia CEZ Vânzare este un pas extrem de important în strategia noastră de dezvoltare locală şi regională, în linie cu planul anunţat de a deveni o platformă energetică regională. Suntem implicaţi pe termen lung în distribuţia şi furnizarea de gaze naturale în România, precum şi în producţia şi furnizarea de energie electrică din surse regenerabile. Avem un business care se extinde atât organic, cât şi prin achiziţii şi fuziuni, iar obiectivul nostru este integrarea pe verticală. Aşadar, preluarea CEZ Vânzare creează sinergii în grupul nostru şi ne completează portofoliul”, a declarat Jose Garza, CEO al Premier Energy.

    CEZ Vânzare se va concentra în continuare pe furnizarea de gaze naturale şi energie electrică clienţilor, tranzacţia neafectând contractele dintre companie şi clienţi sau angajaţi. Tranzacţia va produce efecte după încheierea procedurilor legale.

    Înfiinţată în 2007, Premier Energy operează ca distribuitor şi furnizor pe piaţa gazelor naturale din România, fiind al treilea mare jucător de profil, după Engie şi E.ON. Compania este deţinută de holdingul din energie Premier Energy PLC înregistrat în Cipru, controlat indirect de omul de afaceri ceh Jiri Smejc, prin intermediul fondului de investiţii Emma Capital. Totodată, Premier Energy PLC este cel mai mare distribuitor şi furnizor de energie electrică în Republica Moldova, cu o cotă de piaţă de circa 70%, se mai arată în comunicatul de presă.

  • Bento: 2023 a fost un an dinamic, în care am realizat investiţii în dezvoltarea de produse proprii şi ne-am împlicat în proiecte IT în mai multe domenii – utilităţi, energie, telecomunicaţii şi petrol şi gaze

    Echipa din divizia de infrastructură IT şi cloud a Bento s-a concentrat anul acesta pe implementarea de servicii de automatizare a infrastructurilor IT şi pe servicii de externalizare a operaţiunilor IT specifice zonei de data center Compania a continuat să îmbunătăţească anul acesta produsele sale software proprii – Bento Field Service Management, Bento Mobile Device Management, Grânar şi Smart Metering & Energy Management.


    Compania românească Bento – Intellectually Curious (2B Intelligent Soft SA), specializată în dezvoltarea şi implementarea de soluţii software şi furnizarea de servicii de infrastructură IT şi cloud, a continuat să investească anul acesta în propriile soluţii software dedicate industriei de energie, agriculturii şi organizaţiilor care au angajaţi pe teren şi a fost totodată implicată într-o serie de proiecte de anvergură pe zona de infrastructură IT şi cloud, urmând să încheie 2023 cu o cifră de afaceri de circa 55 milioane de lei. Compania a câştigat contracte mari în valoare de câteva milioane de euro pentru proiecte de infrastructură IT în domeniul energiei, al tutunului şi în sectorul de petrol şi gaze.

    „2023 a fost un an dinamic, în care am crescut peste aşteptările pe care le aveam la finalul anului trecut, demonstrând capacitatea noastră de a ne adapta într-un mediu economic în continuă schimbare. Preconizăm că vom încheia anul cu venituri care se vor situa în zona de 55 de milioane lei, conform bugetului revizuit în octombrie, un rezultat notabil, aferent eforturilor susţinute ale întregii echipe Bento şi al parteneriatelor pe care le-am cultivat de-a lungul timpului. Astfel, putem spune că 2023 a fost un an foarte bun pentru Bento, cu rezultate operaţionale deosebite, susţinute de eforturi substanţiale în zona de execuţie, încheierea de contracte noi, câştigarea unor clienţi strategici şi atingerea obiectivelor de dezvoltare a afacerii pe care ni le-am setat”, a declarat Radu Scarlat, director general şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Bento, companie listată pe piaţa AeRO la Bursa de Valori Bucureşti. El a adăugat că în primele nouă luni ale anului Bento a avut rezultate notabile, înregistrând venituri din exploatare de 39 milioane de lei şi un profit net de 12,1 milioane de lei.

    „Creşterile înregistrate la nivelul indicatorilor cheie în primele nouă luni ale anului confirmă strategia noastră de dezvoltare, precum şi angajamentul faţă de inovaţie la nivelul serviciilor şi soluţiilor pe care le furnizăm clienţilor noştri. Rezultatele înregistrate reflectă nu doar creşterea numerică a companiei noastre, dar şi maturizarea strategică a Bento, deoarece am realizat investiţii în dezvoltarea de produse proprii şi ne-am împlicat în proiecte din sectoare diverse, precum utilităţi, energie, telecomunicaţii, service şi multe alte industrii. Mai mult, pe lângă faptul că ne-am consolidat în sectoarele clasice pentru noi – precum cel de utilităţi – am accesat şi industrii noi, ce ne ajută să ne creştem expertiza operaţională şi să adăugăm funcţionalităţi relevante produselor noastre.”

    În prezent, businessul Bento se împarte aproape în mod egal între divizia dedicată propriilor produse software şi divizia axată pe infrastructura IT şi servicii cloud. Pe zona de infrastructură IT şi cloud, echipa Bento s-a concentrat anul acesta pe implementarea de servicii de automatizare a infrastructurilor IT şi pe servicii de externalizare a operaţiunilor IT specifice zonei de data center, potrivit lui Andrei Cupaciu, partener şi director al diviziei de IT, infrastructură şi cloud în cadrul Bento.

    „De asemenea, am proiectat şi implementat infrastructuri critice personalizate, atât «on premise» cât şi în cloud, alături de soluţii de backup esenţiale pentru protejarea datelor şi asigurarea continuităţii afacerii în faţa pierderilor de date sau a incidentelor ce pot apărea în activităţile zilnice ale companiilor. Şi nu în ultimul rând, am realizat audituri extinse ale infrastructurilor IT ale clienţilor noştri, procese care implică examinarea şi evaluarea întregului ecosistem IT pentru a identifica şi remedia eventualele vulnerabilităţi de securitate şi probleme în infrastructurile existente în vederea asigurării unui mediu IT mai sigur şi mai rezistent în faţa ameninţărilor actuale din ce în ce mai sofisticate”, a completat el.

    Printre proiectele mari la care a lucrat echipa Bento în 2023 se numără cel realizat pentru OMEPA (Operatorul de Măsurare a Energiei pe Piaţa Angro), care s-a situat ca valoare la 1,7 milioane de euro.

    Acesta a constat atât în livrarea unei soluţii IT complexe în 3 centre de date independente şi integrarea a peste 100 de staţii electrice din punctul de vedere al comunicaţiilor de date, cât şi în execuţia de servicii de suport IT adiacent, necesar implementării platformei core de contorizare şi management al datelor de măsurare a energiei electrice pe piaţa angro, conform lui Andrei Cupaciu. „Un alt element extrem de important al acestui proiect a fost reprezentat de respectarea unor parametri de disponibilitate a datelor extrem de stricţi conformi cu legislaţia în vigoare. Totodată, un alt proiect reprezentativ pentru noi în 2023 a fost cel dedicat unui client din industria de tutun, ce a constat în proiectarea şi implementarea unor infrastructuri IT distribuite şi redundante ce deservesc soluţiilor de automatizare a fluxurilor de producţie existente. Astfel, ne mândrim cu faptul că suntem probabil prima companie din România care a livrat sisteme de stocare HPE Alletra şi pe care le-a implementat într-un scenariu specific de VMware Metro Cluster”, a explicat el.

    Pe lângă aceste două proiecte mari realizate, Bento se află în prezent şi în curs de implementare a unui contract în valoare de 32 milioane de lei pentru un client din industria de petrol şi gaze. „Contractul presupune atât livrarea de servicii dedicate infrastructurii IT on premise şi în cloud, ce constau în suport tehnic, mentenanţă şi monitorizare, prin intermediul unei echipe dedicate proiectului, cât şi soluţii de îmbunătăţire şi securizare a infrastructurilor IT existente ce deservesc sucursalele din mai multe ţări”, a punctat directorul diviziei de IT, infrastructură şi cloud din cadrul Bento.

    Compania a ajuns să aibă un portofoliu divers de clienţi din diferite domenii precum cel energetic, sănătate, tutun, telecom, utilităţi, agricultură, industria alimentară şi petrol şi gaze.

    În ceea ce priveşte divizia de software din cadrul Bento, aceasta s-a axat anul acesta în continuare pe dezvoltarea produselor proprii, dar şi pe dezvoltarea de soluţii software personalizate pentru clienţii săi.

    „Folosindu-ne de expertiza operaţională, am continuat anul acesta să îmbunătăţim atât produsul Bento Field Service Management, cât şi Bento Mobile Device Management. De asemenea, am păşit cu soluţia Bento Field Service Management şi în afara zonei de utilităţi şi a zonei enterprise şi am reuşit să o verticalizăm, accesând astfel clienţi medii şi mici, din aria de service, dovedind astfel că produsul nostru a ajuns la maturitate”, a menţionat Dan Giuşcă, partener şi lead software architect în cadrul Bento. Totodată, a adăugat el, compania a avut o serie de proiecte derulate şi pe zona de custom software, adăugând noi funcţionalităţi în proiectele existente. „Chiar putem spune că a fost un an foarte productiv pentru divizia software.”

    Pentru propriile produse software, Bento a adăugat o serie de funcţionalităţi noi, printre acestea numărându-se modulul de „asset management” şi modulul de „stock management”.

    „Am adăugat şi continuăm să adăugăm funcţionalităţi noi şi să ne respectăm principiul nostru conform căruia cu fiecare implementare, client sau industrie nouă, ne propunem să identificăm funcţionalităţile care au sens în a fi standardizate şi adăugate astfel ca funcţionalităţi standard pentru viitorii beneficiari. Am acordat o atenţie deosebită zonei de securitate şi am dezvoltat module complementare zonei core FSM (Field Service Management – n. red.), precum modulul de «asset management», care permite realizarea unui plan pentru gestionarea eficientă a activelor companiei, plan ce include organizarea tehnicienilor pentru mentenanţa şi service-ul activelor, alături de un istoric detaliat, şi modulul de «stock management», ce asigură gestionarea stocurilor consumate pe teren de către tehnicieni, toate mişcările acestor consumabile de la depozitul central la cele regionale şi ale echipelor şi o raportare detaliată pentru evidenţa contabilă”, a explicat Dan Giuşcă.

    Întrebat de integrarea noilor tehnologii de inteligenţă artificială (AI) şi machine learning în soluţiile software dezvoltate de echipa Bento, Dan Giuşcă a precizat că scopul companiei este de a automatiza şi optimiza procesele clienţilor, aşadar adoptă doar tehnologiile noi care au cu adevărat sens pentru operaţiunile acestora.

    „Există arii în proiectele noastre unde AI-ul este prezent, precum este produsul nostru Grânar în care derulăm o cercetare legată de măsurarea nivelului de corpi străini în probele de grâne, cât şi contextul în care încercăm să determinăm, folosind inteligenţa artificială, volumele de materiale depozitate pe suprafaţă sau în magazii, unde nu există cântare sau alte elemente de a putea măsura cantităţi. De asemenea, în cadrul produsului nostru Bento Field Service Management lucrăm pentru a dezvolta un algoritm de planificare automată a rutelor pentru a reuşi să rutăm tehnicienii în teren şi a coordona în mod optim activităţile pe care le au ei de realizat în teren, care include componente de AI”, a detaliat el.

    Pentru anul viitor, Bento are în continuare în plan să investească în propriile soluţii soft­ware, în dezvoltarea de parteneriate şi intrarea pe noi verticale.

    „În 2024 ne propunem să continuăm să investim în produsele noastre proprii, să dezvoltăm parteneriatele existente şi să accesăm noi verticale relevante, în care să aducem plusvaloare prin intermediul soluţiilor noastre. Mediul de business ne aşteptăm să fie unul plin de provocări, cu ameninţări cibernetice din ce în ce mai dese şi mai agresive, pentru care trebuie să fim pregătiţi. De aceea, investim constant în echipă şi acordăm o atenţie deosebită recrutării şi reţinerii talentelor, promovării diversităţii şi a libertăţii de gândire, deoarece acestea încurajează cooperarea, responsabilitatea şi sănătatea, care duc la performanţă. Vom continua să ne folosim expertiza operaţională pentru a automatiza operaţiunile clienţilor noştri şi vom continua să fim curioşi, pentru a ne îmbunătăţi constant serviciile, soluţiile şi produsele pe care le livrăm şi a le pregăti pentru provocările viitorului”, a conchis Vlad-Ermil Bodea, cofondator şi membru în Consiliul de Administraţie al Bento.

     

    Andrei Cupaciu, partener şi director al diviziei de IT, infrastructură şi cloud în cadrul Bento

    „În prezent, pe zona de infrastructură IT şi cloud, am observat adoptări ale tehnologiilor care îmbunătăţesc eficienţa operaţională, securitatea cibernetică şi scalabilitatea mediilor IT. De exemplu, am început să folosim din ce în ce mai mult Kubernetes – una dintre cele mai populare platforme de orchestrare pentru aplicaţiile containerizate, ce oferă scalabilitate şi gestionare eficientă a resurselor. De asemenea, începe să fie folosit cloud-ul datorită securităţii avansate pe care o oferă, însă într-o variantă hibrid – combinând resursele locale cu cele din cloud pentru a obţine flexibilitate şi control îmbunătăţit asupra datelor şi a aplicaţiilor”.

     

    Radu Scarlat, director general şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Bento

    „2023 a fost un an foarte bun pentru Bento, cu rezultate operaţionale deosebite, susţinute de eforturi substanţiale în zona de execuţie, încheierea de contracte noi, câştigarea unor clienţi strategici şi atingerea obiectivelor de dezvoltare a afacerii pe care ni le-am setat. Anul acesta am demonstrat capacitatea noastră de a ne adapta şi de a creşte constant chiar şi într-un mediu economic în continuă schimbare”

     

    Vlad-Ermil Bodea, cofondator şi membru în Consiliul de Administraţie al Bento:

    „În 2024 ne propunem să continuăm să investim în produsele noastre proprii, să dezvoltăm parteneriatele existente şi să accesăm noi verticale relevante, în care să aducem plusvaloare prin intermediul soluţiilor noastre. Mediul de business ne aşteptăm să fie unul plin de provocări, cu ameninţări cibernetice din ce în ce mai dese şi mai agresive, pentru care trebuie să fim pregătiţi.”

     

    Dan Giuşcă, partener şi lead software architect în cadrul Bento:

    „Există arii în proiectele noastre unde AI-ul este prezent, precum este produsul nostru Grânar în care derulăm o cercetare legată de măsurarea nivelului de corpi străini în probele de grâne, cât şi contextul în care încercăm să determinăm, folosind inteligenţa artificială, volumele de materiale depozitate pe suprafaţă sau în magazii, unde nu există cântare sau alte elemente de a putea măsura cantităţi. De asemenea, în cadrul produsului nostru Bento Field Service Management lucrăm pentru a dezvolta un algoritm de planificare automată a rutelor pentru a reuşi să rutăm tehnicienii în teren şi a coordona în mod optim activităţile pe care le au ei de realizat în teren, care include componente de AI”.

  • Agenţia Internaţională pentru Energie: Creşterea cererii globale de petrol încetineşte „drastic” în trimestrul al patrulea din 2023. Analizele arată că oferta ţărilor din afara Opec+ va fi suficientă pentru a satisface creşterea consumului pentru anul următor

    Creşterea cererii mondiale de petrol a încetinit „drastic” în trimestrul al patrulea, în timp ce oferta puternică şi continuă a ţărilor din afara Opec+ va fi suficientă pentru a satisface întreaga creştere a consumului preconizată pentru anul viitor, a declarat joi Agenţia Internaţională pentru Energie, raportează Financial Times.

    Cererea va fi cu aproape 400.000 de barili pe zi mai mică în ultimul trimestru din 2023 decât anticipase anterior organismul de supraveghere a energiei din Occident, ceea ce va duce cererea globală anuală la 101,7 milioane de barili pe zi în 2023, în condiţiile în care ratele ridicate ale dobânzilor întunecă perspectivele de creştere economică.

    Încetinirea cererii vine în contextul în care oferta record din SUA şi creşterea producţiei în rândurile unor precum Guyana vor determina o creştere a ofertei non-Opec de 1,2mn b/d în 2024, a precizat AIE. Această cifră depăşeşte prognoza de 1,1mn b/d pentru creşterea cererii.

  • Petrom a semnat până acum contracte de 2 mld. euro pentru extragerea gazelor din Marea Neagră şi spune că a asigurat 80% din acordurile de execuţie

    La T3/2023 Petrom avea numerar de 14 mld. lei (2,8 mld. euro), faţă de 17,5 mld. lei (3,5 mld. euro) în iunie 2023  Ieri a anunţat semnarea a două contracte de circa 2,5 mld. lei (465 mil. euro) pentru servicii de foraj  În august a semnat primul contract pentru Neptun Deep: 8 mld. lei (1,6 mld. euro) cu italienii de la Saipem.

    Cel mai important proiect energetic local off-shore din istoria Mării Negre are asigurate 80% din acordurile de execuţie din partea OMV Petrom (simbol bursier SNP), operatorul perimetrului de exploatare de gaze la mare adâncime Neptun Deep, în urma semnării unor acorduri de 2 mld. euro pentru foraj şi instalaţii cu Transocean (SUA), Halliburton România şi Saipem (Italia).

    Petrom a anunţat marţi că a semnat noi acorduri pentru exploata­rea gazelor din Neptun Deep şi livrarea acestora din 2027, respectiv 325 mil. euro pentru platforma de foraj semisubmersibilă cu americanii de la Transocean, pentru o perioadă minimă de un an şi jumătate, şi 140 de milioane de euro cu Halliburton pentru servicii integrate de foraj.

    În vara acestui an Petrom a semnat cu italienii de la Saipem pentru instalaţiile offshore un contract de 1,6 mld. euro. Halliburton România a avut în 2022 afaceri de 198 mil. lei şi un profit net de 23 mil. lei cu 120 de angajaţi.

    „Odată cu atribuirea contractelor pentru platforma de foraj şi pentru serviciile integrate de foraj, OMV Petrom a asigurat peste 80% din acordurile de execuţie necesare livrării proiectului Neptun Deep. Lucrăm cu contractori şi furnizori internaţionali de renume, care au abilităţile şi experienţa necesare pentru a livra acest proiect complex. De asemenea, contăm pe experienţa furnizorilor noştri locali, care cunosc specificul mediului românesc, astfel încât să obţinem cele mai bune rezultate posibile pentru proiectul Neptun Deep“, spune spune Christina Verchere, CEO Petrom.

    Cel mai important obiectiv al nostru este să începem producţia în siguranţă si cu respectarea bugetului, în 2027, împreună cu partenerul nostru Romgaz şi să sprijinim România în tranziţia sa spre a deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE, adaugă Christina Verchere.

    Acordul pentru platforma de foraj semi-submersibilă de generaţia a şasea include echipajul şi serviciile asociate, produsele, echipamentele şi materialele necesare, potrivit raportului publicat la BVB.

    Transocean Barents este o platformă de foraj cu un sistem de poziţionare dinamică Clasa 3, ancore şi platforme RAM duale, ceea ce înseamnă că poate funcţiona eficient atât în locaţiile noastre de mică adâncime, cât şi în cele de mare adâncime.

    Mobilizarea pentru Marea Neagră este programată să înceapă spre sfârşitul anului 2024, iar activităţile de foraj sunt planificate pentru 2025. În total, vor fi forate 10 sonde.

    Halliburton Energy Services Romania şi Newpark Drilling Fluids Eastern Europe vor asigura servicii integrate de foraj. Experienţa internaţională şi locală a Halliburton în România va fi utilizată într-o gamă largă de servicii, cum ar fi cimentarea, forajul direcţional şi echiparea sondelor.

    Cu aceste angajamente recente, OMV Petrom si ROMGAZ sunt pe cale să livreze în siguranţă primele cantităţi de gaze naturale din Neptun Deep în 2027, cu respectarea bugetului de până la 4 miliarde de euro estimat pentru investiţiile totale.

    Infrastructura necesară pentru dezvoltarea celor două zăcăminte include trei sisteme submarine de producţie, unul pentru Pelican Sud şi două pentru Domino, reţeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore de gaze naturale situată la mică adâncime, conducta principală de gaze naturale până la ţărm, la Tuzla şi o staţie de măsurare a gazelor naturale.

    Platforma offshore îşi generează propria energie electrică. Sondele şi zăcămintele vor fi operate de la distanţă, prin intermediul unei replici digitale (digital twin).

    „Un aspect-cheie al conceptului de dezvoltare este că energia naturală a rezervorului este utilizată pentru a transporta gazele naturale la ţărm, eliminând necesitatea comprimării acestora. Acest lucru, împreună cu alte caracteristici ale proiectului, asigură menţinerea emisiilor din proiectul Neptun Deep la un nivel minim, semnificativ sub normele industriei“, menţionează Petrom.

    În luna august a acestui an, compania a semnat un acord cu Saipem S.p.A. şi Saipem România SRL cu o valoare totală estimată de aproximativ 1,6 miliarde de euro pentru servicii de management, proiectare, achiziţii, fabricare, asamblare, transport maritim, instalare, testare şi punere în funcţiune a instalaţiilor maritime din cadrul proiectului Neptun Deep. În plus, contractul include testarea şi punerea în funcţiune pentru staţia de măsurare a gazelor naturale şi pentru secţiunile de lângă ţărm şi de pe uscat ale conductei de producţie gaze naturale.

     

    Cine este Transocean:

    Transocean este un important furnizor internaţional de servicii, pe bază de contract, de foraj offshore pentru sonde de petrol şi gaze naturale. Compania este specializată în activităţi foraj offshore în sectoare dificile din punct de vedere tehnic la nivel global, cu accent pe serviciile de foraj la mare adâncime şi operează o flotă de platforme de foraj offshore cu cele mai înalte specificaţii din lume. Transocean deţine sau are participaţii parţiale şi operează o flotă de 37 de unităţi mobile de foraj offshore, constând din 28 de platforme pentru ape ultra adânci şi nouă platforme de mediu dificil. În plus, Transocean construieşte o navă de foraj de foarte mare adâncime.

     

    Cine este Halliburton

    Halliburton este unul dintre cei mai importanţi furnizori mondiali de produse şi servicii pentru industria energetică. Fondată în 1919, creează tehnologii, produse şi servicii inovatoare care ajută clienţii să-şi maximizeze valoarea pe tot parcursul ciclului de viaţă al unui activ şi să promoveze un viitor energetic durabil.​

  • Care sunt planurile Renovatio pentru piaţa energiei. Grupul este deja cel mai mare jucător pe mobilitatea electrică şi are 2.000 MW în dezvoltare în producţia de energie. Doru Voicu, director de strategie: Pe termen lung, în mod clar consumul va creşte

    Renovatio activează pe aproape toate segmentele din domeniul energiei, de la faza de dezvoltare şi proiectare a investiţiilor în producţie până la zona de furnizare, eficienţă energetică sau stocare, fiind de asemenea cel mai puternic jucător pe zona de mobilitate electrică  Iar planurile sunt de a continua dezvoltarea pe toate palierele, având în vedere că, deşi provocatoare, piaţa locală încă le propune investitorilor multe oportunităţi de creştere.

    Renovatio nu acţionează ca un grup consolidat, acest „brand“ fiind regăsit în mai multe domenii de activitate, toate legate de sectorul ener­getic, după cum spun reprezentanţii entităţii.

    „Renovatio activează prin mai multe linii de business, integrând dezvoltarea şi con­struirea proiectelor de energie regene­rabilă în operarea şi mentenanţa acestora, furnizarea pe termen lung a energiei verzi către clienţi, proiecte de eficienţă energe­tică, stocare a energiei, precum şi realizarea şi dezvoltarea primei şi celei mai mari reţele de staţii de încărcare a vehiculelor electrice din România“, spune Doru Voicu, director de strategie al Renovatio. Voicu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din domeniul energetic local, printre funcţiile pe care le-a ocu­pat de-a lungul tim­pului fiind şi cea de direc­tor de dezvoltare al CEZ România sau de secretar de stat în Ministe­rului Eco­nomiei în mandatul lui Adriean Videanu.

    De exemplu, Renovatio Mobility ope­rează reţeaua E-Charge, fiind prima reţea bazată pe soluţii de încărcare rapidă, dedicată utilizatorilor de vehicule electrice din România, cu 765  de puncte de încăr­care la nivel naţional. Renovatio Solar este o companie ce oferă ser­vicii complete de tip EPC (inginerie, achiziţie şi construire) şi este orga­nizaţia dedicată soluţiilor fo­tovoltaice turn-key personali­zate, cu un portofoliu de puneri în funcţiune de 350 MW până acum. Renovatio Asset Management are ca obiect de activitate ma­nagementul, gestionarea şi operarea parcu­rilor eoliene şi fotovoltaice. RNV Infra­struc­ture este o companie care reuneşte activele opera­ţionale de producţie de energie, dar şi proiectele aflate în diferite faze de dezvoltare. Dintre companiile deţinute de RNV Infrastructure, cea mai importantă este astăzi Electrocentrale Borzeşti, unde sunt concentrate dezvoltări de mai bine de 1.000 MW, inclusiv 10 MW de producţie de hidrogen regenerabil. Iar cea mai mare companie activă sub brandul Renovatio este Renovatio Trading, un business de peste 200 de milioane de euro anul trecut, având 41 de clienţi în portofoliu în acest moment.

     

    Care sunt direcţiile?

    Pe fiecare segment, Renovatio are pla­nuri de creştere. „Dacă la sfârşitul anului 2018 aveam participaţii diverse în companii care deţineau peste 500 MW eolieni şi foto­voltaici, astăzi, mai avem doar circa 35 MW în portofoliul propriu, care sunt în faza de producţie şi încă 50 MW în fotovoltaic, care sunt în faza de construcţie, iar în diverse faze de dezvoltare avem până la 2.000 MW“, spune Doru Voicu. Proiectele sunt dez­vol­tate prin companii dedicate de proiect, care nu au alt istoric decât cel al acestor dez­voltări specifice (de tip SPV). „Majoritatea acestor companii de proiect sunt deţinute de Electrocentrale Borzeşti, care este în proprietatea RNV Infrastruc­ture. Viziunea noastră de business este ca în toate proiec­tele pe care le dezvoltăm să atragem parte­neri investiţionali astfel încât să avem pla­nuri solide şi stabile pentru materializarea lor“, detaliază Voicu.

    Pentru zona de mobilitate electrică, unul dintre cele mai importante proiecte în­ce­pute în 2023 şi care în 2024 va reprezenta focusul principal al companiei este proiectul cofinanţat din fonduri europene EXPAND-E. Din grantul finanţat de UE, în valoare totală de 70 de milioane de euro, suma de 9,5 milioane de euro revine Ro­mâniei, respectiv E-charge.

    „Concret, în cadrul acestui proiect, Renovatio e-charge va instala până la 222 de puncte de încărcare de mare putere, de minimum 150kW, dedicate vehiculelor electrice uşoare şi 20 de puncte de încărcare, cu o putere de minimum 350kW, destinate vehiculelor electrice de transport greu (camioane, autobuze şi autocare), în 53 de locaţii de-a lungul coridoarelor principale ale reţelei TEN-T din România.“

    În ceea ce priveşte aria fotovoltaică, Renovatio Solar va finaliza în primul trimestru al anului 2024 unul dintre proiectele sale importante de tip EPC (proiectare, achiziţie şi construire), un parc fotovoltaic de 50 MWp. „În următorul an, Renovatio Solar vizează construirea mai multor parcuri fotovoltaice, totalizând o capacitate contractuală de tip EPC ce va depăşi 100 MWp.“ O serie dintre proiectele de producţie a energiei au legătură cu zona de furnizare, scopul fiind de a atenua dezechilibrele. „Aceste proiecte sunt unul de stocare a energiei, de circa 40 MWh, dar şi unul de generare pe bază de gaze naturale, de 10 MW. Deşi amândouă proiectele pot părea a fi în zona de producţie de energie, rolul lor primar este acela de a atenua anumite cantităţi de dezechilibre, în vederea optimizării costurilor de furnizare către clienţii noştri.“

     

    Speranţa moare ultima

    Pe partea de furnizare a energiei, Voicu spune că piaţa dă semne încurajatoare în ceea ce priveşte reluarea contractelor de achiziţie pe termen lung, Renovatio Trading având 60 de contracte de tip PPA semnate pe perioade cuprinse între 5 şi 10 ani. „Este un proces lent de învăţare, există o anumită dinamică de maturizare a acestei nişe de piaţă, care se manifestă la ambele capete şi la vânzători si la cumpărători. Nu în ultimul rând, într-o piaţă aşa de fragilă, cum este cea a PPA-urilor în România, o piaţă în curs de formare, de învăţare, nu trebuie să excludem riscul de reglementare.“ Piaţa în sine este în acest moment destul de complicată, mai ales sectorul a redevenit reglementat până în 2025 odată cu plafonarea preţului la energie. Dar sunt şi alte probleme.

    „Întrevăd în continuare probleme în zona de întărire a reţelei, atât la nivel de costuri, cât şi la nivelul specific al proiectelor de întărire derulate de Transelectrica. La fel, încă mai sunt probleme şi în ceea ce priveşte legislaţia legată de garanţiile de origine, care ar ajuta mult la bancabilitatea şi finanţarea proiectelor, ar mai fi de relansat adevărata piaţă liberalizată, care funcţiona destul de bine în România. De asemenea, ar trebui să avem reglementări specifice pentru unităţile de stocare şi posibilitatea de a face centrale virtuale, dar să nu ne pierdem speranţele de mai bine.“

    Iar una dintre speranţe este legată chiar de evoluţia consumului de energie, un indicator esenţial pentru orice plan de a investi în producţie. „Pe termen lung, prin integrarea transportului electric, electrificarea încălzirii locuinţelor şi producţia de hidrogen regenerabil, în mod clar consumul va creşte, nu doar în România ci şi în regiune. În acest scenariu de creştere, nu ar fi rău să ne păstrăm statutul de net exportator de energie, aşa cum am fost de două decenii în regiune“, mai spune Doru Voicu.

  • ANRE, indicii despre vânzări succesive a unor cantităţi de energie electrică, pentru a creşte preţul

    Potrivit ANRE, în prezent sunt în derulare un număr de 171 de acţiuni de control din care 77 de acţiuni de control de tip verificare, 45 de acţiuni de control de tip inspecţie, în baza Programului anual de control; 49 de acţiuni de control de tip supraveghere, în baza sesizărilor diverselor structuri din ANRE.

    „Printre principalele acţiuni de tip verificare, în sectorul energiei electrice, se regăsesc 18 acţiuni de control la operatori economici pentru verificarea respectării, în perioada 01.01.2023-30.10.2023, a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă nr. 27/2022, respectiv: 6 furnizori având ca tematică de control modul de stabilire a preţului plafonat la consumatorii non-casnici; (…) 4 furnizori având ca tematică de control respectarea preţului plafonat în ofertele-tip adresate consumatorilor de pe pieţele concurenţiale, SU, FUI (…), 4 furnizori având ca tematică de control modul de prognozare a consumului lunar şi a consumului suplimentar, precum şi modul de modificare a prognozei lunare a cantităţilor suplimentare în cazul unor diferenţe mai mari de 2% între cantitatea suplimentară şi cea prognozată (…); 4 acţiuni de control la furnizorii şi traderii de energie electrică, pentru a verifica respectarea interdicţiei prevăzute la art. 16 alin. (7^4) din OUG nr. 27/2022, existând indicii în legătură cu vânzări succesive a unor cantităţi de energie electrică, în scopul vădit de a creşte preţul”, anunţă ANRE într-un comunicat de presă.

    Potrivit ANRE, în ceea ce priveşte sectorul gazelor naturale, printre principalele acţiuni de tip verificare, se regăsesc 3 acţiuni de control la furnizorii de gaze naturale privind verificarea respectării preţului final facturat de către furnizorii de gaze naturale, conform prevederilor art. 2 alin. (4) din OUG 27/2022.

    „Cu titlu de exemplu pentru gaze naturale: pentru luna aprilie 2023, am solicitat şi primit de la cei trei furnizori de gaze naturale pentru a verifica prin metoda eşantionării un număr de cca. 3.100.000 de facturi emise pentru clienţii casnici şi cca. 166.000 de facturi emise pentru clienţii noncasnici. Rezultatele acţiunilor de control vor fi aduse la cunoştinţa opiniei publice după finalizarea acestora. Vom continua să monitorizăm respectarea prevederilor legale în vigoare pentru a remedia acele încălcări care afectează consumatorii de energie electrică şi gaze naturale”, mai arată ANRE.

    Premierul Marcel Ciolacu a spus, vineri, că a observat că au apărut situaţii de furnizori care au crescut nefundamentat preţurile la gaze şi îi cere ministrului Energiei, Sebastian Burduja să „se uite cu atenţie” la acest fenomen.

    „Am văzut că au apărut situaţii de furnizori care au crescut nefundamentat preţurile, de vreme ce în toată Europa acestea au scăzut. E drept că nu se resimt în facturile populaţiei, unde există plafonare, dar aceste firme vin apoi la stat ca să le decontăm noi diferenţa faţă de preţul plafonat! Vă rog să verificaţi situaţia. Sper că şi ANRE se va sesiza”, a mai spus Marcel Ciolacu.

     

  • Premierul Marcel Ciolacu: Îi cer Ministrului Energiei să se uite la ce întamplă în privinţa preţului la gaze, unde am văzut că au apărut furnizori care au crescut nefundamentat preţurile, în timp ce în Europa aceste preţuri au scăzut

    Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut vineri, în sedinţa de guvern, Ministrului Energiei, Sebastian Burduja, să se uite la ce se întamplă cu preţurile la gaze, unde au apărut furnizori care „au crescut nefundamentat preţurile” în timp ce în Europa preţurile la gaze au scăzut.

    „Vă rog să verificaţi situaţia. Sper că şi ANRE se va sesiza”, a cerut Ciolacu.

    Pe de altă parte, Ministrul Energiei spune că nu are drept legal de control asupra furnizorilor de energie, aceste verificari fiind efectuate de către ANRE.

    Ministrul a spus că a solicitat ANRE să verifice modul în care furnizorii de pe piaţa de gaze şi energie electrică respectă prevederile ordonanţei 27 din 2022.

  • Revoluţia industrială lansată de tranziţia energetică, la încă un eşec major după reactoarele mici modulare. La numai 6 luni de la punerea în funcţiune a fabricii de 140 mil. euro de la Podari, Clariant facea o depreciere de 240 mil. euro pentru unitate. Cum ajunge o tehnică revoluţionară un morman de “fiare vechi”?

    La mijlocul lunii decembrie, 2022, grupul elveţian Clariant îşi informa acţionarii că va face o depreciere de 225 de milioane de CHF, echivalentul de circa 240 de milioane de euro, în contul fabricii de 140 de milioane de euro din Podari, România. Operaţiunea avea loc la numai jumătate de an de la punerea în funcţiune a unităţii care încerca să ducă la scară comercială o tehnologie revoluţionară, fără emisii de CO2, denumită sunliquid. Azi, elveţienii au anunţat că închid fabrica. Acesta este al doilea eşec major legat de revoluţia industrială generată de tranziţia energetică, după ce recent americanii de la NuScale au anunţat că renunţă la cel mai avansat proiect de SMR aflat în dezvoltare în SUA din cauza costurilor foarte mari.

    “Clariant confirmă valoarea unică a tehnologiei sunliquid şi va continua comercializarea acesteia. Clariant intenţionează să adreseze provocările de natură comercială prin ajustarea proceselor cu ţinta de a atinge viabilitatea comercială cu această nouă tehnologie”, se arată în comunicatul din decemrbie, 2022. În fabrica de la Podari intenţia Clariant era de a transforma reziduurile Agricole în soluţii care putea fi amestecate cu carburanţii, dar care ar fi putut si folosite pentru combustibil de aviaţie sustenabil sau pentru produse chimice bazate pe surse bio.

    “Industrializarea noii noastra tehnologii rămâne provocatoare şi justifică astfel deperecierea pe care am operat-o în contabilitate. Cu toate acestea, vom depune toate eforturile pentru a atinge viabilitatea comercială cu această tehnologie”, spunea în comunicat Conrad Keijzer, CEO Clariant.

    La momentul lansării fabricii, Clariant anunţa că are un contract pe mai mulţi ani cu Shell.

  • Statul ar putea pune umărul la formarea unui val de fake prosumers, în an electoral, prin creşterea capacităţii proiectelor

    În an electoral, România este gata să includă în hora prosumatorilor proiecte de 900 kW, faţă de nivelul de 400 kW de acum, în contextul în care o investiţie de 5 kW poate face faţă nevoilor de consum de energie ale unei case. Creşterea pragului până la care o investiţie poate beneficia de avantajele unui prosumator are loc în contextul în care reţelele deja fac faţă cu greu prosumatorilor existenţi. În plus, creează o oportunitate de câştig prin vânzarea energiei suplimentare pentru nişte investitori cu proiecte posibil supradimensionate faţă de nevoile de consum.

    „Cred că ar trebui o evidenţă a ultimilor trei ani în ceea ce priveşte consumul de energie ca să justifice o astfel de capacitate, mergând tot pe ideea că prosumatorul este acela care produce pentru propriul său consum, nu pentru a face bani din excedentul de energie. Vorbim deci despre necesitatea unui audit energetic, lucru nespecificat acum. Ideea de a fi prosumator este să-ţi acoperi consumul, nu de a face bani din vânzarea de energie“, spune Adrian Vintilă, preşedinte al FEL (Future Energy Leaders) România, cea mai mare comunitate locală de tineri profesionişti din energie. „Sunt pur şi simplu nişte româneli de an electoral“, mai spun specialişti din piaţa energiei în legătură cu ridicarea pragului până la care o investiţie în producţia de energie se poate bucura de avantajele unui prosumator.

  • Ciolacu: În viitorul apropiat, România va pune capăt dependenţei energetice

    „În viitorul apropiat, România va pune capăt dependenţei energetice şi va deveni la rândul său un furnizor în regiune. Sprijinul administraţiei SUA şi a secretarului de stat Jennifer Granholm rămâne esenţial pentru a progresa cu succes ca hub regional şi pentru a implementa tehnologii de ultimă generaţie”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe X.

    Anterior, prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut o întrevedere cu Secretarul de stat american Antony Blinken, în cadrul vizitei de lucru pe care şeful Executivului român o face în aceste zile în Statele Unite ale Americii.

    Agenda întrevederii a inclus subiecte care au vizat, în principal, consolidarea relaţiei bilaterale în cadrul Parteneriatului Strategic dintre România şi SUA, includerea României în programul Visa Waiver, precum şi aspecte legate de securitatea în zona Mării Negre în contextul războiului din Ucraina, conectivitatea în regiune şi asigurarea securităţii energetice regionale şi europene.

    Premierul Marcel Ciolacu se află în vizită de lucru în Statele Unite ale Americii unde are programate întrevederi cu înalţi oficiali americani şi cu reprezentanţi ai unor companii.