Tag: director general

  • Nemţii de lângă Bucureşti

    Prima senzaţie pe care o ai când treci de poarta complexului este una de simetrie: blocurile de câteva etaje arată la fel, drumurile dintre ele sunt toate drepte, iar culorile nu ies prea mult în evidenţă. Fiecare bloc are numele unui oraş din Germania, iar străzile poartă numele unor râuri din aceeaşi ţară; sigur, e doar pentru plăcerea locatarilor, îmi explică şeful dezvoltatorului. Nu au vrut să îl încurce pe poştaş. Mai exact, spune Bogdan Cernescu, proiectul este o replică a unui proiect dintr-o suburbie a Stuttgartului.

    „Am decis să-l amplasăm într‑un loc unde existau cât mai puţine restrângeri de natură urbanistică sau geografică. Era clar, Chitila era o destinaţie foarte bună, se ştia încă de atunci că accesul va fi îmbunătăţit în mod dramatic. Terenul avea o formă rectangulară, accesul la utilităţi era foarte facil pentru că aici existase o fabrică, Romceram. Era un teren bun, necontaminat. A contat şi colaborarea cu autorităţile locale, pentru că oraşele-satelit vor să atragă investitori.” Aşa a început povestea Rezidenz – cartierul german, în urmă cu mai bine de 10 ani.

    L-am întrebat pe directorul Ţiriac Imobiliare dacă intrarea într-o zonă fără alte investiţii rezidenţiale majore, aşa cum este Chitila, nu a fost un pariu. Răspunsul a venit prompt: „Nu, pentru că trebuie să pornim de la piaţă: nevoia de spaţii de locuit în România este mare, în ciuda scăderii populaţiei. Ai un fond imobiliar care îmbătrâneşte şi care nu a fost întreţinut aşa cum trebuie, iar în oraşele mari, care atrag un flux masiv de tineri datorită universităţilor, întotdeauna va fi cerere; dacă nu în creştere, măcar constantă. În momentul în care grupul s-a apucat de proiect, trendul tinerilor profesionişti de a se muta în afara oraşului era ascendent. Am vrut de la bun început să construim o zonă care să fie la nişte standarde nemţeşti şi care să ofere un standard de locuit pe care să îl caute familiile cu copii.”

    Ce înseamnă, concret, standarde nemţeşti? În primul rând, suprafeţele sunt mai mari; au fost spaţii chiar şi cu 30% mai mari decât ce se construieşte în piaţă. „Probabil că aşa era piaţa atunci, în 2005-2006; dacă ne-am apuca acum să-l facem de la zero, probabil că am face suprafeţele ceva mai mici – dar nu într-atât de mici încât să devină nelocuibile, undeva la standardul de confort 1 sporit de dinainte de 1989, la care să mai adaugi 10%”, spune Bogdan Cernescu. „Proiectul a fost făcut de un constructor german, încă prezent pe piaţă, şi tot cu el finalizăm cele 12 blocuri noi. El s-a ocupat în prima fază inclusiv de proiectare şi componenta tehnică. De exemplu: acestea sunt proiecte care se bazează pe planşee şi diafragme de beton; dacă nu te uiţi, nu vezi stâlpi sau grinzi. S-a construit şi la noi la modul ăsta, acum se preferă însă sistemul cu stâlpi şi cadre cu umplutură de BCA sau cărămidă. Aici, gândirea a fost să oferim cât mai mult spaţiu.” Şeful Ţiriac Imobiliare subliniază că şi partea de instalaţii a fost bine aleasă: sistemul de aer condiţionat a fost gândit încă de la bun început să fie integrat, să nu fie nimic vizibil, aparatele fiind amplasate pe casă. „Alt detaliu simpatic: au fost gândite cu boxe. Sistemul de iluminat al boxei duce la contorul apartamentului, pentru că am zis din start să-i dăm omului şi un spaţiu de depozitare. Am vrut să creăm o experienţă a locuirii, nu neapărat să vindem nişte metri pătraţi.”

    E bine şi că autorităţile au devenit mai stricte, crede dezvoltatorul. Dacă există legi şi reguli, e bine să fie respectate de toată lumea, pentru că altfel induci confuzii în procesul concurenţial. „Eu nu vreau să concurez cu cineva care nu construieşte în linie cu normativele în vigoare, nu e bine; la sfârşitul zilei, orice poveste cu caracter negativ ne afectează pe toţi. Clientul nu stă să facă diferenţa, pe termen scurt, între unii şi alţii. Lucrurile trebuie să crească egal pentru toată lumea.”

    Tot în prima fază s-a construit zona comercială din faţă, care s-a populat relativ rapid cu farmacii, bănci, restaurante şi aşa mai departe. Spaţiile s-au şi vândut între timp, fie la operatori, fie la investitori. „A existat şi o piaţă pe care noi am dezafectat-o la un moment dat, şi ulterior a fost preluată de Lidl. În acest context s-a creat cartierul: spaţii mai largi decât ce ofereau proiectele din oraş sau apartamentele de la parter cu grădină.“

    Nu a fost neapărat un pariu, concluzionează el, ci a fost o strategie determinată şi foarte bine gândită.

  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • A reuşit să dezvolte, pe o piaţă locală inexistentă, cel mai mare magazin de profil din sud-estul Europei

    Fiecare dintre cei doi asociaţi deţine jumătate din pachetul de acţiuni al firmei. „Fotografia a fost dintotdeauna o pasiune. Eram fotograf la diverse evenimente deja de câţiva ani când am decis să deschid propria afacere”, îşi amintea Marian Alecsiu despre începuturile firmei, când a transformat astfel hobby-ul în job.

    Aşa a deschis un mic laborator de developare foto, o afacere destul de prosperă la acel moment, în urma unei investiţii pe care a strâns-o atât din câştigurile obţinute ca fotograf, care nu erau însă foarte mari, cât şi din vânzarea propriei truse foto care, ca şi acum de altfel, nu era deloc ieftină.

  • De ce îşi vinde George Copos unul dintre hotelurile de pe litoral. Ce planuieşte să facă cu banii

     ANA Hotels a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri totală de 31, 5 milioane euro, în creştere cu  9,6%, faţă de 2015 şi o creştere a indicatorului specific RevPar (Revenue per Available Room) de 10,3%. 
     
    Hotelurile din Poiana Braşov au înregistrat o creştere de 9% a veniturilor din 2016 comparativ cu anul precedent, creştere ce a rezultat din volume de business mai mari atât pe segmentul de oaspeţi individuali cât şi pe cel de clienţi corporate, în ciuda unui sezon de iarnă 2015 – 2016 mai restrâns. 
    Grupul hotelier a înregistrat, de asemenea, o creştere a numărului mediu de angajaţi, până la 591.
     
    Recent, Ana Hotels a demarat un proiect amplu de renovare a Hotelului Bradul, cu o capacitate de 59 camere. Investiţia, în valoare de 1,5 milioane Euro, vizează renovarea completă a camerelor, băilor şi spaţiilor publice ale hotelului, într-un design ce va recrea atmosfera elegantă de conac de odinioară, într-un stil şi o cromatică perfect integrate în natură. Materiale şi finisajele vor fi toate naturale şi de calitate premium, precum marmura de Carrara, granitul sau stejarul masiv.
     
  • Cum a reuşit un moldovean să construiască un imperiu de 28 de milioane de euro din vânzarea de îngheţată

    Fondată în anii ‘90, compania suceveană deţine o fabrică în judeţul Suceava, este prezentă în reţelele de magazine moderne şi tradiţionale, dar deţine şi magazine proprii. „Într-un concediu petrecut în România în 1990, am adus o maşină de îngheţată din Austria, pe care am cumpărat-o prin credit, am închiriat un spaţiu în Suceava şi am testat piaţa timp de o lună”, descria Vasile Armenean modul în care a pornit afacerea, într-un interviu acordat în 2009.

    În 1987-1988, Armenean a lucrat la o gelaterie din Austria şi acolo i-a venit pentru prima dată ideea de a lansa un business similar şi în ţară. El a fondat afacerea Betty Ice în 1994, la Suceava. În 2016, Betty Ice a avut o cifră de afaceri de circa 125 milioane de lei (28 mil. euro), un plus de 10% faţă de 2015.

    „Anul 2016 a fost unul bun pentru companie, dar pentru anul acesta nu pot face estimări pentru că evoluţia consumului de îngheţată depinde de vreme. Însă facem investiţii în continuare,  dezvoltăm reţeaua de distribuţie şi am lansat două produse noi. Investim o mare a profitului realizat anual în activitatea companiei“, a spus Vasile Armenean, proprietarul producătorului de îngheţată din Suceava

    Citiţi aici cum a ajuns Vasile Armenean să deţină un business prea mare pentru graniţele ţării. Povestea a fost spusă în 2008 pentru Business Magazin

  • George Copos şi vinde unul dintre hotelurile de pe litoral! Unde vrea să investească banii

     ANA Hotels a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri totală de 31, 5 milioane euro, în creştere cu  9,6%, faţă de 2015 şi o creştere a indicatorului specific RevPar (Revenue per Available Room) de 10,3%. 
     
    Hotelurile din Poiana Braşov au înregistrat o creştere de 9% a veniturilor din 2016 comparativ cu anul precedent, creştere ce a rezultat din volume de business mai mari atât pe segmentul de oaspeţi individuali cât şi pe cel de clienţi corporate, în ciuda unui sezon de iarnă 2015 – 2016 mai restrâns. 
    Grupul hotelier a înregistrat, de asemenea, o creştere a numărului mediu de angajaţi, până la 591.
     
    Recent, Ana Hotels a demarat un proiect amplu de renovare a Hotelului Bradul, cu o capacitate de 59 camere. Investiţia, în valoare de 1,5 milioane Euro, vizează renovarea completă a camerelor, băilor şi spaţiilor publice ale hotelului, într-un design ce va recrea atmosfera elegantă de conac de odinioară, într-un stil şi o cromatică perfect integrate în natură. Materiale şi finisajele vor fi toate naturale şi de calitate premium, precum marmura de Carrara, granitul sau stejarul masiv.
     
  • Cine este noul şef al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală

    Marin-Marius Florea a fost numit în funcţia de vicepreşedinte, cu rang de subsecretar de stat, al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, coordonator al Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, în urma deciziei prim-ministrului, publicată în Monitorul Oficial nr 282, din 22 martie 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care conduce cea mai mare companie din România

    Născut în 1964, la Marsilia, Yves Caracatzanis este de formaţie inginer, absolvent al école Centrale de Paris; şi-a început cariera în cadrul cabinetului de consultanţă Bossard Consultants, iar apoi a lucrat la la Hewlett- Packard. În 1992 s-a angajat la Renault ca şef de proiect organizare logistică.

    De-a lungul anilor a ocupat numeroase poziţii în cadrul companiei franceze şi priveşte mandatul la conducerea grupului Renault din România nu numai din perspectiva executivului, ci şi ca un proiect personal, care îi va da ocazia să descopere România. „Pentru România, infrastructura este un aspect extrem de important. Cei din industria auto ştim că acesta este un proiect în derulare şi sperăm să se respecte, în mare măsură, termenele date. Nu ar fi bine doar pentru noi, ar fi bine şi pentru economie, ar ajuta la atragerea unor noi investitori, pentru că aceştia caută stabilitate“.

    Citiţi aici povestea francezului de la cârma Dacia

  • Povestea omului care conduce cea mai mare companie din România

    Născut în 1964, la Marsilia, Yves Caracatzanis este de formaţie inginer, absolvent al école Centrale de Paris; şi-a început cariera în cadrul cabinetului de consultanţă Bossard Consultants, iar apoi a lucrat la la Hewlett- Packard. În 1992 s-a angajat la Renault ca şef de proiect organizare logistică.

    De-a lungul anilor a ocupat numeroase poziţii în cadrul companiei franceze şi priveşte mandatul la conducerea grupului Renault din România nu numai din perspectiva executivului, ci şi ca un proiect personal, care îi va da ocazia să descopere România. „Pentru România, infrastructura este un aspect extrem de important. Cei din industria auto ştim că acesta este un proiect în derulare şi sperăm să se respecte, în mare măsură, termenele date. Nu ar fi bine doar pentru noi, ar fi bine şi pentru economie, ar ajuta la atragerea unor noi investitori, pentru că aceştia caută stabilitate“.

    Citiţi aici povestea francezului de la cârma Dacia

  • Românul care îşi vinde produsele într-una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur

    El şi-a început cariera în companie în 1993, mai întâi în cercetare, domeniul pentru care s-a pregătit academic. De formaţie inginer, el este absolvent al Facultăţii de Tehnologie Chimică din Cluj-Napoca şi al unor cursuri în cadrul Universităţii Open University Business School din Marea Britanie, cursuri oferite pe piaţa locală de compania de training Codecs. Mircea Turdean urmează tradiţia de management a tatălui său, Liviu Turdean, care a fost unul dintre cei mai longevivi directori de fabrică din România.

    Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 172,5 milioane lei, în creştere cu circa 13% faţă de 2014; şi profitul a înregistrat plusuri, ajungâns la 14 milioane de lei, faţă de 9,3 milioane de lei în 2014. Previziunile pentru anul în curs se referă la vânzări mai mari cu 10% faţă de 2015, dar, glumeşte Turdean, „în fiecare an ne bugetăm o creştere de 10% şi de fiecare dată reuşim să depăşim, nu ne învăţăm minte”.

    Compania are acum în portofoliu în jur de 650 de produse, anual fiind lansate în jur de 100, iar altele, mai puţin performante, sunt scoase din producţie. Producătorul clujean are pentru anul în curs un buget de investiţii de 1 milion de euro care vizează cam toate departamentele, dar cele mai importante sume ar urma să fie dedicate pentru deschiderea de magazine proprii, creşterea parcului auto, marketing şi producţie.

     Farmec a deschis alături de partenerul Carlgin Sasu primul magazin de brand din Franţa, la Menton, una dintre cele mai cunoscute staţiuni de pe Coasta de Azur, situată la 40 de km est de Nisa. În cadrul magazinului sunt comercializate atât gamele noi de produse realizate la fabrica de la Cluj Napoca, cât şi mărci tradiţionale ale companiei.

    Magazinul de brand din Menton este primul centru Farmec inaugurat în afara ţării în 2015, după ce, în 2014, compania a deschis două magazine de brand în Grecia, la Salonic şi Katerini. Primul magazin Farmec din afara ţării a fost inaugurat în 2003 în Sharjah, Emiratele Unite Arabe. Din 2013 compania are un magazin de brand şi în Budapesta, într-o clădire monument istoric din zona Corvin.

    Citiţi mai multe despre povestea Farmec aici