BusinessMagazin

Tag: design

  • Trei ameninţări cu care se confruntă comerţul

    Trei tendinţe ameninţă comerţul aşa cum l-am ştiut până azi“, spune Raluca Crişan, director de marketing la Immochan România, care operează 32 de spaţii comerciale pe plan local. Subliniază cât de reală este această ameninţare povestind istoria Randall Park Mall din Ohio, care a fost la un moment dat cel mai mare mall din lume, construit într-un oraş cu 1.500 de locuitori şi care asigura 5.000 de slujbe, dar care a sfârşit demolat, în 2014. „Este o formă de regenerare A fost demolat şi în locul său va fi construit un parc industrial care promite 1.200 de locuri de muncă.“ Pe de altă parte, tot în 2014 a început remodelarea actualului cel mai mare mall din lume, The Mall of the World din Dubai, contruit pe 75 de hectare. „Vor să-l facă mai permeabil, pătruns de rute de transport. Ei spun că acolo unde sunt oameni este vibraţie şi energie, implicit valoare“, spune Raluca Crişan. O altă ameninţare, continuă ea enumerarea, este comerţul online şi „sunt mulţi cei care prevestesc moartea comerţului tradiţional din această pricină“. Totuşi, la Retails Big Show, cea mai mare manifestare din domeniul retailului, concluzia a fost că magazinul fizic rămâne, în continuare, starul comerţului.

    A treia ameninţare este legată de mentalităţi şi de valorile societăţii de astăzi şi de noua categorie de evanghelişti care avertizează societatea asupra pericolului societăţii de consum.

    În aceste condiţii, centrelor comerciale nu le rămâne decât să se reinventeze, să treacă de la a fi destinaţii de cumpărături la statutul de loc care oferă experienţe, să atragă în primul rând prin alte mecanisme decât hipermarketul şi magazinele de modă pe care le găzduiesc. „Consumul ostentativ nu s-a oprit brusc, dar este pe un trend descendent şi începem să ne aliniem şi noi la ceea ce economiştii au cuantificat demult, economia experienţei, altfel spus nu mai e suficient să vinzi marfă, lucruri, obiecte, trebuie să vinzi experienţe“, afirmă sociologul Vintilă Mihăilescu. El povesteşte că în general ţările care au trecut prin experienţa orânduirii socialiste, în momentul în care au avut acces la o piaţă deschisă, s-au transformat în „pieţe ale dorinţei şi societăţi ale spectacolului. Piaţa dorinţei este lipsa de distincţie între aspiraţie şi trebuinţă“. El adaugă că deopotrivă în perioada comunistă dar şi ulterior s-a petrecut un fenomen de alienare a oraşului, apărând aşa‑numitele nonlocuri, nonspaţii. „Ne-am confruntat şi în Bucureşti cu lipsa spaţiilor publice. În acest context, mallurile preiau din funcţiile pe care ar trebui să le aibă spaţiile publice. De multe ori, neavând aceste spaţii publice se adoptă mallurile ca spaţii de socializare“, spune sociologul.

    CE CONFERĂ VALOARE?

    Pe de altă parte, este tot mai vizibil un contratrend al consumului ostentativ. „A început să fie o reţinere faţă de standardizare, omogenizare şi sunt căutate tot mai mult experienţele care particularizează şi dau sentimentul de ataşament faţă de un spaţiu, magazin“, mai spune Mihăilescu.

    Or tocmai ataşamentul oamenilor faţă de spaţii le conferă acestora valoare, arată Vera Marin, coordonator al Asociaţiei pentru Tranziţie Urbană, arhitect urbanist, lector la Universitatea de Arhitectură. Ea povesteşte că în anii ‘80, în oraşele din vestul Europei centrele istorice au fost revitalizate, pentru că locuitorii au considerat că sunt valoroase.

    „Un proiect bun contribuie la dezvoltarea economică, dar nu generează segregare socială, în plus protejează mediul şi demonstrează respect pentru contextul cultural local. În secolul XXI nu putem planifica oraşe fără fluxuri rapide de informaţii, iar progresul tehnologic permite comunicarea în timp real şi facilitează procesul de democraţie participativă“, spune Vera Marin.

  • Schimbare la Facebook Messenger. Cum va arată aplicaţia pe telefoanele cu Android – FOTO

    Google a introdus în 2014 o un nou stil grafic al Android-ului, numit Material Design. Acesta a fost implementat în versiunea Lolipo a Android, iar producătorii de aplicaţii au sărit să-şi actualizeze aplicaţiile cu noul design. Un jucător important care a refuzat să facă trecerea către Material Design este Facebook, dar se pare că şi-au schimbat părerea despre interfaţa celor de la Google şi Facebook Messenger trece la Material Design.

    Un utilizator de pe site-ul Reddit a dezvăluit că a primit noua versiune a aplicaţiei. Astfel noua versiune aplică principiile design-ului Google. Facebook Messenger vine cu câteva modificari, însă nu este redesenată total.

    Capturile de ecran care au aparut pe Reddit:

  • Call of Innovation 2.0, o combinaţie unică de software şi workshop-uri de Design Thinking

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

     

  • Gadgeturile anului

    Apple, care a revoluţionat industria telefoanelor mobile în 2007 prin lansarea primului iPhone, este prezent şi anul acesta în topul gadgeturilor prin intermediul terminalelor mobile iPhone 6s şi iPhone 6s plus. Telefoanele celor de la Apple rămân cu aceleaşi coordonate, performanţă hardware îmbinată cu optimizare software care încântă fanii. Rămânem la categoria smartphones pentru a menţiona alte două terminale care funcţionează pe Android, sistemul celor de la Google. Vorbim de OnePlus 2 şi de Nexus P6, telefonul Google produs de Huawei.

    OnePlus 2 este un telefon high-end cu carateristici tehnice bune la un preţ relativ scăzut (peste 300 de dolari). A ieşit în evidenţă şi datorită unei metode de marketing interesante, clienţii care vor să-l achiziţioneze nu-l pot cumpăra, pur şi simplu, de la magazin, ci au nevoie de invitaţie. Al doilea, Nexus P6, este o combinaţie ideală dintre hardware şi software. Are un display de 5,7 inchi, un procesor Octa-core de 2000 mHz, 3 GB RAM, o cameră de 12,3 MP şi o baterie încăpătoare (3450 mAh) şi rulează cea mai nouă variantă de  Android, Marshmallow. O menţiune notabilă aici este şi  Motorola Droid Turbo 2, primul telefon cu ecran indestructibil. Display-ul telefonului este realizat din cinci straturi diferite, fiecare având rolul de a absorbi şocul în cazul unui incident. Cei care vor să scape de traumele display-ului crăpat trebuie să scoată din buzunar peste 600 de dolari pentru acest dispozitiv.


    Telefonul îndeplineşte multe funcţii (vorbim, navigăm pe net, facem fotografii şi multe altele), dar pasionaţii de fotografie nu se mulţumesc doar cu un smartphone pentru fotografie. De aceea, pentru ei se produc aparate de fotografiat performante care să le satisfacă nevoile. Una dintre cele mai interesante camere de fotografiat din 2015 este A7RII a celor de la SONY. Este o cameră cu un senzor full-frame uriaş cu o rezoluţie de 42 MP, poate filma 4K, are WiFi incorporat, stabilizator de imagine, funcţionează în condiţii de luminozitate scăzută (valoarea ISO poate ajunge până la 102.400). Singura problemă ar fi bateria, care se duce cam repede, dar pentru asta există soluţii.


    Un produsmai puţin vizibil lansat anul acesta, dar foarte impresionant este un HARD DISK SSD produs de Samsung. Ştim că nu este la fel de uşor de apreciat precum un telefon, dar acest produs este cel mai încăpător SSD de pe piaţă (16 terabytes), este foarte rapid şi are doar 2,5 inchi grosime. Preţul? Undeva între 5.000 ŞI 7.000 DE DOLARI.


    Tot anul acesta s-a vorbit intens despre realitatea virtuală şi gadgeturile care să faciliteze această tehnologie în rândul consumatorilor. Facebook a cumpărat Oculus Rift, pe care vrea să-l comercializeze din 2016, la fel şi Microsoft prin HoloLens şi HTC prin Vive. Aşa că să neaşteptăm la o primăvară plină de realitate virtuală. Trebuie să menţionăm faptul că prin HOLOLENS utilizatorul nu experimentează o realitate virtuală, ci una augmentată. Adică utilizatorul nu va fi captivat în întregime de un univers virtual, ci imaginile virtuale vor fi proiectate în mediul existent.


    Rămânem în ograda Apple pentru a vorbi despre un alt produs al companiei din California. APPLE WATCH este primul smartwatch care a atras cu adevărat atenţia consumatorilor. Faptul că este produs de Apple, dar şi diverse inovaţii precum Force Touch sau motorul Taptic l-au făcut să fie printre cele mai impresionante “ceasuri inteligente” de pe piaţa electronicelor.


    SHARP LV-85001 este primul televizor cu rezoluţie 8K (da, aţi citit bine) şi poate fi achiziţionat pentru 133.000 de dolari. Problema este că nu prea există filme şi clipuri video realizate la o asemenea rezoluţie. Dar este bine să fim pregătiţi pentru viitor, nu?


    SAMSUNG GEAR 2 este competitorul Apple Watch şi are un display rotund de 1,2 inchi şi rezoluţie 360×360. Este un ceas performant cu aspect plăcut şi autonomie respectabilă (poate rezista şi două zile fără încărcare).


    INTEL COMPUTER STICK este cel mai mic computer din lume. Este cam cât degetul mare de la mână şi transformă orice televizor sau monitor, dotat cu port HDMI, într-un computer funcţional. Rulează Windows 10, are 2 GB RAM, 32 GB spaţiu de stocare şi costă 100 de dolari.

    Să ieşim puţin din zona gadgeturilor clasice şi să vorbim despre RICOH THETA. Acest device este  o minicameră video, cu un senzor de 14 MP, ce poate înregistra în jur de 25 de minute, cu o panoramă de 360 de grade, prin simpla apăsare a unui buton. Astfel utilizatorii acestui device pot da o nouă perspectivă fotografiilor şi clipurilor video tradiţionale.


    La categoria laptopuri 2015 merită menţionate DELL XPS 13, MACBOOK, MICROSOFT SURFACE BOOK, dar şi DELL CHROMEBOOK 13, un altfel de laptop care câştigă teren în Statele Unite, dar, din păcate, la noi nu se comercializează. Chromebook-urile sunt laptopuri ieftine, uşoare, cu o autonomie a bateriei foarte mare (de la 5-6 ore în sus) ce rulează sistemul de operare Chrome. Printre dezavantaje se numără faptul că pentru a-l utiliza la potenţial maxim este necesară conexiune permanentă la internet, nu are un hardware foarte performant şi, de multe ori, este realizat din materiale ieftine. Dell Chromebook 13 se categoriseşte ca fiind un chromebook business ale cărui specificaţii variază (de la procesor Celeron până la Intel i5, cu touchscreen sau fără şi cu până la 8 GB de RAM). Bateria are o autonomie de aproape 10 ore, iar preţul începe de la 400 de dolari şi poate ajunge până la 800-900 de dolari.


    Tot Dell ne oferă şi XPS 13, care rulează Windows 10 şi are un ecran QHD+ de 13 inchi într-un format de laptop de 11 inchi (marginile ecranului au fost eliminate). Are o baterie capabilă, specificaţii de top şi este unul dintre cele mai uşoare laptopuri de pe piaţă (1,17 kg).
    Anul acesta Microsoft a lansat primul său produs hardware. Este un produs hibrid (tabletă-laptop) care a impresionat pe toată lumea. E foarte puternic (reprezentanţii Microsoft susţin chiar că este cu 50% mai rapid decât Apple MacBook Pro), ultraportabil şi poate fi folosit ca un laptop veritabil sau ca o tabletă.


    Noul MacBook de la Apple are 13 mm grosime şi un ecran retina de 12 inchi, ultraportabil, performant cu acelaşi design marca Apple.


    TRUNKSTER este o valiză, însă nu una normală. Trunkster îţi poate încărca telefonul, se cântăreşte singură şi are un dispozitiv GPS încorporat, pe care îl poţi conecta la smartphone în caz că ţi‑au fost rătăcite bagajele. În plus, Trunkster nu are fermoar şi poate fi deschis doar la comandă, prin intermediul unei uşi asemănătoare cu cea a unui garaj.


    Odată cu numărul tot mai mare de device-uri conectate la internet creşte şi dorinţa pentru o conexiune mai bună şi o acoperire mai mare, dar pentru acest lucru avem nevoie de unul sau mai multe routere (în funcţie de dimensiunea casei). Routerele le înghesuim în colţuri, le punem sub birou şi, în general, încercăm să le ascundem vederii pentru că nu sunt tocmai obiecte de design interior. Google vrea să schimbe asta prin routerul său numit OnHub. Acesta este elegant, cu un design minimalist care nu trebuie ferit de ochii lumii. Pe lângă asta, OnHub este şi un router capabil care oferă viteze de până la 1.900 Mbps pe frecvenţe de 2,4 şi 5 GHz. Şi în plus nu are nicio lumină vizibilă care să ne deranjeze noaptea.


     

  • Doi antreprenori români îşi vând pe tot globul, produsele create într-un atelier din sudul Bucureştiului

    “Noi suntem abia la început de drum, nu ca firmele despre care scrieţi în Business Magazin“, spune, cu o uşoară ezitare, Dragoş Motica, un tânăr designer, asociat în afacerea Ubikubi cu Robert Savu, care adaugă că „toată lumea a început de undeva“, făcând referire la afacerile cu rulaje de milioane sau miliarde de euro care sunt adeseori prezente în paginile Business Magazin. Obiectele create şi produse de cei doi antreprenori, în atelierul de producţie aflat la o aruncătură de băţ de complexul rezidenţial Asmita Gardens, s-au vândut, în anul în care a pornit afacerea la drum, pe aproape toate continentele.

    Vânzările au ajuns la 50.000 de euro, o sumă mică în comparaţie cu rulajele multinaţionalelor, dar paşii mici pe care îi fac cei doi antreprenori sunt condiţionaţi de doi factori importanţi. Pe de o parte, lipsa de resurse financiare – pentru a ajunge la vânzări de 50.000 de euro, Savu şi Motica au finanţat activitatea firmei cu o sumă dublă. Pe de altă parte, obiectele cu design minimalist sunt rezultatul faptului că au rămas prea puţine fabrici funcţionale cu care antreprenorii pot colabora, iar lipsa utilajelor sofisticate reduce drastic paleta de produse care pot fi trecute de pe planşa de desen a designerului în formă fizică.

    Ubikubi a fost înfiinţată anul trecut, dar povestea, de la stadiul de idee şi nume, a început mai demult. „Din păcate nu am avut cum să o punem în practică“, povesteşte Robert Savu, manager de producţie al firmei şi fondator. „Eu vin dintr-o zonă tehnică, inginerească, sunt absolvent de electronică şi telecomunicaţii.“ După teminarea facultăţii, a ales calea antreprenoriatului, iniţial cu un atelier de producţie publicitară, zonă în care a activat vreme de câţiva ani, iar apoi a pus bazele unei alte firme, de producţie de mobilier, Ekero. La momentul în care a început activitatea Ekero, povesteşte el, descoperise o oportunitate, lucrul cu un material care nu era folosit la acea vreme, un mineral produs de DuPont din care se pot realiza obiecte de mobilier în orice formă şi culoare, de la lavoare şi căzi de baie până la scaune şi recepţii de firmă sau birouri.

    „Poţi să faci un obiect monolitic de orice dimensiune şi să nu vezi nicio îmbinare“, explică Savu, care completează că acum sunt mai multe firme concurente pe piaţă. Ekero a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 0,5 milioane de euro, cu 15 angajaţi, iar Savu precizează că au fost şi perioade mai bune. Clienţii pentru Ekero sunt în general arhitecţi, care propun clienţilor tot felul de obiecte „mai altfel“ – de la cele mici, casnice, de pildă lavoare, până la mobilierul urban din cadrul clădirilor Petrom City, unde recepţia de la intrare are 45 de metri liniari.

    Prin intermediul Ekero, Robert Savu l-a cunoscut pe Dragoş Motica, absolvent al Facultăţii de Arte din Timişoara, cu care a colaborat de câteva ori şi au ajuns la concluzia că pot încerca să dezvolte o afacere pe o nişă neexploatată, cea a designului de obiect. Acesta este însă un segment bine definit în alte ţări şi, prin urmare, există şi o piaţă. „Asocierea dintre noi a apărut şi pentru că eram pe aceeaşi lungime de undă raportat la ce credem noi că trebuie să fie în zona obiectelor de design. Ne dorim să ajungem să avem în portofoliu orice fel de obiecte, de la accesorii de bucătărie până la obiecte de mobilier“, spune Dragoş Motica.

    El adaugă că în Europa sunt o mulţime de companii a căror activitate este axată pe creativitate, pe lansarea de lucruri noi, foarte simple, scoase rapid pe piaţă şi care nu se vând pe canale tradiţionale. De aceea, în alte ţări există chiar şi magazine specializate în obiecte de design, de pildă de la meşteşugari, şi, „pentru că nu există astfel de magazine pe piaţa din România, ne-am îndreptat spre piaţa externă, unde vindem 95% din ceea ce facem“, afirmă Motica. Cel mai mult au vândut în Germania şi Anglia, dar cei doi antreprenori spun că şi-au trimis obiectele în Hong Kong, insulele Caiman, până în SUA şi emiratele arabe. „Nu înseamnă că vindem foarte mult, dar există cerere. Livrăm, cu greutăţi mari uneori, spre pieţe ca Hong Kong“, spune Robert Savu. Vânzările se fac online, iar Dragoş Motica spune că produsele Ubikubi nici nu şi-ar găsi locul în magazinele cu rulaje mari, în care „intră tirul, iese tirul“.

    Unul din cele 17 produse din portofoliul firmei, „Lampa /“, a primit un premiu, iar firma românească a intrat în vizorul publicaţiilor de profil, imaginile şi poveştile produselor făcând înconjurul Pământului. De acolo au apărut şi clienţii. „Am reuşit să ieşim în lume, dar mai sunt mulţi paşi de făcut, încă susţinem afacerea“, spune Robert Savu, care apreciază că spre finalul anului viitor vânzările Ubikubi ar putea ajunge la 100.000 de euro, rulaj la care firma ar ajunge la break-even.

  • A creat unul dintre cele mai mari start-up-uri din lume. În două luni a lansat 24 de gadget-uri

    UPQ, start-up din Tokyo fondat în iunie 2015, a dezvăluit nu mai puţin de 24 de produse în şapte categorii: fie că e vorba de un smartphone fără cartelă SIM, o cameră asemnănătoare GoPro sau un display de 50 de inci cu o rezoluţie 4k, toate produsele au ajuns de la stadiul de idee în producţie în două luni.

    “Cred că am avut 100 de idei, însă ne-am limitat la 24”, a spus Yuko Nakazawa, fondatorul şi CEO-ul UPQ.

    Drumul ei spre antreprenoriat nu a fost unul clasic. Şi-a început cariera în cadrul Casio ca product planner, unde era responsabilă pentru telefoane, smartphone-uri şi camere compacte. În 2010, Casio şi divizia de telefoane mobile Hitachi s-au unit sub o nouă umbrelă, numită NEC. Nu a fost chiar mulţumită de angajatorul ei, aşa că Nakazawa a demisionat în 2012.

    Nu s-a angajat la altă firmă, ci a decis, cu ce economii avea, să-şi deschidă o cafenea. În octombrie 2014 a văzut o reclamă pentru un hackathon de hardware. “Nici măcar nu ştiam ce este un hackathon, aşa că am căutat pe Google.”, a spus ea.
    Lui Nakazawa i-a plăcut ideea de a sta o noapte întreagă şi de a încerca să facă un produs. Deşi nu avea cunoştiinţe de inginerie sau de design, a aplicat şi a fost acceptată în hackathon. Echipa ei a creat o cutie (lunch box) denumită X Ben conectată la internet. Produsul a fost un succes, iar echipa a fost invitată la Frontier Makers, un fel de accelerator, în cadrul căruia echipelor li se oferă 8.000 de dolari pentru a produce un prototip, dar şi ajutor la lansarea în piaţă.

    “Plănuiam să mă întorc la cafenea, dar mi-am dat seama că pot să creez ceva interesant şi fără să lucrez la o companie mare. Nici nu ştiam ce este un start-up atunci, dar tot timpul am vrut să construiesc produse de la zero”, a declarat Nakazawa.

    În cadrul unui târg de electronice de la Austin, Texas, Nakazawa i-a cunoscut pe cei de la Cerevo, care sunt recunoscuţi pentru produsele lor smart şi accesori pentru smartphone-uri. Astfel, după Austin, a fost angajată în aprilie în cadrul Cerevo pe poziţia de product manager. Două luni mai târziu şi-a fondat propria companie, UPQ, însă nu a rupt legăturile cu Cerevo deoarece start-up-ul, UPQ, se bazează pe serviciile Cerevo pentru inginerie, design şi controlul calităţii.

    Produsul de vârf al UPQ este smartphone-ul A01. Telefon care rulează un procesor quad-core, android 5.1 şi are un display de 4.5 inci. Pe lângă asta, este dual SIM, o raritate în Japonia.
    Specificaţiile telefonului nu sunt incredibile comparativ cu Galaxy sau Iphone, însă este foarte ieftin (116 dolari).
    “Smartphone-urile sunt foarte complicate datorită componentelor sale foarte variante. Dacă poţi construi un smartphone poţi face aproape orice”, este de părere Nakazawa.

    UPQ mai are în ofertă un monitor de 50 de inci cu o rezoluţie 4K la 600 de dolari, o cameră de full-HD de 14 MP pentru 124 de dolari, un stabilizator de imagine pentru telefoane mobile, un gemantan de voiaj cu baterie şi porturi pentru încărcare pentru 233 de dolari. Însă au în ofertă şi diferite căşti wireless, becuri, boxe bluetooth şi chiar un scaun vintage, inspirat din anii 60.

    UPQ a strâns o sumă importantă de la investitori, însă Nakazawa nu a dezvăluit exact cât. O sursă din piaţă susţine că UPQ a obţinut o finanţare de aproape 1 milion de dolari. “Companiile de tehnologie din Japonia sunt în pericol. Vreau să schimb modul cum japonezii se raportează la produse noi”, a spus ea.

    Următorul pas? “Mă gândesc la maşinile electrice”. 

  • Cea mai uşoara bicicletă pliabilă din lume, construită de doi tineri români în Londra, lansată pe Kickstarter – FOTO

    Doi tineri români stabiliţi în Londra, Petre Crăciun şi Ligia Stan, au construit cea mai uşoară biciletă pliabilă din lume, aceasta a fost a lansată astăzi şi pe platforma americană de crowdfunding kickstarter.com.

    Absolvent al liceului de arte Tonitza din Bucureşti, Petre Crăciun a lucrat la designul bicicletei Hummingbird în timp ce studia la universitatea de design din Bournemouth, în Marea Britanie. “Am încercat să cumpăr o bicicletă pliabilă uşoară, dar nu am putut să găsesc nimic în magazine. Apoi m-am gândit că aş putea să construiesc eu o bicicleta – aşa s-a născut Hummingbird”, spune Petre.

    Hummingbird este cea mai usoara bicicleta pliabila din lume cântărind doar 6.5 kilograme, cu  3-4 kg mai puţin decât alte biciclete pliabile de pe piaţă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea omului care a revoluţionat designul bijuteriilor

    Numele ”Harry Winston„ este cunoscut ca fiind al uneia dintre cele mai prestigioase companii de bijuterii: Harry Winston şi-a deschis porţile în New York în 1932 şi a început un proces de transformare a diamantelor în artă, revoluţionând designul bijuteriilor.

    Compania poartă numele fondatorului acesteia, Harry Winston, care şi-a început afacerea într-un mic magazin din Manhattan. Harry Winston se afla la a doua generaţie de imigranţi în Statele Unite ale Americii. Tatăl său, Jacob, emigrase din Ucraina în 1890, iar în acelaşi an a pus bazele unui mic atelier de reparaţii de bijuterii împreună cu soţia sa. Harry Winston s-a născut şase ani mai târziu. A crescut sub ghidarea tatălui său, învăţând detalii despre pietrele preţioase şi despre tainele bijuteriilor.

    Când a împlinit 7 ani, familia sa s-a mutat în California şi a stabilit o sucursală în Hollywood. În 1911, a absolvit liceul şi s-a alăturat tatălui său în afacere, începând să călătorească în vest. În 1914 s-a întors în Manhattan şi a deschis un atelier de reparaţii. Doi ani mai târziu, la 19 ani, a folosit 2.000 de dolari din propriile economii pentru a deschide compania Premier Diamond. Winston şi-a folosit cunoştinţele şi talentul de a aprecia calitatea în scopul cumpărării şi vânzării pe bursa de diamante din New York.

    A câştigat rapid reputaţia de a face deciziile potrivite la timpul potrivit. În doi ani, compania sa a crescut de la 2.000 de dolari la venituri de 30.000 de dolari. Norocul său nu a ţinut mult şi a ajuns aproape falimentar după ce unul dintre angajaţii săi a fugit cu toţii banii. Winston a început să cumpere bijuterii de la vânzările realizate pe anumite proprietăţi, unde bijuteriile preţioase erau disponibile la preţuri mici, datorită monturilor învechite. Winston a rearanjat pietrele în noi monturi şi le-a vândut la profit mai mare. În 1925, a cumpărat o colecţie de bijuterii a unei moşteniroare din Pittsburgh pentru 1 milion de dolari, iar anul următor a achiziţionat colecţia celebră Arabella Huntington, pentru 2 milioane de dolari. În 1930, a câştigat faimă la nivel naţional odată cu achiziţia colecţiei Baldwin, ce includea un diamant de 39 de carate cu tăietură de smarald.

    În 1932, Winston a închis compania Premier Diamond şi a deschis Harry Winston, în care s-a concentrat pe remontarea pietrelor preţioase pe care le cumpărase în designuri minimaliste. Winston a continuat să vândă şi să cumpere pietre preţioase cunoscute şi a devenit şi colecţionar. În 1949 a organizat şi o expoziţie,  din care a făcut parte şi diamantul Hope, estimat atunci la 1 milion de dolari.
    În 1958 a donat diamantul Hope instituţiei Smithsonian, alături de alte pietre preţioase. În ce priveşte apariţiile sale publice, era foarte discret. S-a mutat într-o casă în New York City în 1960, dar s-a ferit de apariţiile în ziare. A murit în 1978, la vârsta de 82 de ani. Soţia sa, Edna, a preluat controlul companiei, iar opt ani mai târziu, după moartea sa, cei doi fii ai lui Winston, Ronald şi Bruce, s-au certat asupra controlului companiei. În cele din urmă, Ronald a plătit 54,1 milioane de dolari pentru a cumpăra şi partea lui Bruce.
     

  • (P) UPC reinventează experienţa Wi-Fi prin lansarea modemului Connect Box

    UPC lanseaza Connect Box, modemul ce ofera clientilor rezidentiali viteze de pana la 500 Mbps, conexiune stabila si acoperire oriunde in casa. Connect Box este disponibil la nivel national in toata aria de acoperire a UPC  impreuna cu pachetele de internet Fiber Power 200 si 500.

    Lansarea Connect Box vine in contextul cresterii accelerate din ultimii ani a numarului de consumatori care acceseaza internetul prin Wi-Fi acasa. In prezent, 83% dintre utilizatorii rezidentiali de internet folosesc internetul wireless, fata de 69% in urma cu doi ani, conform unui studiu de piata realizat de UPC in perioada iulie-august 2015, pe un esantion reprezentativ de utilizatori de internet din mediul urban.*

    Tot potrivit studiului UPC, a crescut si numarul de dispozitive conectate la internet, utilizatorii detinand, in medie, 3,6 echipamente prin care acceseaza internetul acasa, iar in intervalele orare obisnuite de utilizare sunt conectate simultan aproximativ 2,4 persoane per locuinta. Jumatate dintre utilizatori cred ca viteza internetului prin wireless este aceeasi cu cea oferita de internetul prin cablu si tot atatia sunt de parere ca viteza internetului ramane aceeasi indiferent cate persoane sunt conectate in acelasi timp.

    Mai multe informatii despre Connect Box sunt disponibile pe www.upc.ro/internet/connect-box.

  • Ea a dezvoltat „prima platformă de personal branding, care implică demersuri de coaching, de stilistică vestimentară, de scriitură şi de fotografie”

    Teodora Migdalovici a dezvoltat ME.ALCHEMY, despre care spune că este „prima platformă de personal branding, care implică demersuri de coaching, de stilistică vestimentară, de scriitură şi de fotografie, prin care reuşesc să-i ajut pe clienţii mei să devină «cea mai bună versiune a lor», ca indivizi, ca oameni de business“.

    O altă activitate a antreprenoarei este The Alternative School For Creative Thinking, „MBA-ul creativ pe care l-am fondat în 2005 şi unde formez generaţia de până în 30 de ani a industriei de marketing şi comunicare. În 2013 şi 2014 studenţii formaţi aici au câştigat aur la cea mai exigentă competiţie de gândire creativă a planetei, la Cannes Lions, la concursurile de cyber şi design. Au fost, de altfel, singurele medalii de aur câştigate de România la Cannes în ultimii doi ani“.

    Îşi aminteşte că perioada cea mai dificilă din cariera sa a fost pe vremea când era proaspătă ambasadoare a Cannes Lions în România, iar strategia de promovare a festivalului a fost legată de lansarea The Alternative School, proiect pentru care londonezii de la IA au premiat-o ani mai târziu. „La începuturi aveam viziune, instinct pentru pionierat şi ştiam cu certitudine unde trebuie să ajung, dar n-aveam nimic palpabil care să demonstreze că aveam dreptate. Oamenii ar fi trebuit să «mă creadă pe cuvânt». Cei mai mari «sabotori» au fost neîncrederea şi conformismul, pe care îl găseam absolut surprinzător din partea unor oameni care, prin natura muncii lor, celebrează gândirea diferită şi abordările out of the box. Cred că m-au salvat încăpăţânarea şi o dezarmantă încredere în mine. N-aveam resurse, n-aveam un spaţiu dedicat pentru cursuri. Dar cui îi păsa? Pe modelul «ce nu te omoară, te face mai puternic», fără să mă uit în stânga şi-n dreapta prea mult, mi-am văzut de drum. A contat enorm şi faptul că, dincolo de marea de conformişti neîncrezători care nu înţelegeau cum o femeie de 28 de ani face de capul ei un Creative MBA prin care îşi propune să schimbe nu doar industria, ci şi reputaţia României la Cannes, am avut parte de suporteri redutabili, care au înţeles rostul proiectelor, mi-au înţeles viziunea şi m-au susţinut necondiţionat, pe vremea când totul era pus în câteva pagini de PPT.“

    Pe termen lung îşi doreşte să recreeze modelul The Alternative School într-o insulă tropicală, să facă design pentru obiecte de nişă, să îşi pună amprenta pe proiectul unei case, care să-i servească deopotrivă de spaţiu personal şi de teritoriu
    pentru traininguri, întâlniri şi gastronomie creativă.