BusinessMagazin

Tag: control

  • Cucerirea Vestului. Autonom Rent-a-car vrea să intre în competiţie cu cei mai mari concurenţi din Europa

    Dan Ştefan conduce, împreună cu fratele său, Marius Ştefan, cea mai mare afacere de închiriat maşini din România, Autonom Rent-a-Car, un business de 10,6 milioane de euro în 2013, care va ajunge anul acesta la peste 12,5 milioane de euro, potrivit estimărilor lor.

    Creşterea va fi susţinută atât de clienţi obişnuiţi, de la turişti la oameni de afaceri, cât şi de cei mai puţini obişnuiţi, cum ar fi soldaţii armatei americane sau chiar stafful Prinţului Charles, atunci când Alteţa Sa îşi vizitează proprietăţile din România. Din acest motiv, Autonom, care are în România o reţea formată 38 de agenţii în 25 de oraşe, şi-a propus să depăşească graniţele şi să intre în concurenţă directă cu giganţi precum Avis, Hertz sau Sixt nu numai pe plan local, ci şi regional.

    „Anul acesta am adăugat cel de-al 26-lea oraş în reţea – Budapesta –, deoarece ne-am propus să ne extindem spre vest. Maşinile vor fi înmatriculate în continuare în România şi tot aici se vor realiza achiziţiile şi pentru filialele din alte ţări“, a subliniat Ştefan. Următoarele ţări vizate sunt cele din Europa Centrală, precum Austria, Cehia şi Polonia.

    „Avem deja zeci de maşini disponibile în Ungaria şi vom merge şi la Viena. Pieţele de acolo au devenit prea mature, iar firmele nu mai vin cu nimic nou. Vom extinde serviciul cu maşini premium şi acolo, nu numai în România“, a spus Dan Ştefan, care face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiat în cadrul galei Business Magazin.

    „Avem 2.000 de automobile în flota actuală, dintre care 1.000 au fost achiziţionate anul acesta. Am trecut treptat de la achiziţia a 600-700 de maşini anual la 1.000. Cumpărăm atât de mult deoarece în medie păstrăm o maşină în flotă un an, dar sunt şi cazuri de şase luni sau de până la 24 de luni. Achiziţiile noastre sunt realizate raţional, în funcţie de preferinţele clienţilor şi de latura economică. Avem în flotă atât automobile de volum, din clasele mică, compactă, medie, dar şi premium pentru manageri“, a subliniat Ştefan.

    O parte considerabilă din business o reprezintă pentru Autonom „piaţa de replacement“, adică businessul de a închiria maşini pentru companii, atunci când acestea au o problemă cu unul dintre automobilele din flotă şi este nevoie rapid de o alta. „Multe firme au realizat că menţinerea unei flote de rezervă poate fi costisitoare, mai ales în această perioadă, iar, pentru ca aceasta să fie eficientă, este nevoie de un grad ridicat de ocupare. Noi avem o reţea naţională suficient de mare pentru a acoperi această cerere“, a subliniat Dan Ştefan.

    Printre clienţii Autonom sunt inclusiv firmele de leasing operaţional, cele care închiriază flote pe termen lung către companii, acestea apelând la astfel de servicii pentru a oferi la schimb un alt automobil unui client în cazul în care maşina din flotă a fost imobilizată. „Anual avem mii de clienţi din partea corporaţiilor şi zeci de mii de clienţi persoane fizice. La nivel naţional, acoperim 90% din populaţie. Unde nu suntem înseamnă că nu există potenţial“, a spus Dan Ştefan.

    Proiectul de business şi strategia de dezvoltare pornesc de la cererea pieţei. Printre clienţi sunt companii străine care au o nevoie punctuală cum ar fi o flotă pentru câteva luni, aşa cum a fost în cazul celor care au instalat parcurile eoliene la nivel naţional sau care vor să trimită pe teren o forţă de vânzări temporară. Pe lângă acestea, sunt businessuri sezoniere cum ar fi instalarea de aparate de aer condiţionat, audit sau acţiuni promoţionale.

    „Sunt companii care comandă flote de maşini, dar au nevoie pe loc de acestea, iar, până la livrare, închiriază de la noi. În plus, oferim şi contract de externalizare totală, ce seamănă cu leasingul operaţional, numai că noi putem oferi program flexibil, care se poate întrerupe oricând, cu costuri mici. Astfel am atras printre clienţi armata americană, deoarece aceştia doresc să închirieze maşini pe o perioadă nedeterminată“, a spus Dan Ştefan.

  • Un virus informatic, “BlackEnergy”, a fost introdus în computere considerate vitale în SUA din 2011

    Hackeri suspectaţi că sunt susţinuţi de către Guvernul rus au introdus în computere din Statele Unite considerate “vitale”, încă din 2011, acest program capabil să preia controlul unor operaţiuni industriale complexe, au declarat surse din cadrul Securităţii Naţionale citate de ABC News, evocând dovezi în acest sens şi avertizând că este vorba dspre o ameninţare foarte serioasă.

    Programul este utilizat pentru controlarea unor conducte de petrol şi gaze, reţele de alimentare cu energie electrică, de distribuţie şi filtrare a apei, turbine eoliene şi chiar a unor centrale nucleare, adaugă postul, subliniind că oprirea sau avarierea oricăreia dintre aceste utilităţi publice vitale poate afecta sute de mii de americani.

    Departamentul a precizat, într-un buletin de alertă, că această campanie durează din 2011 şi că nu au existat încercări de activare a programului de tip malware în vederea “avarierii, modificării sau perturbării în vreun fel” a procesului de control industrial. Oficiali americanni au descoprit această penetrare recent, dar nu ştiu unde sau când ar putea fi activată.

    Surse din cadrul Departamentului au declarat pentru ABC News că nu este vorba despre un atac la întâmplare şi că se tem că ruşii au revenit la Războiul Rece şi au plasat programul malware în sisteme-cheie americane ca pe o ameninţare sau măsură de disuasiune în cazul unui atac cibernetic american asupra unor sisteme ruseşti – asigurându-se astfel de o distrugere reciprocă.

    Penetrarea a fost semnalată unor iniţiaţi săptămâna trecută, după ce Echipa de Intervenţie în caz de Urgenţă Cibernetică pentru Sistemele de Control Industrial, o agenţie din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă, a emis un buletin de alertă către membrii săi. În buletin se anunţa că penetrarea “BlackEnergy” a fost detectată recent de mai multe companii.

    Potrivit Departamentului, BlackEnergy este acelaşi program malware utilizat de către un grup rusesc de spionaj cibernetic – cunoscut sub numele de “Sandworm” – pentru a viza anterior, anul acesta, ţinte NATO şi anumite companii energetice şi de telecomunicaţii din Europa.

    “Analiza rezultatelor tehnice din cele două rapoarte arată legături în infrastructura de comandă şi control partajată în cele două campanii, sugerând că ambele fac parte dintr-o campanie mai largă a aceluiaşi actor al ameninţării”, se arată în buletinul Departamentului.

    Programul virusat este foarte avansat. El le permite muncitorilor desemnaţi să controleze diverse procese industriale prin intermediul unui computer, iPad sau smartphone, au precizat surse citate de postul american. Programul permite partajarea de informaţii şi controlul în colaborare.
     

  • ACL: Nu Iohannis e verificat de Corpul de control, ci Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţii

    “Minciunile şi atacurile calomnioase la adresa candidatului ACL la Preşedinţia României continuă astăzi cu un nou episod. Informaţia potrivit căreia Corpul de Control al premierului verifică retrocedări aprobate de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, preluată de unele canale media, este falsă. Nu Klaus Iohannis este verificat de instituţia aflată în subordinea lui Victor Ponta, ci este verificată Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţii şi titlurile de despăgubire date în 2010”, se arată în comunicatul ACL.

    Potrivit ACL, inclusiv preşedintele ANRP, George Băeşu, a lămurit astăzi această situaţie, demontând dezinformarea grosolană a propagandei anti Klaus Iohannis.

    “Pentru informarea corectă a opinie publice, menţionăm că dosarul investigat de Corpul de Control datează din anul 2002, perioadă în care Klaus Iohannis deţinea funcţia de primar al Municipiului Sibiu, dar nu era preşedintele Comisiei pentru retrocedări, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public. Solicitarea din dosarul respectiv a fost făcută pentru restituirea în natură, dar aceasta nu a fost posibilă deoarece pe respectivul teren se aflau deja clădiri ale unui cartier de locuinţe. Prin urmare, dosarul a fost transmis la ANRP pentru acordarea de despăgubiri, ca măsură reparatorie”, se mai arată în comunicat.

    Liderul PNL Klaus Iohannis a declarat, miercuri, despre verificările Corpului de Control al premierului la Primăria Sibiului, că stă “foarte liniştit”, adăugând că “dă de gândit faptul că Ponta candidatul îl trimite pe premierul Ponta să trimită Corpul de Control la Primăria contracadidatului”.

    “Chiar în perioada de campanie electorală. Interesant. Nu e niciun fel de problemă, la Primăria Sibiu s-au făcut nenumărate verificări şi se vor face în continuare. Stau foarte liniştit, ştiu ce este acolo şi nu o să găsească nicio neregulă”, a comentat Klaus Iohannis anunţul făcut de Guvern, privind verificările de la Primăria Sibiu.

    El a ţinut să precizeze că îi dă de gândit faptul că “domnul Ponta, candidatul Ponta îl trimite pe prim-ministrul Ponta să trimită Corpul de Control la Primăria contracandidatului, să facă verificări, cu zece zile înainte de turul doi al alegerilor”.

    “Totuşi, parcă lucrurile nu sunt în regulă”, a afirmat Iohannis, adăugând: “Eu vă spune oricând, simplu. Oricine poate să controleze orice, nu există nereguli la primăria Sibiu. Simplu de tot”.

    Corpul de Control al premierului derulează, din această săptămână, o acţiune de control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), generată de informaţii privind acordarea unor despăgubiri în favoarea unei cesionar, pentru imobile situate inclusiv în Sibiu.

    “Corpul de control al primului-ministru desfăşoară, începând cu 3 noiembrie 2014, o acţiune de control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. La baza acţiunii de control au stat informaţii transmise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor care se referă la activitatea proprie a acestei entităţi cu privire la acordarea unor despăgubiri că măsuri reparatorii, în favoarea unui cesionar, pentru imobile situate pe raza mai multor unităţi administrativ-teritoriale, inclusiv municipiul Sibiu”, se arată într-un comunicat transmis de Guvern.

  • Avertismentul celui mai galonat antreprenor al momentului: Inteligenţa artificială este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii

    „Prin inteligenţa artificială, trezim demonul la viaţă”, a spus Musk. „Toate acele poveşti în care personajul stă liniştit, ştiind că are pentagrama şi apa sfinţită şi poate controla demonul, se termină întotdeauna prost. Trebuie să fim extrem de atenţi atunci când vine vorba de inteligenţa artificială. Dacă m-aţi pune să ghicesc care este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii, aş spune că este aceasta. Din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă ajung la concluzia că este nevoie de o serie de măsuri care să reglementeze dezvoltarea inteligenţei artificiale, atât la nivel local, cât şi la nivel global.”

    Elon Musk a mai avertizat, în trecut, despre pericolul inteligenţei artificiale, postând pe Twitter mesajul că aceasta poate fi chiar mai periculoasă decât bombele atomice. Întrebat de ce a investit totuşi în anumite companii care cercetează inteligenţa artificială, Musk a răspuns, zâmbind: „Vreau să fiu cu ochii pe ele.“ El a dezvoltat apoi, spunând că vrea să urmărească evoluţia acestor companii şi să se asigure că se iau toate măsurile de precauţie necesare.

    Inteligenţa artificială se defineşte ca inteligenţa exprimată de maşini sau programe, reprezentând o zonă de studiu ce are ca scop crearea unei inteligenţe similare cu cea a creierului uman. O altă definiţie, folosită de unii cercetători, se referă la „un sistem care percepe condiţiile exterioare şi ia măsurile necesare pentru a-şi maximiza şansele de succes”; termenul a fost creat de John McCarthy în 1955.

    Marii jucători din zona de tehnologie par încântaţi de ideea de inteligenţă artificială, atât timp cât aceasta poate fi controlată şi utilizată doar în anumite direcţii. Companii precum Google sau Facebook investesc sume mari pentru a dezvolta sisteme care funcţionează similar minţii umane.

    În ianuarie, Google a achiziţionat start-up-ul britanic DeepMind, o companie specializată în inteligenţa artificială fondată de un fost campion la şah în vârstă de 37 de ani. Detaliile tranzacţiei nu au fost făcute publice, dar analiştii estimează că Google a plătit în jur de 500 de milioane de dolari pentru pachetul majoritar. La începutul lunii octombrie, reprezentanţi ai gigantului IT au anunţat un parteneriat cu Universitatea Oxford pentru a dezvolta platforme de inteligenţă artificială.

    Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, se numără şi el printre miliardarii din domeniul tehnologiei interesaţi de inteligenţa artificială. Alături de Elon Musk şi de actorul Ashton Kutcher, el a investit în jur de 40 de milioane de dolari în compania Vicarious FPC.

    Vicarious FPC are ca obiectiv dezvoltarea unui sistem capabil să reproducă funcţiile neocortexului uman, adică partea care controlează mişcarea, vederea, precum şi înţelegerea limbajului şi a funcţiilor matematice. Scott Phoenix, cofondatorul companiei, speră ca într-o bună zi să poată construi un calculator care „să gândească la fel cum o fac oamenii, dar să nu aibă nevoie de mâncare sau somn“.

    În cadrul unui interviu, Zuckerberg a declarat că investiţia reflectă un interes personal, fără a avea vreo legătură cu reţeaua de socializare pe care o conduce. Cu toate acestea, Zuckerberg a confirmat că dezvoltarea inteligenţei artificiale ar putea avea un impact semnificativ în procesul de transformare şi de prelucrare a datelor generate de utilizatori pe Facebook.

  • Povestea antreprenorului care deţine clubul Control, restaurantele Shift şi Alt Shift

    Povestea afacerii cu nume inspirate de tastatură a început în toamna lui 2008, când doi prieteni vechi au decis să îşi lase deoparte businessurile deja existente şi să investească într-un club în zona pasajului Victoria. „Aşa a apărut clubul Control într-un subsol al Pasajului Victoria. Ne-am lăsat duşi de val“, îşi aminteşte Florin Oşlobanu (42 de ani), unul dintre cei doi acţionari ai businessului alcătuit din clubul Control şi din restaurantele Shift şi Alt Shift.

    Absolvent al Facultăţii de Matematică, Florin Oşlobanu avea în 2008 o firmă de software, iar partenerul său, absolvent al Facultăţii de Metalurgie, avea o firmă de construcţii. „Suntem prieteni de mai bine de 20 de ani, iar acest club a fost visul nostru din adolescenţă.“ Astfel, în momentul când au decis să pornească la drum, au lăsat totul în urmă. Astăzi, amândoi antreprenorii sunt direct implicaţi în businessul actual, acesta fiind de altfel singura afacere în care mai sunt acţionari. „Ne-am împărţit taskurile între noi: partenerul meu se ocupă de partea operaţională, în timp ce eu coordonez activităţile de marketing şi promovare.“

    Florin Oşlobanu îşi aminteşte că în momentul când şi-au lăsat joburile anterioare pentru a investi în HoReCa s-au gândit că scapă de munca la birou şi de mediul corporatist, însă lucrurile nu sunt foarte diferite nici acum. „Zilnic ne petrecem şase-şapte ore în localuri şi alte câteva la birou.“

    În momentul când au deschis clubul Control, acesta era amplasat în subsolul unei clădiri, motiv pentru care, pe timpul verii, numărul clienţilor scădea. În căutarea unei terase unde clienţii clubului să îşi poată petrece vara, cei doi acţionari au ajuns în zona Piaţa Romană, pe strada Eremia Grigorescu. Planul iniţial era deschiderea unei terase-pub, cu muzică similară celei din Control. Înainte, în spaţiul acela funcţionase restaurantul Esperanto, astfel că locul a venit la pachet amenajat parţial şi cu o bucătărie semiutilată. „Nu aveam nicio experienţă în domeniu, însă ne-am gândit că putem încerca. Încă de la început trebuie să recunosc că am avut noroc de bucătari buni.“

    Pentru că nu avea experienţa unor businessuri similare, Florin Oşlobanu spune că a încercat să se transpună în pielea clientului, motiv pentru care a decis că porţiile vor fi generoase, iar ingredientele, pe cât se poate, naturale. De aceea, pastele sunt home made, fructele şi legumele sunt cumpărate din pieţe, iar mâncarea este făcută pe loc, fără semipreparate.
    Astfel, treptat localul s-a transformat din pub în restaurant, iar astăzi, dintre cei peste 200 de clienţi care vin acolo zilnic, cei mai mulţi vin să mănânce. „Iniţial, am deschis localul pentru clienţii clubului, însă după un an, un an şi jumătate, am realizat că doar o treime din clienţi mai sunt cei de la Control. Shift îşi crease deja baza proprie, pentru care ne-au ajutat atât poziţia, cât şi spaţiul în sine, dar şi amenajarea.“

    Deschis în primăvara lui 2010 – la momentul potrivit pentru sezonul de terase – actualul restaurant Shift a fost un fel de experiment pentru cei doi antreprenori: un experiment cu 120 de locuri înăuntru şi 50 pe terasă, care a costat circa 60.000-70.000 de euro. Astăzi localul are afaceri de circa 1,5 mil. lei (350.000 de euro), contribuind cu jumătate la cifra de afaceri a grupului administrat de compania Expresion C&M. Control contribuie la rândul său cu 50% la rezultatele din 2013.

  • Cifrele din spatele Ebola: costul economic al fricii de virusul care a ucis 4.400 de oameni

    CEL MAI CREDIBIL MODEL, ÎN ACEST MOMENT, SUGEREAZĂ UN IMPACT ECONOMIC POTENŢIAL DE PÂNĂ LA 33 MILIARDE DE DOLARI PÂNĂ LA SFÂRŞITUL LUI 2015, DACĂ EPIDEMIA SE VA EXTINDE ÎN ŢĂRILE DIN VECINĂTATEA STATELOR LIBERIA, GUINEEA ŞI SIERRA LEONE, POTRIVIT UNUI STUDIU RECENT EFECTUAT DE BANCA MONDIALĂ.

    Această estimare este considerată cel mai grav scenariu, dar nu ia în considerare costurile care ar putea fi înregistrate dincolo de 18 luni şi nici declanşarea unei pandemii.
    Subiectul Ebola a fost în centrul atenţiei la reuniunea Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale care a avut loc la jumătatea lunii octombrie la Washington, liderii mondiali, reprezentanţi ai băncilor centrale şi ai unor companii de pe Wall Street având mai multe întâlniri şi dineuri pe această temă.

    Christine Lagarde, directorul general al FMI, a purtat o insignă inscripţionată cu ”Izolaţi Ebola, nu ţările„ şi a implorat audienţa: ”Trebuie să avem grijă să nu îngrozim planeta, din respect pentru întreaga Africă„.

    Asta din cauza costului economic al fricii, mult mai mare decât costurile medicale.

    ”Consecinţele economice rezultă atunci când teama şi îngrijorarea schimbă comportamentul„, a explicat David R. Kotok, preşedinte şi director de investiţii la  Cumberland Advisors, într-un raport privind posibilele scăderi economice provocate de epidemie.

    În cazul în care consumatorii şi oamenii de afaceri îşi restrâng călătoriile cu avionul, îşi schimbă planurile de vacanţă sau legăturile de afaceri în această lume globalizată, atunci ratele de creştere economică vor scădea şi nu se ştie în ce măsură sau pentru cât timp, a avertizat Kotok.

    Aceste temeri şi incertitudini au provocat deja declinul cotaţiilor acţiunilor unor companii aeriene precum United Continental Holdings şi American Airways, unii investitori fiind deja îngrijoraţi în privinţa posibilităţii interzicerii călătoriilor aeriene dinspre Africa de Vest către Europa şi Statele Unite.

    Andrew Zarnett, analist la Deutsche Bank, a scris recent un raport care analizează posibilele efecte ale Ebola, în comparaţie cu impactul economic al epidemiei SARS, care a provocat companiilor aeriene asiatice costuri de circa 6 miliarde de dolari, în 2003.

    ”Istoria ne-a arătat că dacă Ebola se va răspândi, va avea un impact semnificativ asupra sectorului aerian şi a industriei ospitalităţii„, a scris analistul.

    SARS a infectat 8.098 de oameni, a ucis 774 dintre aceştia şi s-a răspândit în 29 de ţări, cele mai afectate fiind China, Hong Kong, Taiwan, Singapore şi oraşul Toronto. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, SARS a costat ţările din estul Asiei circa 20 de miliarde de dolari, iar Statele Unite au suportat la rândul lor costuri de 7 miliarde de dolari, deşi nu s-au înregistrat decese pe teritoriul lor. Majoritatea costurilor consemnate de SUA au fost provocate de impactul asupra industriei călătoriilor, în special cel suportat de transportatorii aerieni şi hoteluri.

    Un caz mai grav a fost pandemia de gripă din 1918, care a ucis 40 de milioane de oameni în întreaga lume. Este dificil de evaluat impactul economic al epidemiei de atunci, care a avut loc în timpul Primului Război Mondial, perioadă în care statisticile erau puţine. De fapt, creşterea salariilor a fost mai mare atunci în statele unde rata de mortalitate din cauza gripei a fost mai ridicată, din cauza scăderii forţei de muncă.

    Vestea bună din prezent este că cele mai recente date şi comentarii venite din partea Asociaţiei Internaţionale a Transporturilor Aeriene arată că Ebola nu a afectat transporturile. Autorităţile din SUA şi Marea Britanie au început să ia măsuri pentru identificarea virusului în rândul călătorilor, iar IATA susţine că riscul transmiterii Ebola la bordul avioanelor este foarte scăzut.

    Nimeni nu a efectuat încă un calcul al costului din sistemul sănătăţii, respectiv al trainingului, testelor, tratamentelor, managementului deşeurilor, dar şi al tuturor paturilor care stau neutilizate în spaţii izolate.

    ”Sigur, cel mai mare pericol economic este izolarea ţărilor, care poate fi, intenţionat sau nu, un embargou economic real„, a spus Kaifala Marah, ministru de finanţe al Sierrei Leone.

    Estimările legate de costul economic al Ebola realizate de analiştii Băncii Mondiale John Panzer şi Francisco Ferreira ar putea fi cea mai profundă analiză de acest tip efectuată până acum. Raportul notează că, pe termen foarte scurt, dacă epidemia va fi ţinută sub control, costul va fi mic, de circa 359 de milioane de dolari.

  • China a blocat site-ul BBC, după relatările cu privire la manifestaţiile din Hong Kong

    Este pentru prima oară când site-ul grupului media britanic este în totalitate blocat în China, din decembrie 2010, când nu a putut fi accesat mai multe zile, atât în timpul, cât şi după ceremonia de atribuire a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez Liu Xiaobo, relatează AFP.

    La rândul său, versiunea în limba chineză a site-ului BBC este blocată total de la momentul lansării, în 1999, cu o scurtă perioadă de funcţionare de câteva luni, cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Beijing, din 2008.

    “Ne confruntăm cu o înăsprire a cenzurii în China”, a comentat, miercuri, într-un mesaj postat pe Twitter, directorul biroului BBC pentru regiunea Asia, Jo Floto, cu sediul la Beijing.

    Autorităţile chineze au mai impus deja “un ecran negru (postului de televiziune) BBC World, în momentul în care erau difuzate reportaje cu privire la Hong Kong”, a adăugat el.

    În condiţiile în care Beijingul a impus o cenzură drastică pe Internet, site-urile mai multor ziare străine nu pot fi accesate, cazuri asemănătoare fiind semnalate şi în ceea ce priveşte reţelele sociale Twitter, Facebook şi, de la declanşarea manifestaţiilor prodemocraţie din Hong Kong, platforma de fotografii Instagram.

    De altfel, site-urile cotidianului The New York Times şi al agenţiei Bloomberg au fost blocate în 2012, după publicarea unor anchete cu privire la averea fostului premier Wen Jiabao şi a actualului preşedinte Xi Jinping.

    Dispariţia totală a BBC din mediul online chinez intervine în condiţiile în care site-ul a difuzat miercuri dimineaţă o înregistrare video în care poliţişti din Hong Kong sunt surprinşi în momentul în care lovesc violent un manifestant cu mâinile încătuşate, imagini care au provocat indignare în fosta colonie britanică.

    În schimb, site-ul postului CNN putea fi în continuare accesat miercuri în China continentală.

  • Doi antreprenori avertizează: “Ai grijă pe mâna cui dai compania”

    După ce a lucrat ani buni în mai multe companii din industria farmaceutică, arădeanul Istvan Komporaly a decis că nu îl prinde munca de simplu executant şi, prin urmare, a pornit un business propriu în 2008. Întâmplarea a făcut ca unul dintre furnizorii de produse farmeceutice pe care îi cunoştea să nu fie mulţumit de distribuitorul local. Îl cunoştea pe acel reprezentant al companiei şi au pornit un business împreună. În patru ani, afacerea a ajuns de la zero la 5 milioane de euro din distribuţie de produse de plasmă umană.

    Probleme au apărut când asociatul a început să îl fure, iar în decembrie 2012 businessul dispărea de pe piaţă. „Când te asociezi cu cineva, fă bine şi cunoaşte foarte, foarte bine acel om. Dacă nu, verifică tot ceea ce face, nu se ştie când asociatul va încerca să-şi asume toate meritele şi să arunce în curtea ta orice greşeală. Sunt foarte mulţi oameni care pentru 100-200 de euro în plus fac orice şi vorbim de sute de euro în plus la salarii de mii sau zeci de mii de euro“, spune antreprenorul, care a pornit ulterior o nouă afacere, de data asta alături de soţia sa. În antreprenoriat, mai spune Komporaly, compromisurile trebuie făcute, însă acestea au un cost. Sfatul lui: „Analizează aceste costuri şi decide după, la rece, dacă le accepţi sau ba. Eu am fost încrezător într-un om care nu îmi merita încrederea. Cineva mi-a pus eticheta că sunt naiv, după ce am fost avertizat că respectivul ar mai fi tras ţepe“.

    La doi paşi de biroul din Bucureşti unde se află noua firmă a antreprenorului găsim o poveste similară. De această dată, nu asociatul, ci directorul lăsat la cârma firmei de către antreprenor avea să profite de încrederea care i s-a acordat. În decembrie 2010, tânărul Alexandre Gorj, născut şi crescut în Franţa, dar cu mama româncă, a ales să deschidă un business în România, după ce Decathlon l-a adus în ţară ca manager al primului magazin deschis pe piaţa locală. Gorj avea 23 de ani când a deschis primul magazin de macarons în zona Dorobanţi din Capitală, pe o piaţa în care concurenţii aproape că nu existau, iar oamenii se gândeau la paste când auzeau de prăjiturile franţuzeşti. „Lumea avea o problemă când auzea de macarons, se gândea la paste şi la Italia, prin urmare trebuia să ne ocupăm mai întâi de poziţionarea ca prăjitură“, povestea anterior tânărul în Business Magazin.

    A investit mai întâi 50.000 de euro şi a ajuns rapid la trei magazine în Bucureşti, apoi a deschis unităţi şi în Cluj, Iaşi, Constanţa, Sibiu, Chişinău. Gorj povesteşte că nu a vrut să angajeze un manager din afara companiei, ci a considerat că cea mai bună variantă ar fi aceea a promovării interne, un demers care va motiva angajaţii să devină mai productivi şi mai implicaţi. Tânărul dorea să se ocupe de expansiunea internaţională a brandului, potrivit planurilor făcute publice, urmărind să dezvolte magazine Madame Lucie în Franţa, Spania, Italia, China şi SUA, alături de parteneri locali.

    Călătorind săptămâni la rând, tănărul a scăpat de sub control activităţile magazinelor de pe piaţa locală, angajatul său, devenit între timp manager, având cale liberă să gestioneze după bunul plac banii societăţii. Iar consecinţele încrederii mult prea mari nu au întârziat să apară. Întors din Asia, unde negocia intrarea pe piaţa chineză cu un întreprinzător local, Gorj avea să constate că magazinul său din incinta complexului comercial AFI Cotroceni dispăruse. Cauza: neplata chiriei a dus, fireşte, la încetarea contractului aflat în derulare. A găsit o gaură de mai bine de 10.000 de euro, iar partenerul său avea să devină în scurt timp concurent, după ce a decis că e timpul să deschidă un business similar în Bucureşti.

    Şi antreprenorul Florin Talpeş a păţit-o. Creatorul produsului românesc care ajunge la peste jumătate de miliard de utilizatori de pe toate continentele povestea anterior în cadrul evenimentului MEET THE CEO despre prima extindere în afara ţării a Bitdefender. Se întâmpla în anul 2000, când proprietarul companiei avea să piardă un milion de dolari fără să mai vadă apoi vreun cent. „A fost prima păcăleală pe care am luat-o de la un partener cu papion, care m-a dus la hotelul Ritz din Paris. Ştia să construiască imaginea. Am avut vânzări foarte interesante pe piaţa americană şi eu n-am văzut niciun cent“, spunea Florin Talpeş.

    Un minus de un milion de dolari dintr-un foc. După acel moment, Talpeş a decis să renunţe la varianta partenerului exclusiv şi să îşi deschidă propriile sale firme cu angajaţi locali, cu ajutorul unor consultanţi: „Eu încă am probleme să-mi dau seama dacă un american care vrea să lucreze în vânzări va performa sau nu. Prima draperie pe care trebuie s-o dai deoparte este perdeaua după care se ascunde, ceea ce poate fi foarte greu. Americanii ştiu să îşi construiască o imagine“. Primul lucru pe care l-a făcut după eşecul cu americanul de la Ritz – „ar trebui să fiu supărat nu doar pe americani, ci pe toate popoarele Pământului“ – a fost să angajeze o companie de executive search pentru a putea găsi personal propriu în fiecare dintre ţările în care există filiale.

    Partenerii din business pot periclita stabilitatea afacerii, în situaţia în care antreprenorii nu stabilesc mecanismele clare prin care pot controla fluxurile de numerar. De asemenea, contractele cu angajaţii trebuie verificate la intervale scurte de timp, pentru ca eventuala pagubă să fie mai mică şi depistată devreme, dat fiind că recuperarea prejudiciilor în instanţă poate dura ani buni, timp în care businessul devine falimentar, mai spun antreprenorii chestionaţi de Business Magazin. Revista a demarat în acest an o campanie de susţinere a antreprenoriatului, alocând articole ample despre felul în care şcoala educă antreprenorii, modul în care se pot obţine finanţări sau greşeli făcute de-a lungul timpului de cei care au construit de la zero o afacere. La capitolul greşeli de antreprenor, cei mai mulţi învaţă însă cu adevărat doar când le trăiesc pe pielea lor.

  • Fondul american Elliott reia achiziţiile la Fondul Proprietatea. Acţiunile au urcat la maxim istoric

    Fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, a reluat achiziţiile de acţiuni la Fondul Proprietatea, după o pauză de aproape un an.

    În şedinţa de luni,15 septembrie, vehicolul de investiţii Manchester Securities Corporation, controlat de Elliott, a cumpărat un pachet de 26 milioane de acţiuni FP la un preţ de 0,882 lei/titlu. Tranzacţia se ridică la 22,9 milioane de lei.

    În şedinţa de azi, acţiunile FP au atins maximul istoric de 0,906 lei/titlu.

    Soarta viitorului mandat al Franklin Templeton la Fon­dul Proprietatea se de­cide marţi, 23 septembrie, cu doar şa­se zile înainte de ex­pi­rarea actualului mandat câştigat prin licitaţie internaţională în urmă cu patru ani.

    În noul contract de administrare, la ce­rerea fondului american Elliott, cel mai mare acţionar al FP cu peste 15% din capi­tal, au fost introduse comisioa­ne su­pli­mentare pentru Franklin Tem­ple­ton, în afară de comisionul de admi­nis­trare de bază, sub forma unei cote pro­cen­tuale din distribuţiile de cash. Însă ASF a respins în şedinţa de pe 4 august comi­sioa­nele de distribuţie de 2% din dis­tri­buţiile care se fac până la 31 octombrie 2015 şi de 1% pentru cele făcute după 1 no­iem­brie 2015. Aceste co­mi­sioane s-ar fi apli­cat distribuţiilor to­tale, cu excepţia divi­den­delor (in­clusiv răs­cumpărări de acţiuni proprii şi re­tur­nări de ca­pital social). Doar în pri­mele şapte luni din acest an, fondul a făcut dis­tri­buţii de numerar şi răscum­pă­rări de 875 milioane de lei către acţio­nari, sumă care ar fi adus un bonus su­pli­mentar de 18 milioane de lei pentru Templeton dacă ar fi fost în vigoare comisionul de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • EXCLUSIV: ANAF începuse inspecţia fiscală la Dinu Patriciu, dar va renunţa imediat la verificări

    “S-au demarat inspecţiile fiscale intrând pe procedura propriu-zisă a verificării pentru un număr de 11 cazuri, din care unul va fi închis în viitorul imediat, ca urmare a decesului persoanei verificate. Vă imaginaţi cine, nu?“, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, fără să precizeze numele respectivei persoane.

    ANAF nu poate prezenta detalii despre persoanele verificate decât în măsura în care în urma verificărilor se constată fapte penale, iar dosarul este instrumentat de procurori şi devine public.

    “Nu ştiu dacă cunosc două-trei nume dintre cei supuşi verificării. Întâmplarea face că pe unul îl cunosc. E absolut inacceptabil, la o persoană cu un nivel al veniturilor care depăşeşte sau averi afişate care depăşesc sute de milioane de euro să constatăm că a plătit statului român, ca pesoană fizică, un impozit de 3.000 de lei. Este absolut şocant. Cred că a avut un impozitul local pe undeva la o garsonieră pe care o are pe numele lui”, a mai spus Diaconu, referindu-se la o altă persoană, de această dată.

    Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit în 19 august, la vârsta de 64 de ani, într-o clinică londoneză. El suferea de mai mulţi ani de cancer. În decembrie 2012, el a fost supus unui transplant de ficat.

    Fondator al PNL şi cel care a înfiinţat Rompetrol, cea mai mare afacere privată construită şi vândută vreodată de un antreprenor român, Patriciu a fost prezent patru ani consecutiv în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume.

    El a avut afaceri în domeniile petrolier, bancar, imobiliar şi media. Omul de afaceri deţinea active imobiliare în Germania, Suedia şi Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei.

    Pe de altă parte, pe rolul instanţelor se află procesul de divorţ intentat de Dinu Patriciu pentru separarea de Dana Patriciu şi două procese de partaj.