Tag: clasament

  • România a urcat în topul celor mai expuse ţări la atacuri informatice

    Romania se situeaza pe locul 25 la nivel mondial in clasamentul celor mai expuse tari din punct de vedere al atacurilor informatice, cu o pozitie mai sus in clasament comparativ cu 2012, cand a ocupat pozitia 26. In lume, clasamentul este condus de SUA, urmata de China, India, Olanda, Germania, Rusia, Marea Britanie, Brazilia, Taiwan si Italia.

    La nivelul EMEA Romania este clasata pe locul 11 in randul tarilor catre care sunt directionate cele mai multe atacuri informatice, dupa Olanda – tara care inregistreaza cel mai mare numar de atacuri informatice din regiune -, Germania, Rusia, Marea Britanie, Italia, Spania, Franta, Polonia, Turcia si Ungaria.

    Din punctul de vedere al atacurilor initiate, Romania se situeaza pe locul 14 in lume dupa atacurile de tip spam, cu 2,3% din volumul total al atacurilor de acest tip fiind initiate din Romania. De asemenea, conform raportului Internet Security Threat Report realizat de Symantec, Romania ocupa locul 21 la nivel mondial din punctul de vedere al atacurilor de tip phishing pe care le genereaza, cu un procent de 1% din totalul atacurilor pornind din Romania.

    Numarul atacurilor de securitate de mare amploare este in crestere la nivel mondial, de la unul singur in anul 2012 la opt anul trecut. Peste 552 de milioane de date personale confidentiale au fost expuse in 2013 la nivel mondial, potrivit raportului Internet Security Threat Report. In 2013, numarul breselor de securitate a crescut la nivel mondial cu 62% fata de anul anterior. Raportul releva o schimbare de paradigma in comportamentul infractorilor cibernetici: acestia isi planuiesc actiunile cu multe luni inaintea marilor atacuri, spre deosebire de trecut, cand executau lovituri mai rapide, cu recompense mai mici.

  • Cine-i harnic şi munceşte: productivitatea, costul muncii şi sărăcia în Europa

    Ponderea populaţiei cu venituri mici care se confruntă cu astfel de dificultăţi variază între mai puţin de 10%în Germania şi Luxemburg la peste 40% în Italia, România, Slovacia şi Spania.

    Conform aceluiaşi buletin, angajaţii din România care lucrau în regim part-time în trimestrul al treilea 2014, cea mai recentă perioadă pentru care datele erau disponibile pentru toate ţările UE, aveau cel mai mare număr de ore lucrate pe săptămână (27,5 în medie), urmaţi de cei din Suedia (24,3 ore) şi Belgia (23,5 ore). În schimb, în privinţa orelor lucrate de angajaţii cu normă întreagă, clasamentul european este condus de Grecia (43,7 ore), urmată de Polonia (42,5 ore) şi Cipru (42,4 ore pe săptămână).

    În al patrulea trimestru 2014, unde datele sunt comparabile la criteriul costului forţei de muncă, scăderile cele mai mari ale costului unitar al forţei de muncă s-au înregistrat în Cehia (-5%), urmată de România (-4,4%) şi Slovenia (-3,4%). Din punctul de vedere al productivităţii muncii, avansurile cele mai mari au fost consemnate, în acelaşi interval, în România (5,6%), Letonia (4%) şi Slovenia (3,2%).

     

  • Victorie dublă pentru Simona Halep: calificare în semifinale la Indian Wells şi locul 6 WTA

    Halep s-a impus uşor, în două seturi, cu scorul de 6-2, 6-2 şi o va întâlni în turul următor pe câştigătoarea meciului dintre Jelena Jankovic şi Agnieszka Radwanska.

    Datorită parcursului excelent, Simona Halep va ocupa de luni locul 6 în clasamentul WTA, indiferent de rezultatul meciurilor următoare.

    Simona Halep devine astfel jucătoarea din România cu cea mai bună clasare din istorie, depăşindu-le pe Irina Spârlea şi Virginia Ruzici, care au ocupat locul 7 în lume.

  • TOPUL celor mai scumpe 67 de PIEŢE DE BIROURI din lume: Bucureştiul coboară trei poziţii

     Cel mai recent studiu al companiei de consultanţă imobiliară arată că nivelul chiriilor în zona de business a Bucureştiului (respectiv Piaţa Victoriei) se situează în medie la 19 euro pe metri pătrat pe lună, iar costul total de ocupare, care include şi cheltuielile cu întreţinerea, se ridică la 339 euro/mp/an, respectiv 28,25 euro/mp/lună.

    Birourile din Bucureşti sunt mai scumpe decât cele din Praga (318 euro/mp/an), Lisabona (298 euro/mp/an) sau Bratislava (257 euro/mp/an).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul din puţinele topuri unde România depăşeşte Statele Unite

    Clasamentul este condus, în mod aşteptat, de către statele din nordul Europei. Pe primele trei poziţii se situează, în ordine, Finlanda, Olanda şi Norvegia. România se află pe poziţia 45, iar Statele Unite pe poziţia 46.

    “World press freedom index” este publicat anual de către “Reporters without borders”, organizaţie ce are ca misiunea asigurarea libertăţii de exprimare. Aceasta a fost fondată în anul 1985 de către patru jurnalişti francezi, iar astăzi serveşte drept consultant către Naţiunile Unite şi Unesco.

    România a căzut trei poziţii, anul trecut situându-se pe locul 42. Clasamentul “World press freedom index 2014” poate fi consultat integral pe http://rsf.org/index2014/en-index2014.php.

  • TOPUL celor mai bogaţi zece preşedinţi ai SUA. Bill Clinton, singurul fost preşedinte american în viaţă care se menţine în clasament

     Bill Clinton se clasează al 10-lea în top – întocmit pe baza activelor deţinute de către cei 43 de preşedinţi, ca de exemplu terenuri, economii strânse în timpul vieţii, estimate în funcţie de câştigurile obţinute la locurile de muncă, moşteniri şi bunuri imobile. El a obţinut venituri de milioane de dolari în urma scrierii unor cărţi şi de peste 100 de milioane de dolari prin susţinerea unor conferinţe. Soţia sa, fostul secretar de Stat Hillary Clinton, prezentată de analişti ca viitorul candidat democrat în alegerile prezidenţiale din 2016, a început să câştige, la rândul ei, la fel de bine.

    Hillary Clinton ar fi primit în avans, pe o carte scrisă anul trecut, suma de 14 milioane de dolari, şi a câştigat sute de mii de dolari la fiecare conferinţă susţinută, o sumă care rivalizează cu cea încasată de către soţul ei, potrivit portalului. 24/7 Wall St. estimează averea netă a celor doi soţi Clinton la suma de 55 de milioane de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Apartamente de două milioane de euro în Bucureşti

    Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro pe baza ofertelor listate pe portal, cele mai scumpe apartamente disponibile spre vânzare în marile oraşe ale ţării sunt, de regulă, unităţi locative nou-construite – penthouse-uri, cel mai adesea.

    În Capitală, cel mai scump apartament are un preţ cerut de două milioane de euro. Este vorba despre un penthouse tip duplex situat într-un bloc construit în anul 2009, în zona Şoseaua Nordului-Herăstrău. Locuinţa are şase camere şi o suprafaţă utilă de 330 de metri pătraţi. Proprietatea dispune de mai multe terase, cu o suprafaţă cumulată de 140 de metri pătraţi, iar în preţul de achiziţie sunt incluse două locuri de parcare în subteran.

    Pe locul al doilea în clasament se situează tot un penthouse din zona Herăstrău, disponibil însă spre vânzare pentru 1,65 milioane de euro. Tot în zona de nord a Capitalei, un penthouse finalizat anul trecut are un preţ cerut de 1,6 milioane de euro. Proprietatea face parte dintr-un bloc cu cinci nivele, are patru camere şi o suprafaţă utilă de aproximativ 217 metri pătraţi.

    Lansat în ianuarie 2000, www.imobiliare.ro este cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 725.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.

  • România, după Papua Noua Guinee în clasamentul libertăţii presei. Ţara noastră a coborât în topul mondial

     Republica Moldova s-a situat pe locul 56, în coborâre cu un loc faţă de anul precedent, potrivit site-ului rsf.org.

    În acest clasament care cuprinde 180 de ţări, cu una mai mult faţă de anul trecut, pe primul loc se situează Finlanda, fiind urmată în top, în ordine, de Olanda, Norvegia, Luxemburg, Andorra, Liechtenstein, Denemarca, Islanda, Noua Zelandă şi Suedia.

    Ungaria se situează pe locul 64 în acest top al libertăţii presei, în timp ce Bulgaria se află pe locul 100.

    În acelaşi clasament, Republica Cehă se află pe locul 13, Germania, pe 14, Polonia, pe 19, Slovacia, pe 20, Lituania, pe 32, Marea Britanie, pe 33, Slovenia, pe 34, Spania, pe 35, Serbia, pe 54, Croaţia, pe 65, Israel, pe 96, Grecia, pe 99, Rusia, pe 148, Turcia, pe 154, China, pe 175.

    Pe ultimele locuri în acest loc se află Turkmenistan (178), Coreea de Nord (179) şi Eritreea, un stat din nord-estul Africii (pe locul 180)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Simona Halep a urcat pe locul 10 în clasamentul WTA

    Halep a ajuns, săptămâna trecută, până în sferturile de finală la Australian Open, fiind eliminată în această fază de jucătoarea slovacă Dominika Cibulkova, informează site-ul wtatennis.com.

    Simona Halep este a treia jucătoare din România care intră în Top 10 WTA, după Irina Spîrlea (cea mai bună clasare – locul 7, în 1997) şi Virginia Ruzici (locul 8, în 1979)

    Sportiva Sorana Cîrstea a coborât două poziţii şi se află pe locul 23, cu 2.020 de puncte, în timp ce Monica Niculescu a urcat de pe 64 pe 54, cu 1.080 de puncte.

    Alexandra Cadanţu a coborât trei poziţii şi se află pe locul 63, cu 972 de puncte, iar Irina-Camelia Begu a coborât de pe locul 127 pe 147, cu 438 de puncte.

    Jucătoarea Alexandra Dulgheru a urcat şase locuri şi se află pe poziţia 157, cu 412 puncte, în timp ce Cristina-Andreea Mitu a coborât o poziţie şi se află pe locul 179, cu 336 de puncte.

    La dublu, Monica Niculescu se menţine pe locul 51, cu 1.635 de puncte, Ioana-Raluca Olaru a urcat de pe 76 pe 67, cu 1.278 de puncte, iar Irina-Camelia Begu a coborât de pe poziţia 71 pe 87, cu 999 de puncte.

    Câştigătoarea Australian Open, chinezoaica Na Li a urcat o poziţie şi se află pe locul trei, în timp ce finalista Dominika Cibulkova (Slovacia) a înregistrat o urcare de 11 poziţii şi se află pe locul 13.

    Primele zece locuri în ierarhia de simplu dată publicităţii, luni, de WTA, sunt ocupate de următoarele jucătoare:

    1. Serena Williams (SUA) 13.000

    2. Victoria Azarenka (Belarus) 6.581

    3. Na Li (China) 6.570

    4. Agnieszka Radwanska (Polonia) 5.750

    5. Maria Şarapova (Rusia) 5.416

    6. Petra Kvitova (Cehia) 4.745

    7. Sara Errani (Italia) 4.440

    8. Jelena Jankovici (Serbia) 4.310

    9. Angelique Kerber (Germania) 4.030

    10. Simona Halep (România) 3.760.

  • Care sunt cei mai puternici retaileri din România

    ”Până în septembrie 2014, ne aşteptăm la o schimbare a topului ca urmare a preluării magazinelor Real şi remodelarea acestora sub marca Auchan. Estimăm că la finalizarea acestui proces Auchan va fi al doilea cel mai important lanţ de hypermarketuri din România”, spune  Raluca Răschip, consumer goods & retail director GfK România.

    Dacă ne uităm la rezultatele cumulate ale celor doi retaileri (Auchan şi Real), obţinute în prima jumătate a anului 2013, aceştia acoperă 7% din valoarea totală a bunurilor de larg consum consumate în interiorul casei şi puţin mai mult de un sfert din totalul cheltuielilor în hipermarket, având o bază de cumpărători de aproximativ 40% din gospodăriile din România.

    Retailului modern este din ce în ce mai prezent în viaţa românilor, acoperind în prima jumătate a anului 53% din valoarea totală a produselor de larg consum.

    Hipermarketul este canalul cu cea mai mare creştere, cu trei puncte procentuale faţă de anul anterior, atingând o cotă de 28%.

    Principalul motiv al evoluţiei pozitive în hipermaketuri este faptul că mai mulţi români au ales să îşi facă cumpărăturile din acest format de magazin, fără să renunţe însă la altele.

    “Observăm un fenomen accentuat de duplicare a cumpărătorilor – 9 din 10 români îşi fac cumpărăturile atât din comerţul modern cât şi din cel tradiţional”, adaugă Raluca Răschip.

    Activităţile retailerilor s-au intensificat în ultima perioadă, atât din punct de vedere al numărului de magazine deschise, cu 31% mai multe faţă de 2012, cât şi în privinţa activităţilor de loializare – leafleturi, publicitate, concursuri în magazine sau alte activităţi promoţionale.

    Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în prima jumătate a anului 2013. Cercetare de tip Panel de Consumatori a GfK România este realizată pe un eşantion de 3.000 gospodării, reprezentativ la nivel naţional, prin scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum.