Tag: cheltuieli

  • STUDIU: Cum cheltuie românii prima de sărbători şi pe ce anume

    Studiul a fost realizat în perioada 6-15.12.2019 pe un eşantion reprezentativ de adulţi din mediul urban, pentru a afla cum se vor pregăti aceştia pentru sărbători, ce bugete şi-au pregătit şi cât de importante sunt aceste momente pentru ei.

    Din bugetul de 1.189 lei, 477 lei sunt destinaţi cheltuielilor pentru bunurile alimentare, în timp ce pe cadouri românii se aşteaptă să dea, în medie, 403 lei. Restul de buget se distribuie între brad (172 lei) şi decorarea acestuia (137 lei).

    Pe regiuni, locuitorii din Dobrogea şi Bucureşti sunt dispuşi să cheltuie mai mult decât media naţională, în timp ce transilvănenii sunt mai cumpătaţi. Tinerii sub 25 de ani au declarat că vor cheltui cu aproximativ 30 lei mai mult pentru mâncare decât cei peste 55 de ani şi în jur de 92 lei mai mult pe cadouri.

    Pentru a acoperi aceste cheltuieli, mulţi români se bazează pe prima de Crăciun. Mai mult de jumătate (51%) din respondenţi spun că este destul de importantă şi îi ajută mult, în timp ce peste un sfert (26,3%) declară că nu s-ar descurca fără acest bonus. Prima este mai aşteptată de cei între 25-34 ani, 59,2% dintre cei intervievaţi declarând că le-ar fi mai greu fără aceşti bani.

    Febra cumpărăturilor începe pentru unii încă din noiembrie (13,3%). Majoritatea respondenţilor (30,2%) se ocupă de acest aspect în a doua săptămână din decembrie sau chiar în a treia (24,2%). Nu sunt puţini nici cei care lasă totul pe ultima sută de metri.

    Supermarketurile şi hipermarketurile sunt prima alegere a românilor pentru a-şi face cumpărăturile alimentare, 93,5% dintre ei alegând această variantă, dintr-un maxim de două posibile. Pe locul doi este piaţa agroalimentară, aleasă de aproape 40% dintre respondenţi, cu o pondere mai mare (65,6%) în cazul celor peste 55 de ani. Magazinele online sunt preferate de cei sub 25 de ani şi de locuitorii din Bucureşti-Ilfov, în timp ce procentul celor care se aprovizionează de la rudele de la ţară e în scădere de la an la an, situându-se în jurul valorii de 10% la nivel naţional.

    În ceea ce priveşte cadourile, românii încă preferă magazinele fizice, atât pe cele de sine stătătoare (30%), cât mai ales pe cele din mall-uri (68,2%). Dacă au la dispoziţie mai multe opţiuni, patru din zece români cumpără cadouri online, cu un procent semnificativ mai mic în cazul celor de peste 55 de ani şi unul din patru oameni aleg târgurile de cadouri, mai ales cei în vârstă.

    Simbolul sărbătorilor de iarnă, bradul de Crăciun, va fi prezent în peste 90% dintre casele românilor. Doar o treime dintre respondenţi vor unul natural. Deşi cei tăiaţi încă sunt preferaţi de un sfert din populaţie, încep să fie ceruţi şi cei în ghiveci (3,6%) care apoi se pot replanta. Nu neapărat din considerente ecologice, mai mult bugetare, majoritatea românilor (59%) optează pentru un brad artificial, în timp ce un procent infim au o abordare simbolică, minimalistă şi îşi fac unul din ornamente sau cărţi (1,4%), inspirându-se de pe Pinterest.

    În ceea ce priveşte locul de unde îl achiziţionează, tot supermarketurile/ hipermarketurile sunt în topul alegerilor (52%), urmate de piaţă (22%), pentru că românii iau bradul împreună cu restul cumpărăturilor.

    Globurile şi beteala sunt în topul preferinţelor (72%), în timp ce doar un sfert le aleg pe cele sustenabile. Decoraţiunile se cumpără tot din supermarket sau mall, doar 8,8% dintre respondenţi optând pentru magazine online. În timp ce 15% dintre români schimbă decoraţiunile în fiecare an, aproximativ 40% le ţin mai mult de trei ani.

    Sărbătorile de iarnă nu sunt doar despre cumpărături şi mâncare. Timpul petrecut cu familia este important pentru români, 85% dintre respondenţi declarând că se bucură de întâlnirile cu rudele şi prietenii. Doar 3,5% spun că fac asta din obligaţie, procentul fiind mai mare (6,5%) în rândul celor de 35-44 de ani.

    Faţă de un studiu similar de acum trei ani, se observă că din ce în ce mai mulţi români au încredere să cumpere cadouri din magazinele online. Procentul brazilor naturali tăiaţi este în scădere iar oamenii sunt dispuşi să cheltuie mai mult pentru cumpărarea şi împodobirea bradului, situaţie impulsionată probabil şi de creşterile salariale din ultimii ani.

    Foto: Profimedia

  • Guvernul şi-a fundamentat bugetul pe 2020 pe o creştere economică de 4,1%, prea optimistă, potrivit economiştilor

    Bugetul pentru 2020 este construit pe un avans al PIB real de 4,1% pestea cel de 4% din acest an, în ciuda faptului că peste tot în Europa şi în lume prognozele de creştere anticipează o temperare de ritm.

    Nu mai există acum nicio instituţie de analiză care să crediteze România cu o creştere economică de peste 3,5% în 2020. Ministerul român de Finanţe face însă acest pariu şi pune rămăşag şi pe o consolidare fiscală, avansând o ţintă de deficit bugetar de 3,59% din PIB, faţă de 4,4% în acest an.

    Deficitul de cont curent este prognozat, în le­gea bugetului pe 2020, la 10,6 mld. euro, cu o pon­dere în PIB de 4,5%, faţă de  5% în acest an – din nou o îndrăzneală, cu atât mai mult cu cât creşterea anticipată se bazează preponde­rent pe un consum care ar urma să crească cu 5%.

    PIB-ul nominal ar urma să fie de 1.129 mld. lei, cu un plus de 8,5% faţă de 2019 şi cu un deflator PIB de 4,2 (6 în 2019). Venitu­rile ar urma să consemneze un plus de 10,3%, ia cheltuielile unul de 7%.

    O prognoză – cum este proiectul legii bugetului – rămâne o prognoză, prin urmare greu de criticat până la desfiinţare. Observaţii se pot face însă, iar economiştii le fac.

    „La o primă evaluare, veniturile anticipate par optimiste, în condiţiile în care ipotezele macro, cu creşterea economică peste 4%, sunt mult prea optimiste. De pildă, proiectul anti­cipează creşteri de venituri din accize, dar nu ia în calcul costul eliminării supraaccizei“, comentază Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank.

    Economistul Aurelian Dochia priveşte şi el cu îndoială proiectul legii bugetului: „Mi se pare că reprezintă un efort de a ţine sub con­trol deficitul, care este o primejdie mare pentru 2020. În rest, proiectul debordează de opti­mism: în condiţiile actuale creşterea econo­mi­că de 4,1% este greu de atins.“

    Dacă economiştii cred că ţinta de deficit de 3,6% va fi greu de apărat, dar nu imposibil, ce­ea ce se va întâmpla astăzi şi în următoarele zile ar putea spulbera şi ultimele iluzii. În Par­la­ment se află astăzi, la votul final, un proiect – ce ironie – al liberalilor, înaintat pe când erau în opoziţie, de reducere a TVA de la 19% la 16% şi a TVA la ali­mente de la 9% la 5% – de­mers cu un cost pen­tru buget de cel puţin 1% din PIB (12 mld. lei, la un PIB estimat în 2020 de 1.129 mld. lei). De asemenea, un proiect de dublare a alocaţiilor pentru copii a primit marţi raport faborabil şi îşi aşteaptă votul până la final de an.

    Anul trecut, aflat în opoziţie, PNL a obligat PSD să dubleze alocaţiile pentru copii, ceea ce a majorat ţinta de deficit cu 0,2% din PIB. Dublarea alocaţiilor este răzbunarea PSD. Dacă aceste proiecte sunt adoptate guvernul va trebui să adauge la deficit cel puţin un punct procentual şi jumătate.

  • Turiştii străini au cheltuit în medie 2.605 lei de persoană în România în nouă luni din 2019

    Turiştii străini sosiţi în România au cheltuit în medie 2.605 lei de persoană în primele nouă luni din 2019, în timp ce numărul turiştilor străini cazaţi în România s-a ridicat la puţin peste 2,1 milioane, arată datele Institului Naţional de Statistică (INS) publicate luni.

    Afacerile (inclusiv participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii) au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 54,6% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019, cheltuielile acestora însumând 5,48 miliarde de lei, echivalentul a 57,7% din total. 45,4% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2019 au călătorit în scop particular, în principal pentru vacanţe (68,8%) şi pentru vizita rudelor şi prietenilor (8,7%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

  • Cum se disciplinează Telekom: Facem achiziţii doar după ce verificăm că nu avem deja acel lucru, şi suntem 100% siguri că îl vom folosi

    Grupul Telekom România a analizat „fiecare factură“ şi a introdus o disciplină strictă în politica de achiziţii ca parte a strategiei de reducere a cheltuielilor şi creştere a profitabilităţii, astfel că nicio investiţie nu primeşte undă verde până când nu trece de nişte „filtre“.

    „Am făcut un efort important de a ne administra foarte disciplinat cashul şi baza de costuri, iar pe segmentul de generare de cash vedem nişte rezultate foarte bune, de care suntem mulţumiţi, la fel ca şi pe zona de costuri. Disciplina înseamnă că ne pasă de absolut fiecare cost, că ne uităm la fiecare factură, şi analizăm ce putem face pentru a reduce costurile, ce putem face pentru a avea cheltuieli mai mici“, a declarat germanul Nicolas Mahler, directorul executiv financiar al Telekom România, într-un interviu exclusiv cu ZF, primul de la preluarea mandatului de la Bucureşti, în august 2018.

    Ce înseamnă această disciplină? „Ne uităm să folosim ceea ce avem şi ne asigurăm că achiziţionăm ceva nou doar după ce suntem 100% siguri că vom folosi acel lucru. E ca atunci când îţi administrezi cumpărăturile proprii: nu cumperi zece sticle de vin dacă vine un singur prieten la cină.“

  • Cât costă să înfiinţezi o plantaţie de coacăz pe un hectar? „Cheltuielile cu materialele, forţa de muncă şi lucrările mecanice sunt 26.000 de lei/hectar“

    În ultimii ani, tot mai mulţi fermieri mici au pariat pe culturi de nişă.

    Înfiinţarea unei plantaţii de coacăz – negru sau roşu – pe o suprafaţă de un hectar costă în medie 26.000 de lei, însă pro­ducţia anuală a plantei este de 10 tone de fruct şi valoarea ei este de aproape 50.000 de lei, potrivit consul­tantului Sorin Bondoc, director general al companiei RGIC Consultanţă.

    „Cheltuielile cu materialele, forţa de muncă şi lucrările mecanice sunt 26.000 de lei/hectar. Din vânzarea pro­ducţiei principale, de 10 tone, veniturile sunt de 48.800 de lei/hectar. Fermierii mai pot obţine şi subvenţii europene şi na­ţionale”, a spus Sorin Bondoc, direc­tor general al companiei RGIC Consultanţă. Pentru a beneficia de subvenţii, soli­citantul trebuie să fie înscris în Re­gis­trul Fermelor, iar  suprafaţa pe care o deţine să nu fie mai mică de un hectar, formată din parcele de cel puţin 0,1 hectare în cazul coacăzului, adaugă consultantul.

    Plantarea propriu-zisă (fasonarea, mocirlirea) a materialului săditor se face toamna de la începutul lunii noiembrie până la începutul lunii decembrie sau primăvara, de la începutul lunii martie până la mijlocul lunii aprilie. Materialul se plantează la o distanţă de 0,5 metri între tufe şi 2,5 metri între rânduri. Imediat după plantare, plantele trebuie udate cu 10-15 litri apă/tufă. Coacăzul plantat poate fi atât roşu, cât şi negru. Pentru cel negru, soiurile Negre mari şi Black Down au o productivitate foarte mare. Zonele premontane sunt foarte favorabile pentru dezvoltarea culturii, dar şi în zonele de câmpie, la semiumbră, cu posibilităţi de irigare, cultura se dezvoltă în condiţii optime. Totodată, solurile luto-argiloase, argilo-lutoase, argiloase, aluvionare bogate în humus, bine drenate sunt proprice pentru creşterea plantelor.

    În timpul sezonului, lunile iunie – iulie, coacăzele costau 5-10 lei/kg la uşa producătorului, iar în supermarket 200 g costau în medie 20 de lei.

    În ultimii ani, tot mai mulţi fermieri mici au pariat pe culturi de nişă, mai întâi experimentale, pornind cu o su­pra­faţă de câţiva metri pătraţi într-o gră­dină şi îndreptându-se acum spre suprafeţe însemnate de câteva hectare.

     

     

     

     

  • Cum a ajuns o vedetă cu o avere de peste 50 de milioane de euro să îşi vândă hainele pe eBay

    De multe ori am auzit expresia “banii nu aduc fericirea”, iar în cazul starului britanic Katie Price, cunoscută drept Jordan, aceasta s-a dovedit cât se poate de adevărată. Ce s-a întâmplat cu femeia obişnuită să cheltuiască zilnic mii de lire pe tratamente de lux şi cadouri ridicol de scumpe?

    Cu trei căsnicii la activ şi obişnuită deopotrivă atât cu un complimentele venite din partea fanilor înfocaţi, dar şi cu critici aspre, vedeta cu o avere cotată cândva la 45 de milioane de lire sterline (peste 50 de milioane de euro), care s-a reorientat spre lumea businessului după ce a fost mulţi ani un model de succes, a fost nevoită să înceapă un plan de reorganizare după ce a ajuns în pragul falimentului.

    Recent divorţată de cel de-al treilea soţ, cu care are doi copii în vârstă de 13, respectiv 11 ani, Price a simţit pe propria piele gustul amar al eşecului pe toate planurile. Cu o carieră de succes în modelling, invidiată sau criticată de mii de femei şi bărbaţi, starul a demonstrat că nu poţi cumpăra orice cu bani. Cândva, a locuit într-o casă de 2 milioane de lire, care astăzi a ajuns pustie şi neîngrijită, după ce femeia a fost nevoită să concedieze  îngrijitorii, menajerele, grădinarii şi bonele.

    O mare parte din avere a “investit-o” în cadouri scumpe pentru partenerii săi, însă majoritatea profitau de banii săi şi apoi se reorientau spre alte femei, iar soţul său a înşelat-o cu cea mai bună prietenă. Din păcate, Price a uitat să ţină cont de faptul că toată lumea îmbătrâneşte şi, în ciuda faptului că era obişnuită să cheltuiască anual 15.000 de lire pe extensii de păr şi tratamente cu botox, astăzi realizează cât de inutile au fost acele cheltuieli. Acum este nevoită să îşi vândă hainele pe eBay, după ce businessul său a eşuat.

    Cititi aici continuarea materialului

  • De ce dă afară UiPath 400 de oameni: În T3 s-a ratat ţinta de venituri, iar compania a cheltuit 96 milioane dolari, faţă de 57 milioane dolari, cât era în plan

    Ratarea ţintei de venituri şi depăşirea semnificativă a ţintei de cheltuieli reprezintă principalele cauze care au stat la baza restructurării UiPath, cel mai valoros startup IT pornit din România, prin care compania va concedia 400 de persoane, potrivit Business Insider.

    Astfel, veniturile anuale recurente ale UiPath pentru T3 2019 s-au ridicat la 296 milioane dolari, sub ţinta de 343 milioane dolari asumată de companie, potrivit unor date ce au făcut subiectul unui raport prezentat board-ului UiPath.

    În acelaşi timp, cheltuieile UiPath din T3 au depăşit nivelul propus, de 57 milioane dolari, şi au ajuns în cele trei luni la 96 milioane dolari.

    Contactaţi de Business Insider, reprezentanţii UiPath au refuzat să comenteze detaliile specifice ale raportului, însă au încercat să sublinieze perspectivele de creştere ale companiei.

    El spune că UiPath este o companie puternică, care se îndreaptă spre profitabilitate în 2020 şi spre o potenţială listare la bursă în 2021.

    „Veţi vedea o companie care va continua să fie una dintre cele mai dinamice, cu o creştere puternică, cu un angajament puternic faţă de bilanţul final şi care este în drum spre profitabilitate”, spune Bobby Patrick, chief marketing officer, UiPath.

    Potrivit raportului, UiPath pregăteşte un plan numit „Project Dawn”, în cadrul căruia îşi propune să reducă rapid costurile prin restructurări masive.

    La finalul lunii octombrie, startup-ul care este considerat a fi cel mai dinamic jucător din piaţa soluţiilor de automatizare de tip Robotic Process Automation (RPA), a transmis pentru ZF că această restructurare a fost iniţiată iniţiată pentru a „alinia“ organizaţia cu ţintele sale actuale şi a păstra „cultura organizaţională“, şi nu reprezintă un semn că firma nu ar mai câştiga clienţi şi nu ar mai avea venituri în creştere.

    Reprezentanţii companiei afirmă că restruc­turarea rapidă vizează doar menţinerea direcţiei de dezvoltare.

    „Săptămâna aceasta (n.r: octombrie), UiPath reorganizează câteva din funcţiunile sale la nivel global, rezultatul fiind că aproximativ 400 de angajaţi vor fi disponibilizaţi. Procesul acesta vine după doi ani în care compania a crescut într-un ritm extrem de rapid, iar acum este momentul în care s-a făcut o evaluare a echipelor si a investiţiilor interne. Echipa de management a luat decizia de a reorganiza arii ale businessului care nu se aliniază cu focusul prezent şi de a implementa schimbări care să asigure menţinerea culturii organizaţionale a UiPath“, au declarat reprezentanţii UiPath în ultima săptămână a lunii octombrie.

    Potrivit presei internaţionale şi directorul financiar al companiei Marie Myers va părăsi compania, după ce s-a alăturat echipei UiPath la începutul anului. Reprezentanţii UiPath nu au comentat şi această informaţie.

    UiPath, primul „unicorn“ românesc (n.r. companie de tehnologie evaluată la peste 1 miliard de dolari), avea la finele anului trecut 3.200 de angajaţi la nivel global, dintre care 1.000 activau în birourile din Bucureşti.

    În ciuda disponibilizărilor, reprezentanţii UiPath anunţă că firma va avea cu 50% mai mulţi angajaţi la finalul anului 2019 decât la începutul acestuia. „Obiectivele noastre de creştere rămân ambiţioase, iar UiPath va încheia anul cu 50% mai mulţi angajaţi decât la 1 ianuarie 2019. Avem în acest moment peste 5.000 clienţi la nivel global, o creştere de 60% faţă de începutul anului“, conform companiei.

    Şi numărul de clienţi păstrează dinamica puternic pozitivă, adaugă reprezentanţii companiei.

    „Estimările noastre arată că UiPath deţine o cotă de 20% din piaţa globală de RPA. Am încheiat trimestrul III cu 5.027 clienţi la nivel internaţional şi semnăm contracte cu aproximativ 9 clienţi în plus în fiecare zi. Printre clienţii noştri se numără companii majore de tip enterprise din toate industriile şi din sectorul public (Walmart, Verizon, GE, ExxonMobil, PepsiCo, Amazon, PwC, UnitedHealth etc.). 8 dintre companiile Fortune 10 sunt clienţi UiPath, precum şi 62% din companiile Fortune 500“, transmit reprezentanţii UiPath.

    Compania a insistat asupra indicatorului reprezentat de venitul anual recurent (Annual Recurring Revenue – ARR), despre care afirmă că este unul cheie în evaluarea companiilor de software, subliniind că acesta este dublu faţă de anul anterior. Venitul anual recurent era în octombrie 2019 de 300 mil. dolari, dublu faţă de anul precedent, şi de 12 ori mai mult decât în octombrie 2017, când ARR se situa la 25 milioane dolari.

    „Trimestrul 4 este – an de an – cel mai bun trimestru, iar previziunile noastre confirmă că şi Q4 2019 va fi unul foarte bun“, potrivit UiPath.

    Daniel Dines a fondat în 2005, împreună cu Marius Tîrcă, o companie specializată în furnizarea de soluţii software pentru outsourcing într-un apartament din zona Delea Veche din Bucureşti.

    Treptat, aceasta s-a specializat în soluţii de automatizare, iar din 2012 şi-a îndreptat atenţia către piaţa de automatizare robotizată a proceselor. Apoi, în 2015, cei doi au înfiinţat o companie separată, UiPath, care până astăzi a strâns în total finanţări de peste un miliard de dolari. În aprilie anul acesta, UiPath a primit o rundă de finanţare record, de 568 mil. dolari, care a dus evaluarea companiei la 7 mld. dolari.

     

     

     

     

  • Lovitură de teatru: Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministru de Finanţe, a primit aviz negativ de la Parlament

    UPDATE: Florin Cîţu este prima propunere care primeşte aviz negativ de la comisiile din Parlament după audierile de astăzi. Votul a fost unul consultativ, iar alegerea este la Ludovic Orban.

    Bugetul pe 2020 va avea „accente liberale” şi va pune accent mai mult pe investiţii decât pe cheltuieli permanente,  spune Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe, la audierile din Parlament.

    Cum a răspuns Florin Cîţu?

    „Bugetul 2020 – pornim de la ceea ce găsim la Finanţe. Există o schiţă de buget, dar va avea deliberare. Există o întrebare despre accente liberale. Înseamnă că vom trece de la cheltuieli permanente care sunt cam 80% din venituri şi contribuţii către pensii şi salarii, le ducem către investiţii. Nu mai facem ca în trecut. Vom avea un buget cu priorităţi de investiţii”, spune Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe.

    La întrebarea legată de salariul minim adresată lui Florin Cîţu, propunerea PNL pentru Finanţe, a intervenit şi premierul desemnat Ludovic Orban, care a spus că trebuie pus la punct un mecanism obiectiv.

    „Din 2015 ne cere Comisia Europeana un mecanism pentru salariul minim, dar nu a fost instituit. Pe ce ne bazăm? Pe productivitate, pe creşterea salariului mediu brut pe economie, rata inflaţiei, trebuie găsit un mecanism obiectiv pentru creşterea salariului minim, nu din burtă ci printr-o decizie administrativă pentru că poate produce consecinţe care se întorc împotriva celor pe care vrem să îi ajtăn pentru că există riscul să migreze capitalul din România şi să se piardă locuri de muncă”, spune Ludovic Orban.

    Ce răspunsuri a mai dat Florin Cîţu?

    • Legea 223 pensiile militarilor. Avem o decizie de a nu afecta pensiile sau indemnizaţiile militarilor.
    • Nu voi creşte taxe şi impozite
    • Legea finanţării partidelor politice. Am spus că vrem reducerea finanţării partidelor politice
    • Reforma ANAF. În 2019 începem o analiză pentru reformă. Au fost păreri, descentralizarea a fost bună pentru noi, nu pentru alţii, acum vrem să vedem situaţia reală. Nu facem rabat la modernizare. Este momentul să ajungem cu instituţile în 2020. Referitor la amendamente. Vom fi aici cu toţii, le vom dezbate, şi pentru cele care există surse de finanţare, le vom răspunde. Că sunt 3.000 de amendamende. Trebuie să fim atenţi cum dimensionăm bugetul.
    • suntem un guvern minoritar care face tranziţia până la parlamentare. Este singura titulatură pe care o putem pune.
    • Impozitarea online nu ştiam că nu a fost colectată taxa pe jocurile de noroc online. Ca principiu, cred că trebuie să colectăm tot ce ste declarat în România. Să pornim de la acest lucru, fără artificii. Dacă sunt situaţii unde nu au fost colectate taxele timp de ani de zile, acolo trebuie să ne uităm când vom ajunge acolo.
    • Diferenţa de salariu public şi privat: singura soluţie de creştere a salariilor este o economie care creşte puternic. O ecnomie liberală creşte puternic în sectorul privat şi va da salarii mai mari şi aşa se va închide diferenţa dintre privat şi public
    • Vom reveni asupra OUG 114, asupra oUG 19 şi OUG 43. Acestea au fost declaraţiile noastre.  Suntem de acord că unele lucruri deja nu pot fi intervente. Nu vom interveni pe contrucţii. La serviciile bancare putem interveni asupra taxei, dar nu asupra noului indice IRCC. Acela rămâne.
    • Nu veţi auzi din partea noastră atacuri la banca naţională. Consiliul Fiscal trebuie să fie independent cu analize independente.
    • Eu nu cred în inteveţionismul statului prea mult, alţii cred.

    Cine este Florin Cîţu, propunerea PNL pentru FInanţe?

    Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe este membru al Partidului Naţional Liberal din  octombrie 2016. El s-a făcut remarcat prin desele aprecieri şi comentarii la adresa politicilor fiscale şi financiare ale guvernelor PSD. 

    Născut în 1972, Florin Cîţu este licenţiat în economie la Grinnell College, SUA, 1996, doctorand în macroeconomie şi economie internaţională la Iowa State University şi are un master în economie la aceeaşi Iowa State University.

    Florin Cîţu, propunerea PNL pentru ministerul de Finanţe, a lucrat ca economist pentru Banca Naţională a Noii Zeelande în perioada 2001-2003 şi pentru Banca Europeană de Investiţii, Luxemburg, în perioada 2003-2005 şi a fost economist şef şi ulterior Head of Financial Markets la ING Bank, Bucureşti, în perioada 2006-2011

    A avut şi activitate independentă, ca economist, consultant şi analist economic, pe lista clienţilor aflându-se companii precum Goldman Sachs, JP Morgan sau bănci care activează în România.

    Senatorul Florin Cîţu este membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din 1 februarie 2018 şi al Comisiei pentru afaceri europene din 24 septembrie 2018.

    Conform celei mai recente declaraţii de avere, Florin Cîţu are trei terenuri, dobândite prin donaţii, o casă în comuna Goleşti, jud. Vâlcea şi un apartament în sectorul 2 al Capitalei, un cont la Raiffeisen Bank şi un credit de 303.000 euro la ING.

     

  • Românii cheltuiesc de cinci ori mai puţin pe cultură decât media europeană

    Publicaţia “Barometrul de Consum Cultural 2018. O retrospectivă a anului centenar”, lansată de Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), la Conferinţa Naţională a Managerilor Culturali (CNMC), se concentrează pe analiza tendinţelor şi a practicilor culturale înainte şi după contextul sărbătoririi Centenarului Marii Uniri şi pe reliefarea relaţiei indisolubile între cultură şi educaţie.

    “Barometrul de Consum Cultural” este cel mai amplu studiu la nivel naţional, care măsoară practicile, preferinţele şi tendinţele consumatorilor de cultură din România, potrivit autorilor.

    Conform studiului, se remarcă o creştere cu 6 puncte a procentului de persoane care merg la cinematograf, de la 33% în 2016, la 39% în 2018, la fel cum a crescut şi consumul de spectacole de muzică şi divertisment, de la 43% în 2016, la 57% în 2018 (cel puţin o dată pe an).

    În ciuda creşterii numărului de spectacole, consumul de teatru a scăzut de la 37% în 2014, la 33% în 2018. În continuare, îngrijorător este faptul că 67% dintre români nu au văzut vreodată o piesă de teatru.

    În schimb, 92% dintre cei intervievaţi se uită la televizor cel puţin o dată pe săptămână, iar 79% o fac zilnic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă vreţi salarii mai mari, trebuie să cheltuiţi şi să vă îndatoraţi mai mult

    Braşovul este istoric un oraş industrial de genul Timişoara şi Sibiu, cu investiţii străine dar şi româneşti în producţie.
    Clujul este un oraş mult mai antreprenorial, cu multe afaceri locale în servicii, mai mult decât în producţie.
    Timiş este al doilea judeţ din România, după zona Bucureşti-Ilfov, în atragerea investiţiilor străine, cu peste 4 miliarde de euro. Braşovul a atras investiţii străine de aproape 2,5 miliarde de euro, mai mult decât Clujul, care are aproape 2 miliarde de euro. Zona Bucureşti-Ilfov are investiţii străine de peste 40 de miliarde de euro.
    Într-un oraş ca Braşovul, industrial, şi mai puţin antreprenorial, oamenii sunt obişnuiţi cu rutina fabricii, pontează la ora 7, ies din schimb la ora 15, la ora 16 sunt acasă, se odihnesc o oră, după care se ocupă de treburile casei, la ora 21 sunt în pat. Aşa este şi la Timişoara.
    Poate Iulius Town, care prin întregul complex, prin clădirile de birouri, va atrage alte joburi va schimba comportamentul local din industrie spre servicii.
    Dacă nu ar fi fost turiştii şi întâlnirile de business, piaţa de restaurante din Braşov ar fi fost la limita de avarie, pentru că nu se poate susţine local.
    Într-un oraş industrial, salariile nu cresc aşa cum se întâmplă într-un oraş antreprenorial care se bazează mai mult pe servicii.
    În Bucureşti salariul mediu depăşeşte 3.500 de lei net, în Cluj este de 3.100 de lei net, în timp ce în Timiş salariul mediu net este de 2.900 de lei, în Sibiu este de 2.800 de lei, iar în Braşov de 2.700 de lei. Iaşiul a recuperat puternic şi a ajuns la 2.700 de lei net.
    Cei care lucrează în oraşe industriale, în fabrici, au mai puţine alternative decât cei din oraşele care se bazează pe servicii. Nu sunt atât de multe companii şi de obicei există o „înţelegere” în privinţa grilelor salariale.
    Deşi toată lumea invocă lipsa de personal şi şomajul extrem de scăzut, în Timiş ajungând la 2% faţă de o medie naţională de aproape 4%, salariile nu cresc atât de rapid.
    În oraşele industriale, puterea de negociere a angajaţilor este foarte redusă şi nu prea au unde să se ducă.
    Având în vedere acest lucru, la care se adaugă rutina clară zilnică, fără excese şi fără cheltuieli inutile, nu există o presiune constantă şi puternică pentru a încerca să obţină salarii mai mari.
    Cheltuielile sunt foarte clare, iar gradul de îndatorare este mai redus.
    Dacă ar fi fost în Bucureşti, unde consumul este în floare, susţinut de credite, unde banii se aruncă mult mai uşor într-o vizită la mall, comportamentul ar fi fost altfel, în sensul că ar fi existat o presiune constantă pentru a obţine un salariu mai mare, pentru a plăti ratele la bancă şi apoi chiar pentru a lua credite mai mari.
    În oraşele care se bazează mai mult pe servicii, mobilitatea este mult mai ridicată şi presiunea pe salarii creşte.
    Într-un oraş industrial ca Braşovul poţi să intri într-o fabrică şi să rămâi mult timp acolo, fără ca vechimea şi experienţa obţinută să fie recompensate foarte mult.
    La fel este peste tot în lume, în oraşele industriale sunt salarii mai mici, în timp ce în oraşele de servicii presiunea este mai mare din partea angajaţilor pentru a obţine salarii mai mari, pentru că au cheltuieli mai mari, fiind în oraşe de consum.
    Pare un paradox, dar pentru a obţine salarii mai mari, trebuie să ai şi cheltuieli mai mari şi datorii mai mari, pentru a exista o presiune de-a te mişca din loc.
    Asta nu înseamnă că este un îndemn să cheltuiţi mai mult sau să faceţi datorii mai mari.