Tag: BVB

  • Guvernul începe listarea la Bursă a câte 10% din acţiunile Hidroelectrica şi Nuclearelectrica

    Autorităţile române au convenit cu FMI ca procedurile de listare a companiei Hidroelectrica prin vânzarea pe Bursă a 10% din acţiuni să fie încheiate până la sfârşitul lunii octombrie a acestui an, după ce în primele două luni va fi angajată o bancă de investiţii care să pregătească operaţiunea. Listarea Hidroelectrica va fi realizată printr-o majorare a capitalului companiei, o operaţiune similară urmând să fie derulată şi în cazul Nuclearelectrica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acţionarii BVB au aprobat revocarea conducerii BVB cu 68,5% din voturi

    Membrii Consiliu de Administraţie revocaţi de acţionari sunt Stere Farmache (preşedinte), vicepreşedinţii Ciprian Zah (SSIF Broker) şi Mircea Botta (Romcapital) şi şase membri: Siminel – Cristian Andrei (director al NCH Advisors România, compania care administrează fondul de investiţii Broadhurst), Octavian Molnar (IFB Finwest), Lucian Isac (Estinvest), Ionel Uleia (Prime Transaction) şi Cosmin Gheorghiu. În continuare, acţionarii trebuie să aleagă noii membrii au Consiliului de Administraţie al BVB prin vot cumulativ, iar apoi vor alege preşedintele. Pentru a putea fi ales un preşedinte, un candidat trebuie să fie ales mai întâi ales în Consiliu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine a fost cel mai activ broker de la BVB în 2011

    Firma de brokeraj s-a detaşat puternic încă din februarie în topul brokerilor de la BVB, după ce a intermediat deal-urile prin care BERD a vândut participaţia de aproape 5% pe care o avea la BRD (BRD). Operaţiunile prin care BERD a cedat aproape 5% din titlurile BRD au totalizat 454,7 milioane lei (107,3 milioane euro), iar firma a fost intermediar atât pe partea de cumpărare, cât şi pe vânzare, în cea mai mare tranzacţie din istoria Bursei de Valori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa a crescut cu 2,9%, după ce în precedentele trei şedinţe a scăzut cu 5,3%

    Piaţa locală a avansat cu peste 1% încă de la deschidere, revenirea fiind determinată de menţinerea burselor externe pe creştere, de până la 2,9%. Totuşi, la fel ca în precedentele şedinţei, amplitudinea variaţiilor de pe piaţa locală a fost mai redusă decât cea a mişcărilor de pe bursele externe, care au urcat cu până la 4,6%. “Explicaţia decalajului dintre piaţa românească şi bursele externe atunci când acestea cunosc un reviriment ţine de prezenţa slabă a cumpărătorilor în ringul autohton, iar cei prezenţi adoptă mai degrabă o atitudine de aşteptare, preferând acumularea defensivă în această perioadă de nesiguranţă şi nelinişti pe plan internaţional”, a declarat pentru MEDIAFAX Mihai Chişu, broker la IFB Finwest.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SIF-urile îşi pot vinde imediat câte un sfert din acţiunile obţinute de la Erste

    Suma oferită de Erste SIF-urilor pentru a renunţa la cota lor de 24,12% din BCR, respectiv la 2.618.286.036 acţiuni, este de 435 mil. euro (105 milioane în numerar şi 330 de milioane în acţiuni Erste). Cu aceasta, participaţia Erste la BCR creşte la 93,5%, în cea mai importantă tranzacţie a ultimilor ani cu impact pe piaţa de capital.

    Ca atare, grupul Erste a realizat ceea ce a anunţat că şi-a propus, respectiv să evite listarea BCR la Bursa de Valori în acest an, din motivul expus de şeful grupului, Andreas Treichl, conform căruia acţionarii apreciază structura simplă a acţionariatului, cu nicio subsidiară din străinătate listată.

    “Pe baza mediei din ultima lună a preţului acţiunilor Erste Group de 25,69 de euro, tranzacţia evaluează BCR la un multiplu al capitalului propriu (raportul între preţul acţiunii şi valoarea contabilă) de 1,26, la nivelul evaluării bursiere a băncilor din România şi Europa Centrală şi de Est”, arată BCR.

    Faptul că SIF Moldova s-a abţinut în primă instanţă să accepte oferta Erste, considerând preţul dezavantajos, e doar un detaliu, întrucât SIF-urile au acceptat încă din 2009, când au acceptat amânarea cu doi ani a listării BCR la BVB (cum ar fi cerut-o contractul de privatizare), clauza ce prevede că SIF-urile, ca acţionari minoritari, nu pot obliga Erste să listeze BCR decât dacă o solicită toate cinci.

  • Cele mai performante companii de la Bursa de Valori

    Companiile româneşti sunt preocupate mai mult să-şi crească vânzările şi să-şi dezvolte afacerea, aproape cu orice cost, fără ca impactul deciziilor lor asupra nivelului de profitabilitate să fie printre priorităţile strategiei lor, consideră Adrian Comăneci, senior project manager al companiei de consultanţă în management Contrast Management Consulting (CMC).

    Concluzia lui se întemeiază pe un studiu, pe care l-a coordonat, despre relaţia dintre indicatorii ce privesc dezvoltarea afacerii şi cei ce privesc rentabilitatea în cazul celor mai importante companii listate la Bursa de Valori, după cifra de afaceri şi lichiditate. Studiul ia în calcul perioada 2006-2010, perioadă când vânzările agregate ale companiilor au rămas constant peste nivelul celor din 2006, inclusiv în plină perioadă de criză (2008-2009), dar în schimb profitabilitatea a scăzut accelerat începând din 2006, cu un minim în 2009. Mai exact, pentru 46 din 49 de companii analizate, indicatorul combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor a fost pozitiv, dar numai 19 companii au reuşit să obţină o rentabilitate reală pozitivă a capitalului, adică să acopere prin profitul contabil şi costul capitalurilor utilizate.

    Faţă de studiile similare din anii trecuţi, care analizau performanţa companiilor în ultimii trei ani, cel de acum ia în calcul patru ani cum nu se poate mai diferiţi: o primă fază favorabilă pentru dezvoltare şi creştere (2006-2008) şi a doua de reducere a cererii şi îngreunarea accesului la finanţare (2008-2010). “Tocmai acesta e contextul cel mai potrivit în care pot fi identificate acele companii cu capacitatea de a obţine performanţă şi de a crea în mod sustenabil valoare pentru acţionari, chiar şi în condiţii macroeconomice adverse”, afirmă Adrian Comăneci.

    Pentru perioada 2007-2009, cele mai mari punctaje, rezultate din indicatorii luaţi în considerare (rentabilitatea capitalului după deducerea costurilor de finanţare, rentabilitatea capitalului propriu, indicatorul combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor, respectiv randamentul acţiunilor pe parcursul anului) le-au obţinut Rompetrol Well Services, Electromagnetica şi Condmag. Pentru perioada 2006-2010, Electromagnetica şi Rompetrol rămân în top, dar sunt devansate de Ropharma Braşov, controlată de omul de afaceri Mihai Miron, şi de Prospecţiuni Bucureşti, controlată de Ovidiu Tender. În 2010, clasamentul este condus de producătorul de îngrăşăminte Azomureş, urmat de Ropharma şi Electroargeş.

    Anul trecut, pentru prima oară de la începutul crizei economice, majoritatea companiilor incluse în studiul CMC au consemnat o îmbunătăţire la nivelul principalilor indicatori financiari: vânzările agregate au crescut cu 11,8% faţă de 2009, în timp ce profitul agregat (EBIT) a crescut cu 180%, în primul an de creştere de după 2006. “Odată cu acomodarea la noile condiţii ale pieţei (putere de consum redusă, acces îngreunat la surse de finanţare), companiile de top au trecut la aplicarea unor strategii coerente de reducere a costurilor şi de reluare a creşterii, care au condus la aceste rezultate pozitive”, explică Adrian Comăneci.

    Primele trei companii care au creat valoare acţionarilor în 2010 au avut însă strategii de management total diferite. Liderul clasamentului, Azomureş, cu o urcare de 31 de poziţii faţă de 2009, a obţinut o creştere de 62% a cifrei de afaceri faţă de anul precedent şi o rentabilitate ridicată a capitalului (31%). O parte dintre factorii care au putut contribui la aceste performanţe au fost: creşterea producţiei cu aproape 36%, dezvoltarea unei politici de preţ flexibile, precum şi adaptarea politicii de preţ la cererea mondială pe anumite segmente, cum este cel al îngrăşămintelor pe bază de azot.

    Ropharma, ocupanta locului secund în Contrast TOP 50, a mizat pe schimbarea mixului de vânzări, pentru a obţine o creştere de 22% a cifrei de afacei faţă de 2009. Cu o cifră de afaceri netă de aproape 352 de milioane de lei, Ropharma s-a situat cu 1,3% faţă de nivelul creşterii pieţei farmaceutice de retail. Creşterea cu 35% a vânzărilor prin farmaciile proprii a condus la realizarea a 74% din veniturile din vânzări din retail. Producătorul de electrocasnice Electroargeş a reuşit aproape să îşi tripleze profitul (cu o creştere de 2,8 ori) în doar un an, ca efect al creşterii exporturilor cu 43% şi al unui proces intern de restructurare.

    “Pentru a menţine aceste rezultate şi în viitor, este extrem de important ca managementul companiilor să păstreze această strategie echilibrată impusă de criză şi să nu mai cadă în mirajul creşterii şi diversificării afacerilor indiferent de costuri şi de tendinţa reală a pieţei”, recomandă Comăneci.

    La nivel sectorial, evoluţia cea mai solidă a avut-o segmentul farmaceutic, cu un indicator combinat de creştere a cifrei de afaceri şi a activelor de 8,5% şi o rentabilitate reală a capitalului de 0,2%. În 2010, sectorul farmaceutic a înregistrat o creştere de 19,56% în euro, ajungând la o valoare totală de 2,286 miliarde de euro. Medicamentele fără prescripţie (OTC-urile) au înregistrat în euro vânzări în creştere cu 7,26%, până la 325 de milioane de euro, în timp ce medicamentele pe bază de reţetă au beneficiat de o creştere de 24,91%. Aceste rezultate au făcut ca sectorul farmaceutic să urce în 2010 de pe primul loc al clasamentului, faţă de locul secund ocupat în 2009.

    Cele de mai sus trebuie interpretate, evident, ca o lecţie utilă despre felul cum o strategie de management cu viziune se corelează cu performanţa bursieră şi nu ca un predictor automat al evoluţiilor viitoare ale companiilor ori ca o recomandare de investiţie. În privinţa recomandărilor de investiţii pentru piaţa de acţiuni, în condiţiile situaţiei imprevizibile din economia globală, concluziile formulate de analişti s-au schimbat pe parcursul anului, odată cu percepţiile faţă de risc ale investitorilor cu forţă financiară; de pildă, Citigroup consideră în ultimele analize Turcia unul dintre câştigătorii perioadei de turbulenţă financiară care goneşte investitorii de pe pieţele dezvoltate, dar aceasta după o perioadă extrem de proastă pentru bursa din Turcia, care a căzut cu peste 31% de la începutul anului, calculat în euro, ieftinind puternic acţiunile (pentru comparaţie, bursa de la Bucureşti a scăzut cu 8,9%, cea de la Budapesta cu aproape 13%, iar cea din Polonia cu aproape 16%).

    În general însă, pieţele de acţiuni din Europa Centrală şi de Est rămân preferate atât de cei care compară zilnic datele pieţelor emergente (analiştii Erste, în raportul de strategie globală pe trimestrul al treilea, recomandau de pildă suprapondere pe acţiunile din Europa emergentă, subpondere pentru cele din America Latină şi o poziţie neutră faţă de cele din Asia), cât şi de cei ce caută oportunităţi deopotrivă în pieţele emergente şi în cele de frontieră, cum ar fi Mark Mobius de la Templeton Emerging Markets Group, care zilele trecute paria ferm pe pieţele de capital din Polonia, Rusia, România şi Turcia.

  • Investitorii străini vin tare din urmă la Fondul Proprietatea

    Statul, în schimb, a rămas în portofoliu cu 6,71% din acţiuni, având în vedere că neefectuarea aportului la capitalul social a dus la blocarea a 372,5 milioane de acţiuni ale Ministerului Finanţelor (un pachet de 2,71%). Investitorii instituţionali români au o cotă de 10,2% din acţiuni.

    Analiştii BCR apreciază că reducerea capitalului social cu 2,7%, ca urmare a eventualei anulări a cotei statului din cauza neefectuării aportului la capital, ar fi benefică pentru preţul acţiunilor, întrucât va avea un impact pozitiv asupra valorii activului net pe acţiune. Cât priveşte ponderea mare a investitorilor instituţionali străini şi români – de la 19% înainte de listarea la bursă a Fondului la 44% în prezent – aceasta dovedeşte că profilul fondului este atractiv pentru investitorii sofisticaţi, consideră analiştii BCR.

    Evoluţia acţionariatului corespunde cu promovarea pe care administratorul Fondului, Franklin Templeton, o face în rândul investitorilor străini. Mark Mobius, reprezentantul Templeton Emerging Markets Group, a declarat pentru Yahoo!Finance că recomandă pieţele de capital din Polonia, Rusia, România şi Turcia, având în vedere că Europa de Est oferă oportunităţi noi investitorilor care caută acum alternative la plasamentele pe pieţele vestice. “România este un nou stat membru al UE care a trecut prin transformări şi reforme extraordinare”, a argumentat Mobius.

  • Senatul respinge urgentarea procedurilor de listare pe BVB a acţiunilor din portofoliul Fondul Proprietatea

    În cererea de reexaminare a şefului statului se arată că, prin alineatul (1) al art. 11 din Legea nr. 247/2005 s-a instituit obligaţia pentru ministerele şi autorităţile publice prevăzute de lege să iniţieze procedurile necesare pentru derularea de oferte publice iniţiale sau secundare de vânzare pentru pachete de acţiuni de minimum 5% emise de societăţile comerciale, societăţile naţionale şi companiile naţionale prevăzute în anexa la lege, în vederea admiterii acţiunilor acestora la tranzacţionare în sisteme de tranzacţionare administrate de S.C. Bursa de Valori Bucureşti – S.A. Această procedură de admitere la tranzacţionare trebuia să se finalizeze cel târziu la 31 decembrie 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursa românească a pierdut 20% din valoare de la 1 august încoace

    Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti a pierdut 16% de la începutul crizei, în timp ce Dax din Germania a pierdut 24%, iar Dow Jones aproape 14%. Pe de altă parte, mari bănci europene cu prezenţă puternică pe piaţa românească şi-au văzut acţiunile scăzând cu peste 10% la sfârşitul săptămânii trecute. Pieţele financiare sunt tot mai îngrijorate de o revenire a recesiunii, dar există şi multe speculaţii legate de eventuale crize de lichiditate.

    În Europa, acţiunile Credit Suisse au coborât cu 11,2% în decursul săptămânii trecute, în timp ce acţiunile băncii rivale UBS au pierdut 8,7%. Deutsche Bank a consemnat unele dintre cele mai dramatice scăderi din cadrul indicelui Xetra Dax, de 10,2%. În Franţa, BNP Paribas a scăzut cu 12%, în timp ce acţiunile SocGen au pierdut 14,1%. Acţiunile băncii italiene UniCredit au înregistrat o scădere de 14,8%. Atât indicele Bloomberg Europe 500 Banks şi Financial Services, cât şi KBW Bank Index, indice al acţiunilor bancare americane, au pierdut aproximativ 30% în acest an, ştergând peste 700 miliarde de dolari din valoarea de piaţă de pe ambele continente.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BVB a revenit pe crestere, cu un plus de 5,28%, dupa pierderi de aproape 15% in ultimele trei zile

    Bursa a incheiat ziua de marti in scadere cu 3,37% dupa o
    sedinta agitata si dominata de panica investitorilor, care in jurul
    pranzului au dus la prabusirea pietei cu pana la 12,3%, sub
    presiunea declinului burselor externe. Bursa se situa marti la cel
    mai redus nivel din ultimele 15 luni. La deschiderea de miercuri,
    preturile celor mai lichide zece actiuni afisau un avans de 5%, iar
    ascensiunea cotatiilor celor cinci SIF-uri si ale Fondului
    Proprietatea (FP) a ridicat indicele BET-FI cu 3,4%. Astfel,
    indicele extins al Bursei se plasa dupa primele 15 minute cu 4,82%
    peste nivelul de marti. Ordinele de cumparare au dus in sus si
    preturile titlurilor companiilor din sectorul energetic, astfel ca
    la ora 10:15 BET-NG indica o medie a cotatiilor acestor actiuni cu
    6,26% mai sus fata de sedinta precedenta. Jucatorii au
    tranzactionat actiuni de sase milioane lei (1,4 milioane de euro),
    valoare sub lichiditatea de la inceputul sesiunii precedente, de
    11,08 milioane lei (2,7 milioane euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro