BusinessMagazin

Tag: Bulgaria

  • Bulgaria nu poate să confirme eliberarea echipajului Maersk Tigris

    Cargobotul Maersk Tigris, care efectua o cursă pentru compania daneză Maersk Line şi naviga sub pavilionul Insulelor Marshall – o ţară din Oceanul Pacific aflată sub protecţia militară a Statelor Unite – a fost interceptat pe 28 aprilie în timp ce tranzita Strâmtoarea Ormuz în baza unei decizii a justiţiei în favoarea unei societăţi iraniene.

    Din echipajul navei fac parte patru români, un bulgar, un rus, 13 cetăţeni din Myanmar, un ucrainean, un britanic, un polonez şi doi cetăţeni din Sri Lanka.

    Căpitanul navei este cetăţean bulgar, precizează Novinite.

    “Cei 24 de membri ai echipajului acestei nave sunt liberi. Ei beneficiază de ajutor consular şi din punctul nostru de vedere nu sunt vizaţi de confiscarea navei”, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului iranian de Externe, Marzieh Afkham.

    “Negocierile continuă între societatea privată reclamantă şi cealaltă parte şi este posibil ca acest caz să fie soluţionat în una sau două zile”, a adăugat ea. Afkham a reiterat că este vorba despre un “dosar judiciar şi nu de un caz politic sau militar”.

    Compania daneză a cerut în mod repetat eliberarea echipajului, precizând că membrii acestuia “nu sunt salariaţi ai Maersk Line şi nava nu mai aparţine Maersk Line”. Transportatorul afirmă că nava este exploatată de Rickmers Shipmanagement şi efectua o cursă pentru Maersk Line.

  • Bulgaria nu poate să confirme eliberarea echipajului Maersk Tigris

    Cargobotul Maersk Tigris, care efectua o cursă pentru compania daneză Maersk Line şi naviga sub pavilionul Insulelor Marshall – o ţară din Oceanul Pacific aflată sub protecţia militară a Statelor Unite – a fost interceptat pe 28 aprilie în timp ce tranzita Strâmtoarea Ormuz în baza unei decizii a justiţiei în favoarea unei societăţi iraniene.

    Din echipajul navei fac parte patru români, un bulgar, un rus, 13 cetăţeni din Myanmar, un ucrainean, un britanic, un polonez şi doi cetăţeni din Sri Lanka.

    Căpitanul navei este cetăţean bulgar, precizează Novinite.

    “Cei 24 de membri ai echipajului acestei nave sunt liberi. Ei beneficiază de ajutor consular şi din punctul nostru de vedere nu sunt vizaţi de confiscarea navei”, a declarat miercuri purtătoarea de cuvânt a Ministerului iranian de Externe, Marzieh Afkham.

    “Negocierile continuă între societatea privată reclamantă şi cealaltă parte şi este posibil ca acest caz să fie soluţionat în una sau două zile”, a adăugat ea. Afkham a reiterat că este vorba despre un “dosar judiciar şi nu de un caz politic sau militar”.

    Compania daneză a cerut în mod repetat eliberarea echipajului, precizând că membrii acestuia “nu sunt salariaţi ai Maersk Line şi nava nu mai aparţine Maersk Line”. Transportatorul afirmă că nava este exploatată de Rickmers Shipmanagement şi efectua o cursă pentru Maersk Line.

  • Expert: Bulgaria, în urma României pe drumul către aderarea la zona euro. Banca centrală a României se concentrează pe educaţia financiară în perioada de criză

    Banca centrală a României se concentrează asupra “educaţiei financiare în perioada de criză şi pregătirii ţării pentru adoptarea (monedei) euro”, a declarat profesoara Tatiana Hubenova de la Academia Bulgară de Ştiinţe pentru cotidianul Sega, relatează site-ul Novinite.com.

    România a parcurs deja etape ale unei armonizări mai mari cu exigenţele aderării la Uniunea bancară europeană, apreciază experta.

    De asemenea, România a înregistrat rezultate bune în privinţa stabilităţii monetare şi educaţiei financiare, a adăugat ea.

    România şi-a stabilit ca obiectiv să adere la zona euro în 2020.

    Guvernul bulgar şi-a exprimat de asemenea dorinţa de a intra în “camera de aşteptare” a zonei euro.

    Bulgaria îndeplinea, în urmă cu mai mulţi ani, criteriile tehnice de aderare la zona euro, şi anume un deficit bugetar sub 3%, inflaţia sub 2% şi raportul îndatorare-PIB sub 60%.

    Însă Uniunea Europeană solicită, în plus, inclusiv Sofiei, educaţie financiară.

    Iar în ceea ce priveşte criteriile tehnice, în prezent Bulgaria nu-l respectă pe cel referitor la deficitul bugetar, care depăşeşte 3%, potrivit site-ului.

     

  • Ponta explică de ce a ales Craiova pentru şedinţa România-Bulgaria: Aici a fost semnat Tratatul din 1940

    “Nu întâmplător am ales Craiova pentru această şedinţă comună de guvern. În urmă cu 75 de ani eram în război. Acum, după 75 de ani, suntem două ţări democratice, membre ale Uniunii Europene şi ale NATO, prietene şi având interese comune”, a spus Ponta la finalul şedinţei celor două guverne, într-o conferinţă de presă susţinută alături de omologul său bulgar, Boyko Borisov.

    Premierul român a ţinut să aprecieze pragmatismul şi eficienţa premierului bulgar şi a precizat că Bulgaria şi România au interese comune şi nu trebuie să intre în competiţie şi concurenţă.

    “De la prima întâlnire pe care am avut-o în urmă cu aproape trei ani, am apreciat faptul că domnul Borisov este foarte pragmatic şi eficient şi exact la fel va fi în continuare relaţia dintre cele două guverne şi între noi. Amândoi am mai învăţat un lucru în urma anilor petrecuţi în funcţia de prim-ministru: că cea mai marea greşeală este să ne lăsăm împinşi în competiţie şi concurenţă între România şi Bulgaria. De fapt, vom fi mai puternici şi respectaţi de către toţi partenerii noştri dacă suntem împreună aşa cum suntem azi”, a spus Ponta.

    El a trecut în revistă proiectele pe care cele două state le au în lucru şi şi-a exprimat speranţa că vor fi înregistrate progrese în realizarea acestora.

    “Vreau ca, prin ceea ce am stabilit astăzi la nivel de prim-ministru şi miniştri, să progresăm cu aceste proiecte. Avem în lucru şi împreună proiecte foarte importante în diverse domenii. Rolul nostru strategic în cadrul NATO în această regiune, rolul nostru comun de graniţă a Uniunii Europene, proiecte extrem de importante finanţate din programe europene, proiecte de dezvoltare regională, infrastructură de transport, infrastructură energetică şi proiecte în sănătate, educaţie, turism şi agricultură”, a afirmat premierul român.

    Ponta a mai spus că aşteaptă “cu mare plăcere” să se revadă cât mai curând în Bulgaria şi a arătat că i-a îndemnat pe miniştri săi să aibă relaţii directe cu omologii lor bulgari cu scopul realizării tuturor proiectelor convenite de cele două guverne.

    Guvernele României şi Bulgariei s-au reunit, vineri, la Craiova, într-o nouă şedinţă comună.

    La Craiova, în septembrie 1940, România şi Bulgaria au semnat un Tratat prin care România a cedat partea sudică a Dobrogei (Cadrilaterul) şi şi-a dat acordul în realizarea unor schimburi de populaţie.

    În urmă cu un an, la şedinţa comună organizată atunci la Ruse, Ponta declara că oraşul Craiova a fost ales ca loc pentru noua reuniune deoarece se află la o distanţă egală de Capitalele celor trei ţări, nu pentru evenimentul din primul război mondial.

    “M-am uitat pe hartă şi am găsit, sper, locul cel mai bun în care, în cursul acestui an, să ne întâlnim la nivelul şefilor de guverne şi să instituţionalizăm această relaţie între noi. Oraşul care este la aceeaşi distanţă şi de Belgrad, şi de Sofia, şi de Bucureşti, este un oraş pe care îl iubesc foarte mult, Craiova, aşa încât am lansat deja invitaţia, cât mai curând, ca în formula şefilor de guvern să ne întâlnim la Craiova şi să instituţionalizăm un grup care să reprezinte interesele regionale şi europene ale celor trei ţări, un cadru formalizat şi instituţionalizat de colaborare”, a mai spus Ponta la acel moment.

  • România şi Bulgaria au convenit să coopereze în cadrul Uniunii Europene pentru închiderea MCV

    Obiectivele au fost stabilite printr-o Declaraţie comună semnată, vineri, la Craiova, de reprezentanţii guvernelor celor două ţări, reuniţi în şedinţă comună.

    Astfel, cele două guverne au convenit să coopereze în cadrul Uniunii Europene, în vederea promovării intereselor lor naţionale, în contextul intereselor europene comune şi consolidării rolului Uniunii Europene pe scena globală, precum şi pe probleme regionale de interes comun, legate de Regiunea Dunării, Balcanii de Vest, Regiunea Mării Negre şi Vecinătatea Estică.

    Vor fi identificate modalităţi de coordonare întărită şi acţiuni comune pentru participarea mai activă şi eficientă în procesul decizional pe probleme de interes comun în cadrul UE şi va fi realizat un schimb de opinii şi bune practici vizând obiectivele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în perspectiva închiderii acestuia.

    Alte obiective asumate sunt conlucrarea pentru promovarea păcii, stabilităţii şi relaţiilor de bună vecinătate în întreaga regiune Sud-Est europeană, sprijinind activ procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest, sprijinirea perspectivei europene a acelor state din Parteneriatul Estic care aspiră la dezvoltarea unor relaţii mai strânse cu UE, colaborarea pentru promovarea şi realizarea cooperării regionale, transfrontaliere şi transnaţionale, inclusiv proiectele prioritare în cadrul Planului de acţiune al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, colaborarea în vederea creşterii eficienţei Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN) şi aprofundării interacţiunii organizaţiei cu UE, cooperarea pentru modernizarea “Sinergiei” Mării Negre a UE, pentru dezvoltarea şi implementarea unei politici maritime integrate a UE cu instrumentele sale privind planificarea spaţiilor maritime şi integrarea administrării zonelor costiere şi pentru realizarea proiectelor de importanţă regională în domeniul energiei, mediului, transporturilor, navigaţiei maritime, securităţii, învăţământului, societăţii civile.

    Cele două guverne au mai convenit să conlucreze pentru aderarea UE la Convenţia privind protecţia Mării Negre împotriva poluării, să coopereze pentru atragerea şi promovarea investiţiilor străine directe importante în regiune, cu accent pe schimbul de bune practici în acest domeniu, să sprijine eforturile pentru creşterea siguranţei energetice, elaborarea unei abordări coordonate în domeniul politicii energetice în regiune şi la nivelul UE, să sprijine finalizarea proiectului de interconectare a reţelelor naţionale de gaze naturale la Giurgiu – Ruse, în scopul creşterii siguranţei surselor de gaze naturale pentru cele două state şi să acţioneze pentru realizarea de proiecte de importanţă regională, inclusiv Coridorul Vertical (România – Bulgaria – Grecia), să coopereze pentru implementarea proiectelor comune privind construcţia unor noi poduri peste Dunăre la Călăraşi-Silistra şi Turnu Măgurele – Nikopole, pentru reabilitarea podului Giurgiu-Ruse şi să adopte măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea în condiţii bune de exploatare a infrastructurii rutiere şi feroviare conexe podurilor, să coopereze în elaborarea de proiecte comune prin folosirea diverselor posibilităţi de utilizare a fondurilor UE şi a altor forme de finanţare în domenii precum politica energetică inclusiv energia din surse regenerabile, infrastructura energetică, transport şi infrastructură, agricultură, siguranţă maritimă şi prevenirea riscului de calamităţi naturale, protecţia mediului înconjurător, turism, învăţământ şi cultură, cooperare transfrontalieră şi transnaţională, întreprinderi mici şi mijlocii, să promoveze contactele între autorităţile celor două state pentru dezvoltarea colaborării sectoriale şi realizarea proiectelor comune planificate, să susţină extinderea cu şase luni a perioadei până la care trebuie cheltuite fondurile de dezvoltare rurală 2007-2013.

    România şi Bulgaria au mai stabilit să intensifice cooperarea în domeniile securităţii şi apărării pentru a-şi promova împreună şi mai activ interesele comune în domeniul apărării şi securităţii în cadrul NATO şi UE, să coopereze şi să-şi coordoneze poziţiile în vederea aplicării politicilor comune şi realizării scopurilor strategice comune pe care le împărtăşesc în calitatea lor de aliaţi NATO, să urmeze o politică axată pe o implicare mai apropiată a NATO şi UE în furnizarea securităţii şi stabilităţii în regiunile învecinate în contextul Politicii Europene de Vecinătate, inclusiv în regiunea Mării Negre, să consolideze cooperarea bilaterală inclusiv prin mecanismele europene şi euroatlantice împotriva noilor riscuri la nivel global, precum terorismul, criminalitatea transfrontalieră, criminalitatea cibernetică, traficul de carne vie şi de droguri, migraţia ilegală, spălarea de bani şi corupţia, să impulsioneze procesul de negocieri bilaterale româno-bulgare pentru identificarea într-un viitor apropiat a unei soluţii echitabile, reciproc acceptabile, care să răspundă intereselor ambelor state privind delimitarea spaţiilor maritime ale României şi Bulgariei în Marea Neagră.

    După efectuarea unei pregătiri corespunzătoare de către autorităţile competente ale celor două state, va începe procesul de verificare a demarcării frontierei fluviale pe Dunăre.

  • România şi Bulgaria vor crea un centru comun de informaţii turistice în China

    Sistemul de colaborare a fost stabilit, vineri, la Craiova, în şedinţa comună de guvern a celor două ţări, printr-o serie de documente bilaterale.

    Pe lista acestor documente figurează Convenţia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, în principal prin diminuarea cotelor de impozit pentru veniturile care se impun prin stopaj la sursă (dividende, dobânzi, redevenţe).

    De asemenea, un Protocol de Intenţie între Ministerul român al Economiei, Comerţului şi Turismului şi Ministerul Turismului din Bulgaria în domeniul turismului prevede acordarea de sprijin reciproc pentru dezvoltarea de produse turistice comune în domenii specifice, precum turismul balnear, cultural, istoric, agroturism şi ecoturism, turism religios, gastronomic şi alte forme de turism specific, realizarea de evenimente comune pentru prezentarea diferitelor forme de turism în ambele ţări, schimbul permanent de informaţii privind organizarea şi participarea la evenimente internaţionale în scopul promovării produselor turistice comune dezvoltate pentru diferitele pieţe strategice, precum şi pentru crearea unui centru comun de informaţii turistice în China.

    A fost semnat şi un Protocol între Ministerul Afacerilor Interne din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Bulgaria privind cooperarea în domeniul radiocomunicaţiilor, care urmează să reglementeze regulile, procedura şi metodele de realizare a comunicaţiilor radio între părţi pentru realizarea cooperării bilaterale.

    Comunicaţiile radio se realizează în zona de frontieră de 30 de kilometri de-a lungul frontierei comune de stat româno-bulgare. În baza Protocolului, structurile competente din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratului General al Poliţiei Române şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă vor coopera cu omologii din MAI bulgar.

    Un Plan de Cooperare între Ministerul Sănătăţii din România, Ministerul Afacerilor Interne din România, reprezentat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, şi Ministerul Sănătăţii din Bulgaria privind cooperarea în domeniul politicii farmaceutice şi situaţiilor medicale de urgenţă prevede schimbul de informaţii cu privire la cadrul legislativ care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de asistenţă medicală de urgenţă, cooperarea în domeniul formării profesionale a personalului de specialitate, schimbul de experienţă şi sprijinul părţii române pentru implementarea de măsuri de reorganizare a asistenţei medicale de urgenţă din Bulgaria, organizarea şi operaţionalizarea unui proiect pilot pentru intevenţiile transfrontaliere în situaţiile de urgenţă în zona Giurgiu – Ruse şi măsuri pentru extinderea ulterioară a colaborării transfrontaliere, pe baza rezultatelor obţinute prin acest proiect pilot, colaborarea şi schimbul reciproc de informaţii referitoare la cadrul juridic şi politica de achiziţionare şi la metodologiile de stabilire a preţurilor pentru medicamente.

    A fost semnată şi o Declaraţie Comună privind intensificarea cooperării regionale în domeniul energiei, care exprimă disponibilitatea părţilor de a sprijini obiectivele strategice europene de creştere a securităţii energetice şi de a contribui la procesul de prioritizare a proiectelor regionale lansat de Comisia Europeană.

  • Premierii Bulgariei şi Serbiei doresc dezvoltarea infrastructurii rutiere şi energetice cu România

    “Dorinţa mea este să văd o autostradă care să lege Bucureştiul cu Sofia şi Belgrad”, a declarat premierul Bulgariei, Boyko Borisov, vineri, la Craiova, la finalul întâlnirii cu omologii săi român, Victor Ponta, şi sârb, Aleksandar Vucic.

    Premierul Bulgariei a subliniat, în acest context, că anul viitor va fi finalizată autostrada Sofia-Beglrad, pe care se va putea merge cu o viteză de 160 km/ oră.

    Borisov a mai arătat că în ţara sa se lucrează la mai multe autostrăzi, precum Hemus sau Struma, care leagă Bulgaria cu ţările din regiune, inclusiv Serbia sau România.

    Potrivit premierului Borisov, Bulgaria este implicată în mai multe proiecte de transport al resurselor de gaz şi petrol dinspre Asia sau Rusia, proiecte regionale care oferă şansa României de a-şi valorifica resursele energetice, precum cele de gaz pe care OMV le va exploata în Marea Neagră.

    La rândul său, premierul sârb, Aleksandar Vucic, a precizat că s-a primit acceptul Bruxelles-ului pentru o autostradă Burgas-Vârşeţ-Timşoara şi speră ca lucrările la aceasta să înceapă anul viitor.

    Vucic a remarcat şi necesitatea colaborării în proiecte ce privesc transportul pe Dunăre, în timp ce Borisov a propus ca viitoare întâlnire a “Grupului de la Craiova” să aibă loc în Bulgaria, la Varna.

  • Guvernele României şi Bulgariei se reunesc, vineri, la Craiova, într-o nouă şedinţă comună

    “O atenţie deosebită va fi acordată coordonării în plan european, având în vedere obiectivele comune şi poziţiile apropiate pe multiple dosare de actualitate, precum consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, Planul Juncker, aderarea la spaţiul Schengen, Parteneriatul Estic”, se arată într-un comunicat al Guvernului de la Bucureşti.

    Cu ocazia reuniunii, va fi andosată o Declaraţie politică la nivel celor două guverne şi vor fi semnate, între ministerele de resort din România şi Bulgaria, o serie de acorduri şi protocoale în domeniul afacerilor interne, energiei, sănătăţii şi situaţiilor de urgenţă, fiscalităţii (evitarea dublei impuneri), turismului.

    Şedinţa comună de guvern româno-bulgară va fi precedată de o reuniune trilaterală, la nivel de prim-miniştri, între România, Bulgaria şi Serbia.

    Agenda de discuţii a reuniunii trilaterale cuprinde stadiul şi perspectivele cooperării în domeniile: energie, transporturi, afaceri interne, agendă digitală/telecomunicaţii şi proiectele care vor fi promovate în cadrul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.

    Va fi analizată situaţia interconectării infrastructurii celor trei ţări (rutieră, cale ferată, conectare reţele de electricitate şi gaze), precum şi modalităţile de atragere de fonduri pentru finanţarea acestora.

    Procesul de aderare a Serbiei la UE şi evoluţiile regionale de interes (Balcanii de Vest, Parteneriatul Estic) vor figura, de asemenea,pe agenda de discuţii.

    În martie anul trecut, Guvernele român şi bulgar s-au reunit în şedinţă comună la Ruse (Bulgaria), la reuniune fiind prezent şi atunci prim-ministrul Serbiei.

  • Apartenenţa la UE a adus Bulgariei un câştig de 7,3 miliarde de euro

    În cei opt ani de apartenenţă la UE, Bulgaria a contribuit cu 6,2 miliarde de leva (3,1 miliarde euro) la bugetul UE şi a primit finanţare europeană de 20,9 miliarde de leva (10,45 miliarde euro), relatează Novinite.

    Finanţarea a avut loc prin intermediul unor instrumente pre-aderare ca PHARE, ISPA, SAPARD, fonduri structurale şi fondul de coeziune, fonduri pentru implementarea Schengen, fonduri pentru dezvoltare rurală şi fonduri pentru domeniul maritim şi de pescuit.

    Goranov a prezentat datele într-un răspuns scris la o întrebare adresată de un parlamentar al partidului de centru-dreapta GERB, el precizând că beneficiile aduse de apartenenţa la Uniunea Europeană nu sunt limitate la diferenţa dintre fondurile obţinute şi contribuţiile la bugetul UE, ci includ şi efecte pozitive cum sunt integrarea economică, avantajele pieţei unice europene, ca circulaţia liberă a persoanelor, serviciilor şi capitalului, precum şi stabilitatea politică şi securitatea.

    România a înregistrat la rândul ei un sold pozitiv de 18,5 miliarde de euro în perioada 2007-martie 2015, potrivit datelor Ministerului de Finanţe, cu fonduri UE încasate, de pre-aderare şi post-aderare, de 29,85 miliarde de euro şi contribuţii la bugetul UE de 11,34 miliarde de euro.

  • Debenhams îşi încearcă norocul a doua oară în România. Cine i-a scos de pe piaţă în 2013

    “Am lucrat pentru Debenhams 22 de ani, de când aveam 4 ani“, glumeşte referitor la vârsta sa Chris Harper, britanicul care se ocupă de dezvoltarea francizei deţinute de grupul bulgar MRPI. „Evident, nu ştim exact care vor fi rezultatele acestui spaţiu, dar, ca să fiu conservator, voi spune că mă aştept ca vânzările să fie mai mari cu cel puţin 25% decât cele înregis-trate de Debenhams în trecut“, spune Harper. România nu este singura ţară în care Chris Harper se ocupă de dezvoltarea reţelei, merge oriunde este nevoie de el.

    Compania MRPI, cu activităţi în dezvoltarea de proiecte comerciale importante şi proprietăţi imobiliare, deţine franciza Debenhams pentru Bulgaria, România, Serbia şi Croaţia, „pentru moment, dar am vrea să ne extindem“. Iar ritmul în care vor face acest lucru este condiţionat, spune Harper, de găsirea spaţiilor potrivite, atât în ceea ce priveşte amplasarea lor cât şi dimensiunea. „Căutăm spaţii de peste 3.000 mp şi ne vom uita la orice oportunitate, în Bucureşti dar şi în oraşele mari din ţară.

    În acest context, retailerul britanic ar putea face primul pas în afara Bucureştiului anul viitor, estimează Chris Harper. Tot el spune că firma este în discuţii cu reprezentanţii ParkLake Plaza pentru a deschide un magazin de circa 6.000 mp, care ar fi cel mai mare din regiune; pentru comparaţie, spaţiul de care s-a ocupat Chris Harper înainte de a prelua funcţia actuală se află la Londra şi are 12.000 mp, adică este mai mare decât cele mai multe hipermarketuri din România.

    Harper nu a dorit să comenteze pe marginea motivelor care au dus la eşecul anterior al Debenhams pe piaţa locală, când franciza era operată de una din companiile controlate de Octavian Radu. Dar spune că are argumente care îl îndreptăţesc să creadă că de data aceasta afacerea va avea o evoluţie complet diferită, unul din motive fiind datele studiilor de piaţă pe care bulgarii le-au efectuat înainte de a investi. Una din armele folosite o constituie propriul raion de cosmetice, segment pe care retailerul este lider de piaţă în Marea Britanie. Speră astfel să câştige clienţi şi din această zonă, în care se va lupta cu Marionnaud, Sephora şi Douglas, o piaţă cu o valoare de circa 160 de milioane de euro anual.

    Raionul de cosmetice are 270 mp din suprafaţa totală de 2.800 mp a magazinului deschis în Mall Vitan. Chris Harper se aşteaptă ca această zonă să fie principala atracţie, aşa cum se întâmplă în alte pieţe, de pildă Bulgaria sau Marea Britanie. Pentru deschiderea spaţiului, MRPI a investit circa 1 milion de euro, iar în ofertă se găsesc peste 55.000 de produse în zona de fashion şi peste 100 de branduri internaţionale de cosmetice, make-up şi parfumerie. „Cel mai bine în Bulgaria şi alte pieţe se vând produsele cos-metice, urmate de hainele pentru femei, copii şi apoi bărbaţi. Pe poziţiile următoare, la egalitate, sunt lenjeria intimă şi ac-cesoriile. Ultimele sunt produsele pentru casă. Nu cred că situaţia va fi diferită în România“, spune britanicul care a lucrat chiar pentru Debenhams 22 de ani şi la un moment dat, pentru a urca în ierarhie, ar fi trebuit să se mute la Londra, dar nu a dorit acest lucru şi a acceptat propunerea grupului bulgar.

    În condiţiile în care mallul din Vitan are în jur de 26.000 de vizitatori zilnic, Chris Harper se aşteaptă ca în jur de 10% din-tre aceştia să intre şi în Debenhams, iar un sfert dintre ei (cam 26% conform estimărilor) să şi cumpere. Pe piaţa din Marea Britanie rata de conversie a vizitatorilor în cumpărători este de circa 17% iar în Bulgaria de circa 31%, în condiţiile în care media pe industrie se plasează la 18%.

    Astfel, magazinul ar putea avea în medie 650 de cumpărători pe zi, iar Harper se aşteaptă ca bonul mediu de cumpărături să se plaseze la o valoare apropiată de cea din Marea Britanie, adică peste 40 de euro (32 de lire sterline), chiar dacă veniturile medii pe plan local sunt de circa 5,5 ori mai mici decât în UK. Pe piaţa din Bul-garia bonul mediu de cumpărături la Debenhams este de circa 20 de euro, iar „în România mi-ar plăcea să se plaseze între cele două valori“. La o cheltuială medie de 30 de euro şi o medie de 650 de clienţi, magazinul din Mall Vitan ar urma să aibă încasări anuale de peste 
7 milioane de euro.