Motivul nu îl constituie neapărat bugetul, ci dorinţa de a avea o experienţă diferită de cele promovate prin pachete turistice obişnuite şi de a cunoaşte mai bine cultura şi viaţa locală. Chiar şi agenţii de turism de pe segmentul de lux primesc cereri de la turişti să li se aranjeze şederea pe la gazde din locurile pe care le vizitează, acestea trebuind astfel să modifice ofertele în consecinţă şi să le permită clienţilor să nu se cazeze la hoteluri luxoase. Turiştii primesc chiar sugestii de gazde şi cartiere din zonele în care doresc să călătorească pe baza preferinţelor culinare sau muzicale, de exemplu. Au apărut până şi platforme online care facilitează găsitul de gazde, cum ar fi homestay.com, lansată în 2013 şi care în prezent activează în 142 de ţări. Statul pe la localnici este preferat şi de turiştii care nu sunt mulţumiţi de oferta hotelieră redusă dintr-un loc anume ori de cei care caută linişte în oraşe sau vor să viziteze zone mai greu accesibile, cum ar fi una izolată din Munţii Altai, unde cei care ajung acolo sunt cazaţi în colibe din lemn de pin, gazdă fiindu-le un vânător de lupi.
Tag: buget
-
Este oficial: Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea bugetului de stat pentru 2020
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretele pentru promulgarea Legii bugetului de stat şi a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020, informează Administraţia Prezidenţială.
-
UE ia în calcul o nouă taxă, pentru a completa deficitul bugetar cauzat de Brexit. Toţi ar urma să o plătim
UE ia în calcul o taxă pe deşeurile din plastic pentru a completa deficitul bugetar cauzat de Brexit, informează Financial Times.
În timp ce UE27 se pregăteşte pentru negocieri pentru următorul buget pe şapte ani, care va intra în vigoare din 2021, oficiali şi diplomaţi au declarat pentru Financial Times că statele membre sunt gata să accepte o taxă de reciclare a materialelor plastice, primele noi venituri la nivelul UE care vor merge direct către visteria blocului de la stabilirea TVA.
Ca parte a propunerii sale bugetare iniţiale din 2018, Comisia Europeană a propus o taxă pentru plasticul nereciclat, încasările urmând să intre direct în bugetul comun. Suprataxa este estimată să aducă 42 miliarde de euro până în 2027.
În mod tradiţional, Comisia şi Parlamentul European au făcut lobby pentru crearea unor impozite paneuropene, dar statele membre au rezistat încercărilor de a devia veniturile către Bruxelles.
Însă dezbaterea s-a schimbat, întrucât runda actuală a negocierilor bugetare a evidenţiat o gaură de 15 miliarde de euro lăsată de plecarea Regatului Unit. Cinci guverne – Germania, Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria – au declarat că îşi doresc un buget care să nu depăşească 1% din venitul naţional brut, cu mult sub propunerea Bruxelles-ului de 1,1% şi procentul dorit de Parlamentul European, de 1,3%.
În plus faţă de taxa privind materialele plastice, Bruxellesul va încerca să convingă guvernele în privinţa unui plan mai controversat de a redirecţiona o parte din încasările din sistemul UE de plafonare şi tranzacţionare a emisiilor de carbon (ETS) către bugetul comun.
Sumele ETS sunt în prezent colectate de statele membre. Zece dintre cele mai sărace state membre ale UE – inclusiv Polonia, Bulgaria, Ungaria şi România – primesc o parte din profiturile ETS pentru a ajuta la finanţarea investiţiilor cu emisii reduse de carbon.
Un oficial al UE a declarat că Executivul european ar sugera utilizarea unei părţi semnificative din toate profiturile ETS pentru buget.
Un înalt funcţionar a avertizat că negocierile cu privire la ETS vor fi mult mai controversate decât taxa pentru plastic. „Este întotdeauna mai uşor să creezi noi surse de venituri decât să iei banii existenţi, aşa cum se întâmplă cu ETS”, a spus sursa citată.
Ţările mai sărace care primesc o parte din fondurile ETS sunt susceptibile să ridice cele mai multe obiecţii, spun diplomaţii.
-
Analiză: Bugetele de securitate IT sunt mai mici decât media în 45% dintre IMM-uri
Conform sursei citate, acest lucru se întâmplă deşi cheltuielile cu securitatea cibernetică au crescut cu aproximativ 9% în 2019.
“La nivel global, bugetele de securitate IT au o dinamică pozitivă: după cum arată o serie de rapoarte ale analiştilor, acestea continuă să crească de la an la an. Sondajul Kaspersky în rândul a aproape cinci mii de organizaţii din întreaga lume confirmă această tendinţă, 70% dintre respondenţi arătând că se aşteaptă ca bugetul lor de securitate IT să crească în următorii trei ani. Cu toate acestea, statisticile rezultate din utilizarea Kaspersky IT Security Calculator în perioada octombrie 2018-2019 au relevat faptul că unele companii nu ţin pasul cu această tendinţă, deoarece cheltuielile lor de securitate IT sunt mai mici decât media. Acest lucru este observat în 45% dintre calculele pentru IMM-uri şi 50% pentru utilizatorii din întreprinderile mari”, transmite analiza.
Bugetele pentru IMM-uri au fost revizuite mai mult (46%) decât cele pentru companii mari (38%) şi companii foarte mici (16%). Pentru întreprinderile mici şi mijlocii, problema bugetului poate fi şi mai complicată: nu este vorba doar de bani, ci şi de alinierea procesului de planificare bugetară. Poate fi provocator din cauza cerinţelor în materie de resurse umane şi expertiză privind riscurile de securitate cibernetică relevante şi metodele de protecţie pentru diferite servicii din cadrul companiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Turcan: Dacă nu va fi atacată la CCR, legea bugetului de stat poate intra în vigoare pe 6 ianuarie
Vicepremierul Raluca Turcan a declarat, luni, că legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale pentru anul 2020 vor putea fi promulgate şi intra în vigoare cel mai devreme pe 6 ianuarie, în cazul în care nu vor fi contestate la Curtea Constuţională.
„Au fost depuse azi la secretariatul general al Parlamentului pentru sesizarea la Curtea Constituţională. Două zile a fost calendarul. Termen de sesizare 30-31. Dacă nu sunt atacate pot pleca la promulgare în 6 ianuarie. Aşadar bugetul ar putea intra în vigoare cel mai devreme în 6 ianuarie”, a afirmat Raluca Turcan, în debutul şedinţei de luni a Guvernului.
Ea a precizat că intrarea în vigoare a proiectului care modifică OUG 114, prin asumarea răspunderii Guvernului, ar putea fi întârziată, în contextul în care PSD a anunţat că va depune la CCR o sesizare pe fond privind actul normativ.
La rândul său, premierul Ludovic Orban a spus că este „o veste bună” faptul că vor intra în vigoare legea bugetului de stat şi cea a bugetului asigurărilor sociale.
Pe 23 decembrie, Executivul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe cele două acte normative.
-
Primăria Capitalei taie 50 de milioane de la biserici, dintre care 20 de la Catedrala Neamului
Primăria Capitalei va tăia aproape 50 de milioane de lei din sprijinul financiar alocat în 2019 pentru lucrările în multe biserici, între care se numără şi Catedrala Mântuirii Neamului, de unde taie 20 milioane de lei. Proiectul de rectificare bugetară a fost aprobat în şedinţa CGMB de miercuri.
Potrivit proiectului aprobat la şedinţa Consiliul General al Municipiului Bucureşti în şedinţa de miercuri, Primăria Capitalei va tăia aproape 50 de milioane de lei din bugetul alocat anul acesta lucrărilor de la mai multe lăcaşuri de cult din Bucureşti.
Bani sunt tăiaţi de la mai multe biserici din Capitală, care au fost alocaţi, iniţial, pentru diferite lucrări precum: refacere faţadă biserică şi turn clopotniţă (Mănăstirea Radu Vodă), consolidarea scărilor monumentale (Palatul Patriarhiei), remodelarea bucătăriei (Mănăstirea Plumbuita), reparaţii gard (Parohia Ceauş Radu) etc.
Potrivit proiectului de rectificare bugetară, sunt tăiate şi 20 milioane de lei din banii alocaţi Patriarhiei Române pentru finalizarea lucrărilor la Catedrala Mântuirii Neamului.
Pe de altă parte, STB va primi 13 milioane de lei, iar subvenţia pentru transport public va fi majorată cu 100 de milioane de lei.
Totodată, se vor aloca 22 de milioane de lei pentru Termoenergetica.
-
Care sunt cele mai scumpe jocuri video din istorie
Jocurile video sunt încă extrem de populare, iar unele dintre ele necesită bugete de dezvoltare de sute de milioane de dolari.
Incluzând şi partea de marketing, este foarte probabil ca în curând să vedem dezvoltatori care investesc sume de peste 1 miliard de dolari în jocuri sau francize video.
10. Halo 2 – 120 milioane dolari
9. Dead Space – 125 milioane dolari
8. Shadow of the Tomb Raider – 135 milioane dolari
7. Final Fantasy VII – 145 milioane dolari
6. Star Wars: TOR – 200 milioane dolari
5. Star Citizen – 211 milioane dolari
4. Call of Duty: MW2 – 250 milioane dolari
3. GTA V – 265 milioane dolari
2. Destiny – 500 milioane dolari
1. Red Dead Redemption 2 – 800 milioane dolari
-
Cele mai costisitoare 10 jocuri video produse vreodată
Jocurile video sunt încă extrem de populare, iar unele dintre ele necesită bugete de dezvoltare de sute de milioane de dolari.Incluzând şi partea de marketing, este foarte probabil ca în curând să vedem dezvoltatori care investesc sume de peste 1 miliard de dolari în jocuri sau francize video.10. Halo 2 – 120 milioane dolari9. Dead Space – 125 milioane dolari8. Shadow of the Tomb Raider – 135 milioane dolari7. Final Fantasy VII – 145 milioane dolari6. Star Wars: TOR – 200 milioane dolari5. Star Citizen – 211 milioane dolari4. Call of Duty: MW2 – 250 milioane dolari3. GTA V – 265 milioane dolari2. Destiny – 500 milioane dolari1. Red Dead Redemption 2 – 800 milioane dolari -
Buget 2020: Bugetele Serviciilor cresc semnificativ, cu excepţia SIE. SRI primeşte cel mai mult
Bugetul pentru 2020 prevede o creştere semnificativă a alocărilor pentru Servicii. Cea mai mare majorare este la bugetul Serviciului Român de Informaţii (SRI), care creşte cu 10,8% în 2020 la 2,68 miliarde de lei de la 2,42 miliarde de lei în 2019.
În cazul SRI, cheltuielile de personal pentru 2020 reprezintă 1,52 miliarde de lei din totalul creditelor bugetare acordate, fiind majorate cu 10,31% de la circa 1,38 miliarde de lei în 2019. Cheltuielile cu bunuri şi servicii ale SRI cresc cu 5,64%, respectiv de la 203 milioane de lei la 215 milioane de lei. Cheltuielile cu asistenţa socială reprezintă aproape 700 milioane de lei din bugetul SRI, acestea fiind majorate cu 1,6%.
Serviciul de Protecţie şi Pază are alocate 275 milioane de lei, mai mult cu 19% faţă de cele 231 milioane lei din 2019, în timp ce Serviciul de Telecomunicaţii Speciale primeşte 630,38 milioane de lei, cu 6% mai mult faţă de 2019 (594,62 milioane de lei).
Bugetul Serviciului de Informaţii Externe (SIE) este singurul care scade. Astfel, creditele bugetare acordate SIE scad cu 3,12% de la 334,13 milioane de lei la 323,7 milioane de lei în 2020.