BusinessMagazin

Tag: Brasov

  • FELICITĂRI! Record românesc. La 12 ani, pe cel mai înalt vârf din Europa

    Erik Gulacsi din Braşov în vârstă de numai 12 ani a stabilit un nou record după ce a escaladat cel mai înalt vârf din Europa, Elbrus din Munţii Caucaz, 5.642 de metri.

    Erik are doar 12 ani şi a devenit astfel primul băiat din Europa care a reuşit să ajungă pe acest vârf. Alpinistul a început să urce duminică la ora 2 şi a ajuns în vârf după şapte ore. Traseul nu a fost unul uşor, a avut condiţii de ceaţă şi vizibilitate redusă dar şi un strat de 10 cm de zăpadă, informează digi24.ro

    „La ora locală 9:10, Erik Gulacsi sportiv al federaţiei Române de Alpinism şi Escaladă, legitimat la Clubul Sportiv Montan Altitudine, a atins vârful Elbrus de 5642 m, devenind cel mai tânăr alpinist din Europa care reuşeşte acest lucru. Ascensiunea de record a lui Erik a început la ora 2 AM de la altidudinea de 4100 m. În 7 ore proaspătul recordman european, a parcurs o diferenţă de nivel de 1542 m în condiţii de strat de 10 cm de zăpadă proaspătă, ceaţă şi vizibilitate foarte scăzută.

    “Mă bucur că prima mea ascensiune în munţi înalţi a fost un succes. În urma antrenamentelor pe care le fac în Circuitul 7 Munţi din Gradina Carpaţilor am fost motivat să încerc această ascensiune de record”, declara tânărul sportiv din Braşov.

  • Fitch reduce ratingul oraşului Bucureşti aferent datoriei pe termen lung în monedă locală

    Agenţia de rating Fitch a redus ratingul oraşului Bucureşti aferent datoriei pe termen lung în monedă locală la ”BBB-” de la ”BBB”, cu perspectivă stabilă.

    În acelaşi timp Fitch a revizuit perspectiva, de la ”pozitivă” la ”stabilă”, şi a confirmat ratingul ”BBB-” pentru datoria pe termen lung în monedă locală a oraşului Braşov.

    Modificările de rating sau perspectivă ţin cont de evoluţia ratingului de ţară, pentru că, de regulă, ratingul unităţilor administrative nu poate fi mai mare decât ratingul naţional, precizează un comunicat al agenţiei de rating Fitch.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lemet deschide un nou showroom în Coresi Braşov

    Magazinul din centrul comercial Coresi Shopping Resort are o suprafaţă de 1800 mp de showroom şi are acelaşi standard unic vizual ca toate noile magazine de mobilă ale Lemet – permite utilizatorilor să vadă zeci de configuraţii de mobilier pentru living, mobilă pentru dormitor sau bucătărie, canapele, mese şi scaune. Toată mobila produsă de Lemet şi expusă în noul magazin Lem’s poate fi comandată cu reduceri până la 45%.

    „După ce în aprilie am deschis un nou magazin în Sibiu, cu o investiţie de 2 milioane de lei şi o suprafaţă de vânzare de 1600 mp, ne-am concentrat atenţia pe Braşov, unde am ales centrul comercial Coresi Shopping Resort pentru deschiderea noului magazin Lem’s” declară Adrian Rizea, Director Comercial Lem’s.

    În 2015, Lemet a deschis patru noi magazine în Transilvania,  la Miercurea Ciuc, Alba Iulia, Sighişoara şi Reghin, cu investiţii ce au depăşit 4.5 milioane de lei.

    “Este o zonă în care dorim să ne dezvoltăm, creşterea economică a oraşelor mari din Transilvania fiind o invitaţie pentru noi. Anul acesta am investit deja cumulat 4,3 milioane de lei în cele două noi magazine din inima ţării, pentru că am văzut cât de aşteptat este brandul Lem’s aici. Există un public foarte interesat de produse fabricate în România în această zonă a tării” adaugă Adrian Rizea.  

    Reţeaua Lem’s are o suprafaţă totală de retail, la nivelul întregii ţări, de aproximativ 70.000 de mp. Lem’s oferă clienţilor un plan de achiziţie cu carduri sau prin creditare, iar acest tip de finanţare ocupă aproximativ 10 procente din business-ul Lem’s.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua LEM’S are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproximativ 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării.

     

     

  • A refuzat să locuiască în New York ca să îşi facă propria afacere în ţară. Acum vinde România

    „Traseu uşor: Bucureşti – Constanţa – Bucureşti – Bran – Braşov – Sinaia – Bucureşti – Constanţa – Bucureşti. Cred că mă pot angaja la Infotrafic“. Aşa arată o postare de pe pagina Ralucăi Mureşan, o tânără de 24 de ani care călătoreşte chiar şi 3.000 de kilometri pe lună în toate colţurile ţării şi munceşte 16 ore pe zi.

    Antreprenoarea şi-a deschis anul trecut businessul Trip to Romania, un proiect care oferă tururi personalizate străinilor care ajung în România în vizite de afaceri.

    Proiectul a pornit la Valencia, unde tânăra a plecat să studieze cu bursă Erasmus şi i s-a cerut să creioneze un plan de afaceri în turism pentru un business care s-ar preta în ţara sa de domiciliu. S-a întors în  România în iulie 2013 şi a transformat ideea într-un business. A lansat trei luni mai târziu site-ul, în care a investit sub 1.000 de euro.

    Tânăra le oferă mai întâi sugestii şi recomandări celor care ajung în Capitală şi, ulterior, le prezintă şi oferta Trip to Romania de petrecere a timpului liber, compania funcţionând ca un serviciu de concierge. Dincolo de transferul la şi de la aeroport, antreprenoarea oferă şi circuite turistice, în funcţie de programul clientului.

    Află care sunt cele mai promiţătoare start-up-uri din România

  • Cât de interesaţi sunt românii de parlamentarii pe care i-au ales

    Analiza a fost realizată folosind instrumente capabile să extragă date esenţiale din căutările pe Google şi cuprinde ultimele 24 de luni. Cele mai multe căutări au fost efectuate, în ordine descrescătoare, în Bucureşti, Prahova, Braşov, Neamţ şi Iaşi.

    DWF.ro a observat, în cele mai multe cazuri, o scădere a interesului oamenilor de a afla detalii despre aleşii locali, dar a remarcat şi diferenţe foarte mari în volumul de căutări pe Google între aceste judeţe. Astfel, dacă pentru Capitală au fost înregistrate peste 300.000 de căutări în fiecare an, la polul opus sunt judeţe precum Călăraşi şi Caraş Severin pentru care au fost înregistrate doar câteva sute de căutări. În altele precum Ialomiţa, Maramureş, Vâlcea, Vaslui, Bistriţa-Năsăud sau Botoşani, variaţia este pozitivă, ceea ce arată că cetăţenii din aceste regiuni au fost mai interesaţi să afle informaţii despre cei pe care i-au trimis în Parlament să-i reprezinte.

    Revenind la judeţele „fruntaşe“, pentru Bucureşti, cu o populaţie declarată de peste 1,6 milioane de locuitori, sunt aleşi în Parlamentul României 38 de deputaţi şi 16 senatori şi, conform analizei DWF.ro, interesul bucureştenilor a scăzut cu 1,81%, procent care îi arată pe aceşti cetăţeni interesaţi constant de parlamentari. Pe locul al doilea este Prahova, cu 16 locuri pentru deputaţi şi şapte pentru senatori, dar aici a fost observată o scădere cu 34,10%, pe când în Braşov, care are în Parlamentul României 11 deputaţi şi şapte senatori, procentul scăderii ajunge la 32,72%.

    În judeţul Neamţ, variaţia de la an la an ajunge la 50,98%, în scădere considerabilă, în contextul alegerii a 10 deputaţi şi patru senatori. În final, clasamentul este întregit de Iaşi pentru care sunt disponibile 18 locuri de deputaţi şi şapte de senatori în Parlament, unde a fost înregistrată o scădere de la an la an cu 7,97%. Sunt însă şi judeţe în care nu au fost înregistrate diferenţe de la an la an, cum ar fi Galaţi sau Constanţa.

    Ultimele alegeri pentru Parlament s-au desfăşurat în România în 2012. În acelaşi an, a fost organizat şi un referendum privind reducerea numărului de parlamentari la 300. Actuala analiză pe care DWF.ro am realizat-o prezintă un cadru sumar înainte alegerilor care se vor desfăşura în toamnă, când cetăţenii României din aceste judeţe sunt aşteptaţi la vot pentru a-i alege pe viitorii parlamentari. ”Deşi statisticile care pot fi obţinute prin analiza căutărilor online, nu reprezintă interesul tuturor românilor – mai ales al celor care n-au acces la Internet, din motive evidente, totuşi ilustrează succint implicarea şi informarea oamenilor în domeniul care îi priveşte direct” , a declarat Mihai Vînătoru, Managing Partner DWF.

    Digital Workforce este o agenţie digitală specializată în servicii de optimizare SEO si online reputation management (ORM).

  • Cele mai frumoase sate din ţara noastră – GALERIE FOTO

    1 . Şirnea e un sat parcă ieşit din romanele lui J.R.R. Tolkien. E un sătuc din Braşov, amplasat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m. În 1960 Şirnea a fost declarat primul sat turistic din România, iar în prezent acolo se întâmplă o mulţime de evenimente interesante precum Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), care are loc în fiecare an în 25 octombrie. Atunci copiii din sat se îmbracă în portul popular specific locului, fac un foc mare şi dansează în jurul lui. Cei mai curajoşi dintre ei sar prin foc sau sar peste focul lui Sumedru, cum spun sătenii.

    2 . Pleşa. Puţină lume ştie că în Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se găseşte un sat foarte frumos, locuit exclusiv de polonezi. Limba română nu se aude decât de sărbători şi e folosită doar atunci când vin musafiri români.

    3. Ciocăneşti e alt sat de poveste. Îl găseşti pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei. Pe pancarta de la intrare o să citeşti „sat muzeu”, pentru că e unul dintre puţinele sate româneşti care a reuşit, în ciuda trecerii timpului, să-şi păstreze armonia arhitecturală într-o lume obsedată de termopane, artificii pompoase, finisaje moderne şi grilaje de inox.

    4 .Viscri e o localitate cu 1.000 de oameni care a ajuns cunoscută în toată lumea după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Judecând după fotografii, nici nu e greu să-ţi imaginezi de ce s-a îndrăgostit moştenitorul coroanei britanice de meleagurile Braşovului.

    Ce trebuie să ştii despre Viscri, în caz că alegi să-l vizitezi? În primul rând trebuie să ştii că adăposteşte una dintre cele mai spectaculoase şi mai vechi biserici fortificate săseşti, care a şi fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. De asemenea, oamenii de aici au iniţiat un proiect foarte interesant, „Şosete din lână naturală din Viscri“. Potrivit Adevărul, şosetele croşetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau schimbate la început pe alimente, însă în timp trocul s-a trasformat într-un adevărat proiect: femeile din sat tricotează anual aproximativ 10.000 de şosete, mănuşi, căciuli, pulovere şi papuci din pâslă care sunt trimise la un depozit din Naumburg, Germania, de unde se vând apoi în toată ţara.

    5. Botiza. În inima Maramureşului, pe Valea Izei, te aşteaptă un ţinut de poveste, locuit de oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată Botiza a fost atestată documentar în 1373 sub denumirea de Batizha şi, pe lângă frumuseţea locurilor care te va încânta cu siguranţă, aici poţi vizita şi mănăstirea Botiza sau izvorul cu ape minerale Borcut. Odată ajuns aici, mai poţi vedea şi Bârsana, alt sătuc de care maramureşenii sunt mândri şi care e la fel de pitoresc ca Botiza.

  • Cele mai frumoase sate din ţara noastră – GALERIE FOTO

    1 . Şirnea e un sat parcă ieşit din romanele lui J.R.R. Tolkien. E un sătuc din Braşov, amplasat la poalele Munţilor Piatra Craiului, la o altitudine de aproape 1.400 m. În 1960 Şirnea a fost declarat primul sat turistic din România, iar în prezent acolo se întâmplă o mulţime de evenimente interesante precum Focul lui Sumedru (ocrotitorul recoltelor şi oierilor), care are loc în fiecare an în 25 octombrie. Atunci copiii din sat se îmbracă în portul popular specific locului, fac un foc mare şi dansează în jurul lui. Cei mai curajoşi dintre ei sar prin foc sau sar peste focul lui Sumedru, cum spun sătenii.

    2 . Pleşa. Puţină lume ştie că în Bucovina, foarte aproape de Gura Humorului, se găseşte un sat foarte frumos, locuit exclusiv de polonezi. Limba română nu se aude decât de sărbători şi e folosită doar atunci când vin musafiri români.

    3. Ciocăneşti e alt sat de poveste. Îl găseşti pe valea Bistriţei, pe drumul ce leagă Moldova de Maramureş, nu departe de Vatra Dornei. Pe pancarta de la intrare o să citeşti „sat muzeu”, pentru că e unul dintre puţinele sate româneşti care a reuşit, în ciuda trecerii timpului, să-şi păstreze armonia arhitecturală într-o lume obsedată de termopane, artificii pompoase, finisaje moderne şi grilaje de inox.

    4 .Viscri e o localitate cu 1.000 de oameni care a ajuns cunoscută în toată lumea după ce prinţul Charles şi-a cumpărat o casă acolo. Judecând după fotografii, nici nu e greu să-ţi imaginezi de ce s-a îndrăgostit moştenitorul coroanei britanice de meleagurile Braşovului.

    Ce trebuie să ştii despre Viscri, în caz că alegi să-l vizitezi? În primul rând trebuie să ştii că adăposteşte una dintre cele mai spectaculoase şi mai vechi biserici fortificate săseşti, care a şi fost înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO. De asemenea, oamenii de aici au iniţiat un proiect foarte interesant, „Şosete din lână naturală din Viscri“. Potrivit Adevărul, şosetele croşetate din vechi pulovere de lână de către femeile din sat erau schimbate la început pe alimente, însă în timp trocul s-a trasformat într-un adevărat proiect: femeile din sat tricotează anual aproximativ 10.000 de şosete, mănuşi, căciuli, pulovere şi papuci din pâslă care sunt trimise la un depozit din Naumburg, Germania, de unde se vând apoi în toată ţara.

    5. Botiza. În inima Maramureşului, pe Valea Izei, te aşteaptă un ţinut de poveste, locuit de oameni ce sfidează timpul neostenind niciodată Botiza a fost atestată documentar în 1373 sub denumirea de Batizha şi, pe lângă frumuseţea locurilor care te va încânta cu siguranţă, aici poţi vizita şi mănăstirea Botiza sau izvorul cu ape minerale Borcut. Odată ajuns aici, mai poţi vedea şi Bârsana, alt sătuc de care maramureşenii sunt mândri şi care e la fel de pitoresc ca Botiza.

  • Sfatul de business al săptămânii de la Horaţiu Ţepeş, CEO Bilka

    Antreprenorul braşovean Horaţiu Ţepeş controlează la 36 de ani Bilka, liderul pieţei de produse pentru acoperişuri. Compania înfiinţată în urmă cu nouă ani a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de peste 191 milioane de lei, în creştere cu 42% faţă de 2014. Tot anul trecut, compania a ajuns la o cotă de piaţă de aproximativ 28% din piaţa autohtonă de ţiglă metalică, faţă de 24% în 2014.

    Antreprenorul a ales să meargă pe propriul drum în urmă cu nouă ani, având drept capital imaginea sa pe seama căreia a atras creditul din partea furnizorilor, iar cifra de afaceri a crescut cu o medie de 40% pe an. Despre alegerea numelui firmei, antreprenorul braşovean spune că ştia că trebuie să aleagă un cuvânt scurt, memorabil, de impact, care să aibă puterea să reprezinte compania pe plan naţionalşiinternaţional. „Întâmplarea a făcut ca în perioada în care căutam un nume să-mi arunc ochii pe o hartă, pe care am văzut numele Bilka, un sat bulgăresc care am aflat că la recensământul din 2011 avea 502 locuitori”.

    Întrebat ce hobbyuri are, răspunde franc că adeseori vede afacerea şi ca pe o pasiune, mai cu seamă din prisma numărului de ore pe care i le solicită zilnic. Petrece 12 ore la birou şi legat de business se declară, în medie, conectat 24/7. Nici în concediu nu se rupe de afacere, „ar fi un mare disconfort şi cred că aş veni obosit mort dacă nu aş avea laptopul pe masă, chiar dacă trec două zile în care mă uit doar pe tabletă sau telefon, dar trebuie să ştiu că e deschis laptopul. Primul lucru pe care îl verifică este mailul, unde primeşte raportul cu vânzările zilnice, vede încasările zilnice, se uită pe expunerea în piaţă”. Spune că nu s-a gândit niciodată că are de gestionat probleme pe care nu le poate depăşi, că mereu pe anumite departamente sunt lucruri care trebuie rezolvate, dar totdeauna le-a depăşit de-a lungul timpului. „Şi sunt conştient că nu se vor termina niciodată”.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Atât în cadrul Bilka cât şi înainte am avut un parcurs profesional lin. Totuşiaş putea numi trei momente dificile.
    Primul ar fi momentul  când am decis să înfiinţezBilkaşi să renunţ la jobul pe care îl aveam. Chiar dacă cunoşteam foarte bine domeniul şiştiam ce avem de făcut pentru a dezvolta compania, nu a fost uşor să plec pe drumul antreprenoriatului. A fost nevoie de puţin timp de acomodare şi foarte multă muncă.

    Criza economică poate fi considerat un alt moment dificil. Bilka a fost înfiinţată în 2007, în plin boom economic, şi s-a dezvoltat în plină criză economică. În 2007 piaţa era o nebunie. Se cumpăra orice, oricând şi în orice condiţii, şi asta se întâmpla în majoritatea pieţelor, nu doar în sectorul nostru. 2008-2009 ar putea fi considerată o perioadă dificilă. Eram la început, în 2008 am început producţia,  şi ne-am aflat într-o perioadă pe care nu am ştiut cum să o abordăm. În primele luni din 2009, am început să simţim efectele crizei, când în piaţă a început un alt haos; bătălia celui mai mic preţ, aveam  probleme cu recuperarea banilor din piaţăşi dar trebuia să şi plătim utilaje de producţie comandate în 2008. Acela a fost şi singurul an în care nu am înregistrat o creştere semnificativă a cifrei de afaceri. Atunci viitorul companiei depindea de decizii prompte. Am studiat piaţa internă şi externă, ne-am pus pe hârtie strategia de dezvoltare iar din 2010 am început şi punerea ei în practică; rezultatul a fost o creştere de 50%.

    Acum consider că cel mai dificil moment din carieră corespunde cu cel mai fericit. Odată ajunşi pe primul loc în ierarhia producătorilor autohtoni de acoperişuri, am constatat că acesta este cel mai dificil moment şi cea mai mare provocare. Statutul a devenit o responsabilitate, pentru că am devenit un etalon în piaţă. Suntem cei care setăm nivelul calităţii produselor şi serviciilor din piaţă. Acţiunile noastre de azi influenţează întreaga piaţă de mâine.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am învăţat a fost că trebuie să formez oameni, să am încredere în echipă şi să le dau oportunitatea de a se implica în decizii. În 2007 Bilka avea doi angajaţi, eram implicat în tot procesul operaţional de la achiziţie, producţie, angajări, vânzare şi dezvoltare. Compania a avut o ascensiune rapidă şi a fost important să anticipez ca nu voi putea lua toate deciziile pentru un business de 100 de milioane de lei, aşa cum o făceam pentru unul de 2 milioane de lei.

    Un alt lucru esenţial pe care l-am învăţatşi care m-a ajutat în business a fost să învăţ din greşelile altora. Unii ar spune că o lecţie de business este să înveţi din propriile greşeli, la Bilkaîntodeauna am considerat că o adevărată lecţie de business este să înveţi din greşelile altora. Aşa am făcut şi asta s-a simţit  pozitiv în activitatea şi dezvoltarea companiei.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Sunt tolerant la greşeli; cele pe care nu le îngădui sunt cele făcute din lipsa de interes asupra activităţii. Sunt de părere că fiecare trebuie să facă ceea ce îi place şi ceea ce îl atrage, astfel şigreşelile vor fi diminuate.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Antreprenoriatulramâne cu siguranţă prima alegere, cu siguranţă sunt şi alte domenii în care aş fi putut să activez dar tot din postura de antreprenor.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Cred că nu mi-ar fi plăcut niciodată să lucrez în IT – este o activitate care mă atrage, dar nu mă vad făcând asta.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    În primul rând să se apuce de treabă. Important este ca tinerii să aleagă cariera pe care le-ar plăcea să o facă zi de zi şi să nu facă compromisuri mari pentru confortul financiar. Este esenţial să plece la drum conştienţi că o carieră de succes înseamnă multă muncă şi multă responsabilitate. Să fie conştienţi că durează până când un job începe să genereze venituri confortabile.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Perseverenţă, perseverenţă, perseverenţă.
    CARTE: Citesc multe cărţi dar nu există una preferată, din toate învăţ câte ceva şi de fiecare dată când descopăr o nouă carte am senzaţia ca aceea este preferata mea, până la următoarea.
    PERSONALITATE: Nu am o personalitate preferată, dar urmăresc parcursul mai multor personalităţi renumite pentru performanţele înregistrate în business, atât din România cât şi din alte ţări.
     

  • Nu o să ghiceşti care este oraşul cu cele mai puţine spaţii verzi din România. Nu este Bucureştiul

    Parcurile, grădinile publice şi verdeaţa din jurul blocurilor sunt singurele arii verzi care ne protejează de aerul poluat în care trăim, de cimentul oraşelor moderne. Prezenţa spaţiului verde a devenit o obligaţie pentru mulţi din oamenii care doresc să aibă un trai decent, care doresc să aibă un aer curat.

    Numeroase oraşe din România nu respectă norma de 26 de mp impusă de UE, aceasta fiind chiar mai mică decât cea propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Alte capitale europene, precum Stockolm sau Londra deţineau, conform statisticilor din anul 2007, 83 şi, respectiv, 64 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

    Braşov este oraşul din ţară cu cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor: 5. La capătul opus se situează Slobozia, cu peste 40 mp de spaţiu verde la fiecare locuitor.

    Potrivit Legii 135/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2014, Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor se modifica astfel: “Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”.

    Cu alte cuvinte, spaţiile verzi proprietate privată, înscrise în cartea funciară în categoria curţi – construcţii nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi. Or, în această categorie sunt înscrise majoritatea spaţiilor verzi dintre blocuri, părculeţe amenajate în cartierele de locuit, squaruri şi chiar bucăţi de parc, toate retrocedate în ultimii 17 ani, deşi era evident că nu trebuie construite.

  • Nu o să ghiceşti care este oraşul cu cele mai puţine spaţii verzi din România. Nu este Bucureştiul

    Parcurile, grădinile publice şi verdeaţa din jurul blocurilor sunt singurele arii verzi care ne protejează de aerul poluat în care trăim, de cimentul oraşelor moderne. Prezenţa spaţiului verde a devenit o obligaţie pentru mulţi din oamenii care doresc să aibă un trai decent, care doresc să aibă un aer curat.

    Numeroase oraşe din România nu respectă norma de 26 de mp impusă de UE, aceasta fiind chiar mai mică decât cea propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Alte capitale europene, precum Stockolm sau Londra deţineau, conform statisticilor din anul 2007, 83 şi, respectiv, 64 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

    Braşov este oraşul din ţară cu cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor: 5. La capătul opus se situează Slobozia, cu peste 40 mp de spaţiu verde la fiecare locuitor.

    Potrivit Legii 135/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2014, Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor se modifica astfel: “Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”.

    Cu alte cuvinte, spaţiile verzi proprietate privată, înscrise în cartea funciară în categoria curţi – construcţii nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi. Or, în această categorie sunt înscrise majoritatea spaţiilor verzi dintre blocuri, părculeţe amenajate în cartierele de locuit, squaruri şi chiar bucăţi de parc, toate retrocedate în ultimii 17 ani, deşi era evident că nu trebuie construite.