Agentii de turism explica incasarile in crestere prin faptul ca, in domeniu, criza financiara s-a resimtit abia in lunile noiembrie si decembrie.
Chiar si asa, scaderile au fost inregistrate preponderent la vanzarile de bilete de avion, pentru ca vacantele din iarna lui 2008 fusesera rezervate si achitate cu cateva luni inainte.
Astfel, Happy Tour, cea mai mare agentie de turism din Romania, din punct de vedere al cifrei de afaceri, si-a pastrat pozitia si in 2008, avand o cifra de afaceri de 184,2 milioane de lei.
Cu o cifra de afaceri de 148 de milioane de lei in 2008, agentia de turism Eximtur din Cluj si-a mentinut locul doi in topul agentiilor de turism, inregistrand o crestere a vanzarilor cu 25%.
Si Marshal Turism si-a majorat cifra de afaceri cu mai mult de 25%, de la 80 de milioane de lei in 2007 la 101,3 milioane de lei anul trecut.
Accent Travel & Events a avut o cifra de afaceri cu 51% mai mare, incasand 80,9 milioane de lei. In schimb, profitul net a scazut de la 3,3 milioane de lei la 3,26 milioane lei.
“Tendinta cea mai vizibila in ultima perioada in ce priveste vacantele este aceea ca utilizatorii se muta pe internet pentru a face rezervarile, o mare parte a produselor disponibile in ofertele operatorilor turistici putand fi rezervate si cumparate mult mai rapid online”, spune Radu Dumitrescu (40 de ani), directorul agentiei de turism Travelart, care a lansat in urma cu aproximativ doua luni site-ul Flaps.ro.
Prin intermediul site-ului, care reprezinta de fapt o platforma de rezervari online pentru curse aeriene, proprietati hoteliere si companii de inchirieri auto, consumatorii pot rezerva biletele de avion, camera la hotel si masina de inchiriat intr-un singur pachet de servicii.
Flaps.ro, pentru care investitia initiala se ridica la aproximativ 10.000 de euro, fara bugetul de promovare, numara 1.000 de vizitatori pe saptamana, dintre care 100 au facut si rezervare. “In jur de 95% dintre rezervarile facute pe site au fost doar pentru bilete de avion, restul de 5% fiind rezervari pentru pachetele disponibile”, spune Dumitrescu. In proportie de 60%, clientii prefera destinatiile directe, cum ar fi Paris, Roma sau Milano, in timp ce restul opteaza pentru destinatii ce presupun o escala.
Pe site se poate efectua o cautare rapida printre mai mult de 12.000 de destinatii de zbor si peste 75.000 de hoteluri din intreaga lume, iar odata facute rezervarile, biletele de calatorie pot fi achitate prin card, transfer bancar sau numerar.
Cu o experienta de peste 10 ani in aviatie, acumulata in cadrul companiei aeriene KLM si inca pe atat in turism, Dumitrescu este de parere ca rezervarile online le vor depasi pe cele traditionale in popularitate in urmatorii cativa ani. Pe aceasta estimare isi construieste strategia de dezvoltare a site-ului, despre care spera ca va ajunge intre primele 10 site-uri de acest gen, alaturi de competitori precum Vola sau Paravion. “Tinta clara este sa ajungem din 2010 la un numar de 500 de bilete vandute lunar prin Flaps.ro”, estimeaza Radu Dumitrescu.
Romania este tara preferata a lui Tamur Goudarzi-Pour, directorul de dezvoltare pentru Europa Centrala si de Est al Lufthansa, cand vine vorba de perspective de crestere pentru zborurile companiei lui. Desi sediul companiei germane pentru Europa Centrala si de Est este la Budapesta, iar asteptarile de crestere cu doua cifre sunt pe agenda lui Goudarzi-Pour pentru toate tarile din zona, sperantele pentru Romania sunt cele mai mari din toata regiunea. “La sfarsitul acestui an, volumele de pasageri transportate din Romania le vor depasi pe cele din Ungaria, iar Romania va deveni a doua tara ca importanta pentru Lufthansa din regiune, dupa Polonia, cresterea Romaniei fiind mai mare decat a regiunii”, afirma Tamur Goudarzi-Pour.
Compania a deschis din luna martie a acestui an zborurile din Cluj, pe care Goudarzi-Pour il considera o buna destinatie de business, si evalueaza in continuare ce puncte ar mai putea acoperi in Romania. “Nu ne intereseaza orase medii sau mici de unde am putea transporta pasageri numai pana in Germania si inapoi, pentru ca nu suntem interesati de cursele regionale sau locale”, spune Goudarzi-Pour. Desi accepta ca si traficul pana in Germania este important, germanul spune ca miza este atragerea calatorilor care vor ca din hub-ul de la Frankfurt sau de la München sa mearga mai departe, in special pe curse lung curier (intercontinentale): “Strategia este sa avem curse catre Germania din orase romanesti care sa fie la o distanta rezonabila de orice pasager care doreste sa zboare cu o cursa lung curier”.
Desi nu vrea sa spuna ce procent din numarul calatorilor Lufhtansa din Romania zboara pe curse lung curier, studiile arata ca 20% din pasagerii care pleaca din Romania merg cu o cursa lung curier, iar estimarile pietei spun ca aproximativ 40% din pasagerii companiilor aeriene internationale care zboara din Romania merg mai departe de tara de origine a respectivelor companii. Predominant, pasagerii Lufthansa sunt pasageri de business, lansarea curselor din cat mai multe orase din Romania fiind sustinuta si de contracte directe incheiate cu companii mari, care au o crestere de doua cifre anual. Gourdarzi-Pour spune ca urmatorul pas este incheierea de contracte similare si cu firmele mici si mijlocii: “Ne concentram pe companiile medii si mici, e mult potential acolo”.
Zborurile catre Germania nu sunt gandite pentru a face concurenta operatorilor regionali, explica Goudarzi-Pour de ce sustine ca operatorii precum Carpatair, care aduce pasageri in hub-ul lor din Timisoara pentru a-i duce mai departe spre Germania, printre altele, nu sunt concurentii lor directi. “Noi nu suntem in business pentru a zbura de trei ori pe saptamana undeva, ci mai ales pentru a folosi hub-urile de acolo pentru a duce pasagerii mai departe.”
In 2007, Lufthansa a transportat 3,3 milioane de pasageri la nivelul intregii zone a Europei Centrale si de Est (500.000 in Romania), iar pentru 2008 estimeaza 3,7 milioane de pasageri. Calculele companiei sunt foarte optimiste pe termen mediu si lung: “La nivelul anului 2007, intensitatea calatoriilor din tarile Europei de Est era de 3%, ceea ce inseamna ca 3% din populatie zboara o data pe an; in Europa de Vest, intensitatea este de 25% si catre aceasta tinde si Europa de Est”, arata Gourdarzi-Pour, referindu-se la un studiu despre piata est-europeana.
Cresterea ar urma sa vina atat din rutele nou deschise, cat si din modalitatea de abordare a acestor rute: “Trebuie sa zburam macar o data pe zi din fiecare destinatie si apoi trebuie sa dublam unde credem ca este potential. Urmatorul pas este sa ducem aeronave mai mari acolo unde sunt pasageri”, spune Goudarzi-Pour. Aceeasi strategie a urmat-o compania si anul trecut: dupa o crestere de 25% a veniturilor in prima parte a anului, Lufthansa a introdus in ianuarie al treilea zbor zilnic pe ruta Bucuresti-Frankfurt, in martie a doua frecventa de zbor pe ruta Bucuresti-Düsseldorf, iar din septembrie a deschis Sibiu-München, ajungand astfel la peste 70 de zboruri saptamanale (din Timisoara, Sibiu si Bucuresti).
Odata cu lansarea zborurilor de la Cluj din martie si cu integrarea operatiunilor Swiss Air, compania elvetiana pe care a preluat-o in 2005, Lufthansa cumuleaza 99 de zboruri saptamanale din Romania, ceea ce ar insemna o crestere pana la peste 700.000 de pasageri pe cursele spre si dinspre Romania. Potrivit unor declaratii anterioare ale reprezentantilor companiei, cu actualul numar de pasageri, Lufthansa detine momentan o cota de aproximativ 15% din piata romaneasca, concurand pentru pasageri cu TAROM, Air France-KLM, Carpatair, Austrian Airlines sau Malev. Ca si o parte din concurentii sai, Lufthansa a facut hedging din cauza pretului in crestere al petrolului, folosind in acest sens 2 miliarde de dolari din 2002 pana acum. “Kerosenul inseamna unul dintre cele mai mari costuri ale companiilor aeriene, iar necesarul de kerosen al Lufthansa este egal cu intregul necesar de combustibil pe un an al Ungariei”, spune Goudarzi-Pour. Compania si-a asigurat deja pentru acest an 84% din combustibil, iar pentru anul urmator aproape 40%, insa vizeaza si o imbunatatire a flotei, indreptandu-se spre aeronave cu consum mai mic.