BusinessMagazin

Tag: bilant

  • UPDATE: Bilanţul cutremurului din Nepal depăşeşte 3.600 de morţi

    Bilanţul cutremurului din Nepal a crescut la 3.617 morţi, luni, la două zile după tragedia care a determinat zeci de mii de persoane să îşi petreacă noaptea pe străzi, relatează AP, în pagina electronică.

    Dintre aceste victime, 1.302 s-au înregistrat doar în Valea Kathmandu. În plus, 6.515 persoane au fost rănite, a anunţat poliţia într-un mesaj postat pe Twitter.

    Până în prezent, 18 persoane au fost declarate decedate în urma unei avalanşe care a afecta tabăra de bază de pe Muntele Everest în urma cutremurului.

    Turiştii străini din Nepal sunt tot mai neliniştiţi în timp ce resursele de apă şi alimente se epuizează şi pe fondul penelor de curent electric. Camerele de hotel se găsesc foarte greu, aşa cum afirmă Pierre-Anne Dube, în vârstă de 31 de ani din Quebec, care a dormit pe trotuarul din faţa unui hotel. Ca mulţi alţii, ea este speriată şi vrea să plece cu primul avion pe care îl găseşte.

    “Nu putem contacta ambasada. Vrem să plecăm. Suntem speriaţi. Nu există alimente. Nu am mâncat o masă normală de la cutremur şi nu avem veşti despre ce se întâmplă”, susţine ea.

    Un oficial din Kathmandu, Ek Narayan Aryal, a declarat că au fost distribuite corturi şi apă, luni, în zece locaţii din capitală, dar că replicile au lăsat populaţia foarte speriată.

    “Au fost aproximativ 100 de cutremure şi replici, ceea ce a îngreunat eforturile de salvare. Chiar şi salvatorii sunt speriaţi şi fug din cauza lor”, a declarat el.

    Zeci de mii de persoane şi-au petrecut noaptea în parcuri sau pe un teren de golf. Altele au campat în pieţe înconjurate de dărâmături.

    “Nu ne simţim deloc în siguranţă. Au fost atât de multe replici. Nu se mai opreşte”, a declarat Rajendra Dhungana, în vârstă de 34 de ani, care şi-a petrecut ziua cu familia nepoatei sale pentru incinerarea ei la Templul Pashuputi Nath din Kathmandu. “Am văzut sute de cadavre arzând”, a afirmat ea.

    Cutremurul a fost cel mai grav din Nepal în peste 80 de ani. Acesta a distrus zone întregi din cartierele vechi ale capitalei nepaleze şi a fost suficient de puternic pentru a fi resimţit în India, Bangladesh, Tibet şi Pakistan.

    Cel mai puternic cutremur din Nepal a avut loc în 1934 şi a avut 8 grade. Acesta a distrus oraşele Kathmandu, Bhaktapur şi Patan.

  • Ce sens are reducerea dobânzii de politică monetară când inflaţia şi costul creditelor sunt la minime istorice

    Pe la începutul lui martie, o analiză regională a Erste Group conchidea că îndelung discutatul pericol al deflaţiei a cam iertat Europa Centrală şi de Est şi că, deşi anumite ţări din zonă vor mai rămâne o vreme cu inflaţie negativă (Ungaria, Polonia), pe ansamblu tendinţa de scădere a preţurilor a atins deja punctul cel mai de jos.

    Pentru România, unde punctul cel mai de jos era estimat pentru primele luni ale anului (inflaţie anuală de 0,4% în februarie), economiştii grupului prevedeau o inflaţie confortabilă de 1,7% pentru luna decembrie (sub estimarea BNR de 2,1%), cu posibilitatea ca ea să coboare şi mai mult dacă guvernul reduce TVA. Cum deciziile BNR de reducere a dobânzii de politică monetară sunt în primul rând corelate cu evoluţia preţurilor de consum, majoritatea analiştilor financiari au conchis că actualul ciclu de şase scăderi ale dobânzii, început în august 2014 la un nivel de 3,5% pe an şi ajuns în martie la 2%, s-a încheiat.

    Lucrurile nu sunt însă aşa de tran-şante: în primul rând, încheierea unui ciclu de reduceri ale dobânzii nu înseamnă şi că relaxarea politicii monetare s-a termi-nat. Majoritatea analiştilor financiari mizează, de altfel, pe posibilitatea ca rata RMO să fie redusă până la finele anului de la 10% la 8% pentru pasivele în lei şi de la 14% la 12% pentru cele în valută; mai nou a apărut ca instrument avut în vedere de BNR şi coridorul de variaţie dintre ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul dobânzii de politică monetară, coridor a cărui modificare va influenţa ieftinirea creditelor lombard pentru bănci. Despre dobândă, previziunile variază de la menţine-rea ei neschimbată la 2% pe parcursul următorilor doi ani, în condiţiile reducerii progresive a RMO (ING Bank România) până la cele care dau ca posibilă chiar o majorare a dobânzii începând de la anul, posibil chiar până la 2,75% (câteva opinii din sondajul Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari), cu premisa că presiunile pe termen lung sunt mai curând în direcţia creşterii inflaţiei decât a scăderii ei durabile.

    În al doilea rând, dobânzile la credite au ajuns la minime istorice, în condiţiile în care structura însăşi a creditării a început să se schimbe din 2012 încoace, de la creditele în valută spre cele în lei (transmisia deciziilor de politică monetară pe ca-nalul dobânzii a devenit deci mai eficientă), iar eterna problemă a decalajului dintre dobânda la lei şi la valută nu mai e ce-a fost, până acolo încât creditele ipotecare în lei, de pildă, au ajuns anul trecut să fie mai ieftine decât cele în valută. Numai că în acelaşi timp au scăzut şi dobânzile la depozite: încă din vara anului trecut, guvernatorul Mugur Isărescu deplângea faptul că de câte ori scade dobânda cheie, băncile taie întâi dobânzile la depozite, nu la credite, spunând că i se pare „periculoasă o alunecare în direcţia în care România să descurajeze economisirea”.

    Situaţia e descrisă acum la fel, deşi în limbaj mult mai diplomatic, în comunicatul şedinţei CA al BNR din 31 martie, unde „o remunerare adecvată a depozitelor bancare” este considerată factor „esenţial pentru consolidarea economiei româneşti şi întărirea rezistenţei acesteia la şocuri externe”, la acelaşi nivel cu accelerarea reformelor structurale. În martie, de pildă, cu puţine excepţii, băncile remunerau un depozit pe trei luni cu o dobândă sub 2%, faţă de peste 3% la sfârşitul anului trecut, în timp ce dobânzile cele mai mici pentru un credit de consum erau puţin sub 10%, iar pentru unul ipotecar erau între 4,5% şi 5%.

    Este un motiv pentru care analiştii au şi apre-ciat că BNR va înceta reducerile de dobândă, pur şi simplu pentru că băncile nu prea mai au unde să coboare cu ieftinir-ile. Nu că reorientarea unui disponibil de bani spre consum, imobiliare sau alte plasamente ar fi în sine un lucru rău, mai ales că atât nivelul, cât şi structura depozitelor sunt confortabile la ora actuală, ţinând cont că depozitele populaţiei ajunseseră în februarie la 108 mld. lei, cu 3 mld. lei peste nivelul din februarie 2014, iar economisirile pe termen lung reprezentau 12% din total, faţă de 10% anul trecut.

    În al treilea rând, ieftinirea creditelor nu s-a dovedit până acum suficientă sau decisivă pentru reluarea creditării de o manieră convingătoare sau coerentă, pe de o parte din cauza continuării procesului de dezintermediere (mai concret, băncile şi-au redus activele pe ansamblu pe parcursul anului trecut, nu doar şi-au curăţat bilanţurile de credite neperfor-mante – vezi grafic), pe de altă parte din cauza cererii încă slabe din partea unor companii care încă nu îndeplinesc cri-teriile ca să ia finanţări noi de la bănci. În ianuarie şi februarie, băncile au cerut de la Centrala Riscului de Credit cca 148.000 de rapoarte despre potenţialii clienţi, majoritatea companii, ceea ce înseamnă o scădere de 6% faţă de aceeaşi perioadă din 2014 şi o scădere cu 50% faţă de 2010-2011.

    În acelaşi timp, creditul neguvernamental total a scăzut în termeni reali cu 4,1% în februarie faţă de aceeaşi lună din 2014, iar faţă de ianuarie anul acesta a scăzut cu 0,1%. Clară este numai continuarea tendinţei de migrare a cererii de la împrumutul în valută la cel în lei: în februarie, creditul în lei a crescut în termeni reali cu 7,1% faţă de aceeaşi lună din 2014 şi cu 0,3% în termeni reali faţă de luna precedentă, pe când cel în valută s-a redus cu 9,6%, respectiv 0,5%. Dacă ne uităm în urmă, de unde am plecat la vremea crizei finan-ciare, cu o pondere de cca 60% a creditelor în valută, mult mai scumpe decât cele în lei şi mult mai rigide faţă de mişcă-rile de politică monetară ale băncii centrale, bilanţul e de-a dreptul incredibil.

    Pentru necesităţile de acum ale economiei, „reluarea creditării” rămâne însă un ideal de normalitate amânat de la an la an; dacă în primii ani de criză, bancherii spuneau că o reluare a creditării poate fi aşteptată după ce economia reîncepe să crească, acum a devenit limpede nu doar că efortul băncilor de a se restructura şi al companiilor de a scăpa de datoriile deja existente e încă departe de sfârşit, dar şi că atunci când se va realiza, acea nouă normalitate nu va mai putea să fie comparabilă probabil niciodată cu euforia creditării dinainte de criză.

  • Iohannis: România a fost lipsită de surprize de ordin strategic. E în bună măsură meritul SRI

    “România a fost lipsită de surprize de ordin strategic, iar aceasta este în bună măsură meritul SRI. În pofida unor evoluţii regionale şi internaţionale îngrijorătoare pentru România, (SRI) a rămas în anul 2014 un reper de stabilitate al construcţiei euroatlantice”, a declarat, marţi, preşedintele Klaus Iohannis, după ce a participat la bilanţul pe anul trecut al SRI.

    Şeful statului a subliniat “recunoaşterea clară a valorii Serviciului în comunitatea euro-atlantică”, precizând că se bucură să constate că SRI e “considerat un partener serios şi eficient”.

    “Sunt domenii importante, precum antiterorismul, contraspionajul, combaterea criminalităţii organizate, în care rolul SRI este puternic apreciat de partenerii strategici”, a spus Iohannis.

    SRI a contribuit “semnificativ la lupta împotriva corupţiei şi la consolidarea securităţii”, a mai spus preşedintele.

    Totodată, Klaus Iohannis a precizat că la cei 25 de ani de existenţă, pe care SRI îi aniversează la 26 martie, se constată o “despărţire definitivă de trecut”. “După 25 de ani putem spune că este meritul celor care au acţionat până acum cu profesionalism şi seriozitate de a fi lăsat în urmă complet trecutul şi de a fi transformat acest serviciu şi percepţia faţă de el. SRI a cunoscut în ultimii ani un proces amplu de modernizare şi de reorganizare şi a devenit un vector de stabilitate naţională. În aceeaşi măsură cu performanţa, principalul câştig al serviciului este respectul faţă de regimul democratic, ca parte a culturii organizaţionale”, a afirmat Klaus Iohannis.

    Preşedintele a subliniat că instituţiile statului “nu trebuie să uite niciodată că servesc cetăţeanul, iar serviciile de informaţii au misiunea de a apăra democraţia”, adăugând că SRI trebuie să-şi asume “o poziţie de neutralitate şi integritate”.

     

  • SRI îşi prezintă marţi bilanţul pe anul 2014. La eveniment participă preşedintele Iohannis

    Potrivit anunţului de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, şeful statului urmează să participe, de la ora 11.00, la evenimentul organizat la sediul SRI.

    Serviciul Român de Informaţii aniversează, la 26 martie, 25 de ani de existenţă, iar acest moment va fi marcat prin organizarea, în ziua de marţi, a activităţii de bilanţ pentru anul 2014, conform unui comunicat postat pe site-ul SRI.

    La eveniment vor participa, alături de conducerea Serviciului, preşedintele Klaus Iohannis, viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională, generalul Ion Oprişor, preşedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, deputatul Georgian Pop, precum şi membri ai acestei comisii, menţionează sursa citată.

    În comunicatul SRI se mai arată că bilanţul Serviciului pentru anul 2014 se va încheia cu declaraţii de presă, în jurul orei 12.45.

  • Primul bilanţ al tiparniţei

     Primele obligaţiuni cumpărate au fost cele ale principalelor economii din zona euro – germane, franceze, italiene şi belgiene – , cu efectul previzibil de a împinge puternic în jos randamentul acestora, până la minime record.

    Deocamdată, efectul a fost că euro a coborât în doar trei zile până la minimul ultimilor 12 ani, respectiv 1,051 dolari/euro, iar randamentele obligaţiunilor guvernamentale au scăzut rând pe rând, din Spania şi Italia până în Finlanda şi Austria, conform Bloomberg. Şeful BCE, Mario Draghi, a susţinut utilitatea programului, estimând că inflaţia în zona euro ar urma să reînceapă să crească spre finele anului, stimulând astfel relansarea economiei, şi a remarcat că în urma primelor achiziţii au scăzut deja cos-turile de îndatorare nu numai pentru Germania, ci şi pentru ţări cu probleme ca Portugalia, în ciuda crizei din Grecia, ceea ce sugerează că programul de achiziţii de active ar putea proteja ţările din zona euro de contagiune în cazul agravării conflictului dintre Grecia şi creditori.
     

  • BILANŢUL DNA – Kovesi: Direcţia a ajuns la cel mai ridicat nivel de încredere de la înfiinţare

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a spus marţi, la bilanţul DNA, că în 2014, activitatea instituţia pe care o conduce s-a aflat în atenţia opiniei publice, arătând că acest interes mediatic nu poate fi oprit şi nu poate fi cenzurat.

    “Interesul public faţă de activitatea DNA este foarte ridicat, ceea ce se reflectă inclusiv în dublarea numărului de accesări ale paginii de internet în raport cu anul trecut (2013, n.r.). Mult mai important decât acest indicator este faptul că încrederea publică în DNA a ajuns la cel mai ridicat nivel de la înfiinţarea instituţiei. Potrivit unei cercetări sociologice, DNA se bucură de o încredere de peste 55 la sută, cea mai mare încredere pentru o instituţie din sistemul judiciar”, a declarat Codruţa Kovesi.

    Şeful DNA a adăugat că, anul trecut, instituţia a participat la un proiect pilot privind identificarea elementelor de sustenabilitate a instituţiei, realizat prin interviuri cu persoane din sistemul judiciar, societatea civilă şi jurnalişti, iar această analiză a indicat că performanţa DNA în 2014 este considerată “consistentă şi credibilă”.

    “Creşterea încrederii publice în DNA se reflectă inclusiv în creşterea cu 78 la sută a numărului de sesizări pe care le primim de la cetăţeni. Din perspectiva noastră, câştigarea încrederii publice s-a realizat prin faptul că DNA a aplicat legea în mod egal. Nu a avut şi nu are reţineri în a atinge vârful piramidei reţelelor de corupţie, indiferent de apartenenţa politică sau calitatea oficială a persoanelor cercetate. Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar, în egală măsură, şi de practica instanţelor judecătoreşti, în special a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, a mai spus Kovesi.

    Ea a mai menţionat că o treime din totalul condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare.

    Kovesi a mai spus că un nivel ridicat de încredere înseamnă şi o responsabilitate pe măsură.

    “Ştim că există un nivel uriaş de aşteptare al societăţii, dar asta ne motivează să continuăm ca şi până acum lupta la nivel înalt. Vom folosi această încredere cu bună-credinţă si determinare”, a mai spus procurorul şef al DNA.

    La prezentarea bilanţului DNA sunt prezenţi preşedintele Klaus Iohannis, premierul Victor Ponta, şeful interimar al SRI, Florian Coldea, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Afacerilor Interne, Gabrile Oprea, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, vicepreşedintele CSM, Bogdan Gabor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, şi reprezentanţi ai ambasadelor.

     

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • 237 de grupări infracţionale organizate, destructurate în 2014

    Potrivit bilanţului, în 2014 au fost destructurate 237 de grupări organizate, formate din 1.995 de persoane, care, de altfel, au şi fost trimise în judecată.

    În urma acestor acţiuni, poliţiştii au ridicat 1.760.000 de euro, 326.160 de dolari, 76,76 kilograme de aur, 151.00.000 de lei proveniţi din infracţiuni şi 774,89 kilograme de droguri, dintre care 139,63 kilograme de droguri de mare risc, 635,26 kilograme de droguri de risc şi 394.765 de comprimate.

    În acelaşi timp, au fost instituite sechestre asiguratorii pentru 262 de imobile şi 345 de autoturisme.

    Printre cele mai importante acţiuni organizate de anchetatori în 2014, s-au numărat “Operaţiunea Bruno”, în urma căreia a fost confiscată cantitatea de 30 kilograme de cocaină, şi “Operaţiunea Flanko”, în cadrul căreia, în cooperare cu autorităţile din SUA şi cu spriijnul SRI, a fost destructurat un grup de terorişti din care făceau parte şi doi români şi care vindeau arme pentru organizaţia paramilitară columbiană FARC.

    Prezent la şedinţa de bilanţ, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat că “după atentatele teroriste din Franţa, tema siguranţei cetăţenilor europeni a revenit pe agenda fiecărui minister de interne şi a fiecărei Poliţii europene”, el menţionând că “Poliţia Română reprezintă un veritabil factor de stabilitate şi securitate în plan intern”.

  • Gavrilescu: Programul RABLA va continua în 2015. Capitala, Prahova şi Argeş, cele mai multe casări în 2014

    “Acest program este unul foarte popular, cu rezultate foarte bune anul trecut. Cu siguranţă, va continua, însă forma sa exactă în 2015 o vom cunoaşte abia după aprobarea bugetului AFM, lucru care sperăm că se va întâmpla foarte curând”, a declarat, pentru MEDIAFAX, ministrul Graţiela Gavrilescu.

    Potrivit informaţiilor transmise la solicitarea MEDIAFAX de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), care gestionează programul Rabla, anul trecut au fost decontate 17.030 de tichete pentru persoane fizice şi 3.361 pentru persoane juridice.

    Pentru prima dată, numărul tichetelor alocate persoanelor juridice (3.000) a fost suplimentat, precizează reprezentanţii AFM.

    Tot în premieră, anul trecut programul Rabla pentru persoane fizice a presupus eliberarea de tichete electronice de reducere direct la dealer-ul auto de la care beneficiarul dorea să-şi cumpere maşina nouă. Tichetele n-au mai fost repartizate pe judeţe, ci au putut fi extrase de dealeri dintr-o bază naţională, în funcţie de înscrieri. Persoanele care aveau maşini mai vechi de opt ani le-au putut duce la casat, la orice colector autorizat, pentru a obţine reducerea de 6.500 de lei pentru cumpărarea unui nou autoturism. Chiar dacă a fost sub formă de tichet electronic, această reducere a putut fi transmisă altor persoane, ca şi în alţi ani.

    Astfel, în 2014, au fost duse la casat 20.391 de maşini vechi şi au fost decontate tot atâtea tichete pentru achiziţia de maşini noi, de către persoanele fizice şi juridice.

    În Bucureşti, au fost casate 4.607 de maşini vechi şi cumpărate 6.041 de maşini noi.

    În judeţul Prahova, au fost casate 1.045 de autovehicule şi cumpărate 987 de maşini noi, iar în Argeş, au fost casate 998 de maşini vechi şi cumpărate 929 de autovehicule noi.

    În Constanţa, au fost 908 casări, dar 1.090 de maşini noi cumpărate cu tichetul Rabla.

    Vâlcenii şi persoanele juridice din judeţ au dus la casat 822 de maşini vechi, dar au folosit doar 289 de tichete pentru a cumpăra maşini noi.

    În continuarea clasamentului judeţelor cu cele mai multe maşini vechi casate sunt Timiş (681), Iaşi (667), Cluj şi Braşov (câte 619), iar în ceea ce priveşte reînnoirea parcului auto următoarele locuri sunt ocupate de aceleaşi judeţe, dar în altă ordine: Iaşi (749), Timiş (724), Braşov (647) şi Cluj (615).

    Printre beneficiarii programului Rabla 2014 pentru persoane juridice au fost: Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), care a obţinut 429 de tichete, CNADNR (123) şi Secretariatul General al Guvernului (SGG), care a obţinut 51 de tichete, folosite pentru achiziţia de maşini Dacia Duster pentru Republica Moldova.