BusinessMagazin

Tag: bani

  • Care este ţara europeană tot mai sufocată de recesiune şi de o piaţă imobiliară distrusă. Cetăţenii abia mai fac faţă cheltuielilor imense şi trebuie să facă tot mai multe economii

    Economia Suediei se va confrunta cu doi ani de contracţie economică – mai mult decât se credea anterior – deoarece creşterea costurilor îi forţează pe consumatori să continue să reducă cheltuielile până anul viitor, potrivit economiştilor de la cea de-a doua mare bancă a ţării după valoarea de piaţă, scrie Bloomberg.

    În 2023, produsul intern brut  va scădea probabil cu 0,9%, a precizat Swedbank AB într-un raport publicat joi. Deşi aceasta este o contracţie uşor mai uşoară decât cea observată anterior, banca se aşteaptă acum la o scădere a PIB-ului de 0,3% în 2024, după ce anterior prognozase o creştere de 0,3%.

    „Recesiunea economică a început, iar lucrurile se vor înrăutăţi înainte de a se îmbunătăţi. Ne aşteptăm ca gospodăriile să continue să reducă consumul pentru încă o vreme, având în vedere că veniturile lor sunt sub presiunea inflaţiei ridicate şi a creşterii cheltuielilor cu dobânzile” a declarat economistul-şef Mattias Persson.

    Creşterea ratelor dobânzilor a pus, de asemenea, presiune asupra companiilor imobiliare comerciale puternic îndatorate din Suedia, iar această turbulenţă va continua, deoarece locurile libere ar putea creşte, iar proprietarii trebuie să refinanţeze sume mari de obligaţiuni ajunse la scadenţă, potrivit Swedbank. Deşi unii proprietari ar putea intra în incapacitate de plată, banca a precizat că se aşteaptă ca efectele asupra stabilităţii financiare sau asupra economiei în general să fie limitate.

    După o perioadă de stabilizare a pieţei de locuinţe din ţară, economiştii băncii se aşteaptă acum ca preţurile locuinţelor să ajungă cu 15% mai mici decât la vârful atins la începutul anului 2022. Anterior, ei estimau o scădere de 20%.

    Ne aşteptăm ca actualul platou pentru preţurile locuinţelor să fie temporar şi că preţurile vor scădea uşor în toamnă şi iarnă. Redresarea va începe în 2024, dar piaţa imobiliară nu va lua un avânt clar decât mai târziu”, au declarat reprezentanţii Swedbank.

    Se aşteaptă ca coroana suedeză să se slăbească şi mai mult pe termen scurt, a spus Swedbank, adăugând că vede moneda „câştigând o parte din terenul pierdut” începând cu jumătatea anului 2024.

     

     

  • Schimbare istorică pe piaţa muncii mondiale. Cum au ajuns zilele libere oferite de companii să fie cel mai atractiv lucru pentru angajaţi şi cât de mari sunt creşterile

    Conform celui mai recent sondaj realizat de Markets Live Pulse în rândul investitorilor, companiile care oferă timp liber nelimitat au toate şansele să-şi vadă acţiunile sărind în aer, scrie Bloomberg.

    Susţinătorii unui mediu de muncă mai flexibil spun că această politică permite angajatorilor să atragă cele mai bune talente, contribuind în acelaşi timp la reducerea costurilor asociate cu compensarea pentru concediile nefolosite.

     Acesta este motivul pentru care aproximativ 64% din cei 1.061 de respondenţi la sondajul MLIV Pulse au declarat că societăţile care oferă această opţiune vor avea rezultate mai bune decât giganţii care fac parte din indicele bursier S&P 500.

    Goldman Sachs Group Inc. a făcut valuri anul trecut, când a anunţat că va aplica această nouă idee pentru cei de la vârful companiei. Asociat adesea cu startup-urile din Silicon Valley, acest beneficiu este încă relativ rar: doar aproximativ 8% dintre companiile din SUA îl oferă, potrivit unui studiu realizat în 2023 de Society for Human Resource Management. Aproximativ 12% dintre respondenţii MLIV Pulse au declarat că firma lor are această politică.

    Opţiunea, oferită şi de companii de tehnologie precum Microsoft Corp., Adobe Inc. şi Netflix Inc. a devenit mai frecventă în rândul angajatorilor în ultimii ani, în parte pentru că evită bătăile de cap administrative şi reduce costurile.

    Adoptarea a fost accelerată de blocajele pandemice, când angajaţii nu au putut călători şi, astfel, zilele de concediu neutilizate au crescut, stimulând departamentele financiare să intre în acţiune. Politica este, de asemenea, un fel de “cuţit elveţian” pentru recrutori, care o folosesc pentru a concura pentru a atrage cele mai bune talente.

    Chiar şi aşa, este dificil de spus că implementarea politicii va duce direct la o creştere a performanţei, şi ea va prinde mai bine în industria de tehnologie.

    Chiar dacă opţiunea de nelimitat nu este norma în rândul profesioniştilor din domeniul financiar şi al investitorilor de retail la nivel global, politicile sunt destul de generoase în comparaţie cu media din sectorul privat din SUA, care este de 11 zile de concediu plătit după un an.

    Aproximativ două treimi dintre respondenţii la sondajul MLIV au declarat că firma lor le oferă mai mult de 20 de zile de concediu plătit anual. Cu toate acestea, mai puţin de 40% dintre respondenţi au declarat că şi-au luat mai mult de 20 de zile libere.

    În final această perspectivă alimentează îngrijorarea angajatorilor că angajaţii vor abuza de această politică, luându-şi concedii exagerate. Dar aceste temeri sunt probabil nefondate. Mai mult de două treimi dintre companiile care au implementat această politică au declarat că numărul de ore de concediu al personalului nu s-a schimbat. Dintre cele care au raportat o schimbare, majoritatea au spus că angajaţii şi-au luat de fapt mai puţine concedii.

     

  • Statul european care e sufocat de recesiune şi de o piaţă imobiliară şubredă care primeşte lovitură după lovitură. Nota de plată este decontată de cetăţenii care strâng din dinţi în timp ce se văd nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunar pentru aproape orice

    Economia Suediei se va confrunta cu doi ani de contracţie economică – mai mult decât se credea anterior – deoarece creşterea costurilor îi forţează pe consumatori să continue să reducă cheltuielile până anul viitor, potrivit economiştilor de la cea de-a doua mare bancă a ţării după valoarea de piaţă, scrie Bloomberg.

    În 2023, produsul intern brut  va scădea probabil cu 0,9%, a precizat Swedbank AB într-un raport publicat joi. Deşi aceasta este o contracţie uşor mai uşoară decât cea observată anterior, banca se aşteaptă acum la o scădere a PIB-ului de 0,3% în 2024, după ce anterior prognozase o creştere de 0,3%.

    „Recesiunea economică a început, iar lucrurile se vor înrăutăţi înainte de a se îmbunătăţi. Ne aşteptăm ca gospodăriile să continue să reducă consumul pentru încă o vreme, având în vedere că veniturile lor sunt sub presiunea inflaţiei ridicate şi a creşterii cheltuielilor cu dobânzile” a declarat economistul-şef Mattias Persson.

    Creşterea ratelor dobânzilor a pus, de asemenea, presiune asupra companiilor imobiliare comerciale puternic îndatorate din Suedia, iar această turbulenţă va continua, deoarece locurile libere ar putea creşte, iar proprietarii trebuie să refinanţeze sume mari de obligaţiuni ajunse la scadenţă, potrivit Swedbank. Deşi unii proprietari ar putea intra în incapacitate de plată, banca a precizat că se aşteaptă ca efectele asupra stabilităţii financiare sau asupra economiei în general să fie limitate.

    După o perioadă de stabilizare a pieţei de locuinţe din ţară, economiştii băncii se aşteaptă acum ca preţurile locuinţelor să ajungă cu 15% mai mici decât la vârful atins la începutul anului 2022. Anterior, ei estimau o scădere de 20%.

    Ne aşteptăm ca actualul platou pentru preţurile locuinţelor să fie temporar şi că preţurile vor scădea uşor în toamnă şi iarnă. Redresarea va începe în 2024, dar piaţa imobiliară nu va lua un avânt clar decât mai târziu”, au declarat reprezentanţii Swedbank.

    Se aşteaptă ca coroana suedeză să se slăbească şi mai mult pe termen scurt, a spus Swedbank, adăugând că vede moneda „câştigând o parte din terenul pierdut” începând cu jumătatea anului 2024.

     

     

  • Mai multe zile libere înseamnă mai mulţi bani: Companiile care oferă vacanţe nelimitate vor sparge toate recordurile pe marile burse ale lumii

    Conform celui mai recent sondaj realizat de Markets Live Pulse în rândul investitorilor, companiile care oferă timp liber nelimitat au toate şansele să-şi vadă acţiunile sărind în aer, scrie Bloomberg.

    Susţinătorii unui mediu de muncă mai flexibil spun că această politică permite angajatorilor să atragă cele mai bune talente, contribuind în acelaşi timp la reducerea costurilor asociate cu compensarea pentru concediile nefolosite.

     Acesta este motivul pentru care aproximativ 64% din cei 1.061 de respondenţi la sondajul MLIV Pulse au declarat că societăţile care oferă această opţiune vor avea rezultate mai bune decât giganţii care fac parte din indicele bursier S&P 500.

    Goldman Sachs Group Inc. a făcut valuri anul trecut, când a anunţat că va aplica această nouă idee pentru cei de la vârful companiei. Asociat adesea cu startup-urile din Silicon Valley, acest beneficiu este încă relativ rar: doar aproximativ 8% dintre companiile din SUA îl oferă, potrivit unui studiu realizat în 2023 de Society for Human Resource Management. Aproximativ 12% dintre respondenţii MLIV Pulse au declarat că firma lor are această politică.

    Opţiunea, oferită şi de companii de tehnologie precum Microsoft Corp., Adobe Inc. şi Netflix Inc. a devenit mai frecventă în rândul angajatorilor în ultimii ani, în parte pentru că evită bătăile de cap administrative şi reduce costurile.

    Adoptarea a fost accelerată de blocajele pandemice, când angajaţii nu au putut călători şi, astfel, zilele de concediu neutilizate au crescut, stimulând departamentele financiare să intre în acţiune. Politica este, de asemenea, un fel de “cuţit elveţian” pentru recrutori, care o folosesc pentru a concura pentru a atrage cele mai bune talente.

    Chiar şi aşa, este dificil de spus că implementarea politicii va duce direct la o creştere a performanţei, şi ea va prinde mai bine în industria de tehnologie.

    Chiar dacă opţiunea de nelimitat nu este norma în rândul profesioniştilor din domeniul financiar şi al investitorilor de retail la nivel global, politicile sunt destul de generoase în comparaţie cu media din sectorul privat din SUA, care este de 11 zile de concediu plătit după un an.

    Aproximativ două treimi dintre respondenţii la sondajul MLIV au declarat că firma lor le oferă mai mult de 20 de zile de concediu plătit anual. Cu toate acestea, mai puţin de 40% dintre respondenţi au declarat că şi-au luat mai mult de 20 de zile libere.

    În final această perspectivă alimentează îngrijorarea angajatorilor că angajaţii vor abuza de această politică, luându-şi concedii exagerate. Dar aceste temeri sunt probabil nefondate. Mai mult de două treimi dintre companiile care au implementat această politică au declarat că numărul de ore de concediu al personalului nu s-a schimbat. Dintre cele care au raportat o schimbare, majoritatea au spus că angajaţii şi-au luat de fapt mai puţine concedii.

     

  • Încep să se împartă banii pentru Marea Neagră, dar companiile locale rămân deocamdată la mâna subcontractorilor. Un grup italian, Saipem, ia dintr-un foc 40% din tot bugetul de dezvoltare al Neptun Deep

    ♦ După o linişte de aproape cinci ani în ceea ce priveşte dezvoltarea proiectului Neptun Deep din Marea Neagră, operat acum de OMV Petrom, deşi compania are acelaşi pachet de acţiuni ca statul român prin Romgaz, la finalul săptămânii trecute au venit două anunţuri cheie pentru proiectul offshore şi pentru România ♦ Dintr-o valoare totală a proiectului de 4 mld. euro, 1,6 mld. euro au fost atribuite grupului italian Saipem într-un contract prin care va executa lucrări de proiectare, achiziţii, construcţie, instalare şi punere în funcţiune ♦ Potrivit informaţiilor disponibile, licitaţia era deja începută din „era“ ExxonMobil, finalizată acum şi depindea de luarea deciziei finale de investiţii.

    Neptun Deep este cel mai mare proiect de gaze naturale din zona româ­nească a Mării Negre. OMV Petrom şi Romgaz vor investi până la 4 miliarde de euro pentru faza de dezvoltare a proiectului. Neptun Deep va genera o producţie de circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, ţara devenind astfel cel mai mare producător de gaze naturale din UE.

    Circa 1,6 miliarde de euro din bugetul de investiţii au fost adjudecate de italienii de la Saipem, un grup de circa 10 mld. euro, cu pierderi de 139 mi­lioane de euro în 2022, în baza unei licitaţii demarată încă din 2017 când operatorul proiectului era colosul american ExxonMobil, retras în 2019.

    „Contractul a fost atribuit în baza unei licitaţii de achiziţie publică. Licitaţia a fost iniţiată de fostul operator (ExxonMobil – n. red.), la aceasta au participat mai mulţi ofertanţi interna­ţionali. Anunţurile şi paşii sunt conform procedurii. Atribuirea contractului s-a ba­zat pe cel mai bun raport calitate-preţ“, au spus reprezentanţii OMV Petrom.

    Potrivit informaţiilor disponibile, semnarea contractului cu italienii depindea decizia finală de investiţii, etapă care a avut loc abia la jumătatea acestui an.

    Mai departe, surse din piaţă spun că la licitaţie s-ar fi prezentat şi Grup Servicii Petroliere, grup controlat de omul de afaceri constănţean Gabriel Comănescu, dar şi grupul malaezian Sapura, retras ulterior.

    „O să stăm la mâna subcontracto­rilor“, spun acum companiile locale active în domeniul de petrol şi gaze.

    Potrivit unui comunicat al OMV Petrom de săptămâna trecută, infra­structura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor offshore de gaze naturale Domino şi Pelican Sud include 10 sonde, 6 în ape adânci (circa 1.000 de metri) şi 4 în ape puţin adânci (circa 100 de metri), 3 sisteme de pro­ducţie subma­rine şi reţeaua de conducte colectoare asociate, o platformă offshore în zona de apă cu adâncimea de 100 de metri, conducta principală de gaze către ţărm (peste 160 de kilometri) şi staţia de măsurare a gazelor Tuzla.

    „Cu semnarea acestui contract facem un pas important pentru dezvoltarea proiectului Neptun Deep ñ practic, acesta marchează începerea fazei de execuţie. Vom continua să lucram în ritm susţinut astfel încât să producem volumele de gaze aşteptate, în siguranţă, începând cu 2027“, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.

    La rândul lor, italienii de la Saipem au declarat că vor folosi echipa locală formată din 200 de cercetători şi experţi. În România, Saipem a avut anul trecut un business de 578 de milioane de lei şi un profit net de 56,6 milioane de lei.

    Anunţul privind atribuirea contractului de 1,6 mld. euro către italienii de la Saipem a fost făcut în aceeaşi zi în care Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) a confirmat planul de dezvoltare înaintat de OMV Petrom şi partenerul său, Romgaz pentru proiectul Neptun Deep, plan care nu este public.

    Lansat în 2008, alături de colosul american ExxonMobil, între timp retras din ecuaţie, abia în iunie, anul acesta, la o distanţă de 15 ani, decizia finală de investiţii pentru perimetrul Neptun Deep a fost anunţată de cei doi parteneri ai proiectului, OMV Petrom, controlat în proporţie de 51% de statul austriac, şi Romgaz, deţinut de statul român. Decizia reprezintă un moment istoric pentru industria de petrol şi gaze a României, ramură cu o tradiţie de peste 100 de ani. În prima etapă de dezvoltare a proiectului, investiţiile ExxonMobil-OMV Petrom s-au ridicat la circa 1,5 miliarde de dolari. Se estimează că proiectul Neptun Deep va furniza un volum brut total de circa 100 mld. metri cubi de gaze naturale, care va fi împărţit în mod egal între cei doi parteneri. Prima producţie de gaze naturale este planificată pentru 2027, moment în care România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE şi, posibil, un exportator net de gaze naturale.

     

  • Câţi bani va primi Meghan Markle după DIVORŢUL de prinţul Harry

    Câţi bani va primi Meghan Markle după eventualul divorţ de prinţul Harry al Marii Britanii? Dacă divorţul dintre Meghan si Harry s-ar întâmpla cu adevărat, fosta actriţă ar primi, cel mai probabil, o despăgubire uriaşă.

    Potrivit rapoartelor, există un acord prenupţial între cei doi. O clauză din presupusul acord menţionează că Meghan ar trebui să primească 80 de milioane de dolari pentru susţinerea copiilor lor, Lilibet şi Archie, potrivit Daily Mail.

    Speculaţii ale divorţului dintre Meghan Markle şi Harry au apătut pe fondul problemelor financiare raportate după rezilierea unui contract de un milion de dolari cu Spotify. Unii experţi regali au speculat că Harry şi Meghan se îndreaptă spre un eventual divorţ.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Banii intră direct pe card săptămâna viitoare! Veste bună pentru patru milioane de români

    Este informaţia momentului la nivel naţional pentru patru milioane de români, adică tinerii cu vârste sub 18 ani care beneficiază de alocaţii, după ce s-a aflat că banii întră direct pe card săptămâna viitoare, adică mai repede decât erau aşteptaţi.

    Astfel, conform unor informaţii confirmate chiar de ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, alocaţiile copiilor se plătesc în perioada 8-10 august, iar pensiile între 1 şi 11 august.

    Banii intră direct pe card săptămâna viitoare! Veste bună pentru patru milioane de români
    Alocaţiile copiilor şi pensiile românilor se vor plăti mai devreme în luna august, din cauza minivacanţei de la jumătatea lunii. Anunţul a fost făcut astăzi de ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu. Ele se plătesc în perioada 8-10 august, iar pensiile între 1 şi 11 august, a anunţat ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, în contextul zilelor libere din perioada 12 – 15 august, acordate pentru sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului.

    Alocaţiile de stat pentru copii achitate în luna iunie 2023 au însumat peste 1,088 miliarde de lei, suma medie plătită fiind de 295,68 lei de beneficiar, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS). În iunie 2023, au beneficiat de acest ajutor 3.681.151 de copii, cei mai mulţi în Bucureşti (372.911) şi în judeţele Iaşi (198.786), Suceava (139.124), Constanţa (129.038) şi Bacău (126.625).

  • Se dau 3.000 de lei de la primărie pentru mulţi români! Există o singură condiţie pentru a primi banii

    Veşti bune de la stat, după ce s-a aflat că se dau 3.000 de lei de la primărie, bani gratuiţi, cu o singură condiţie. Recent au apărut o serie de instrucţiuni de înscriere în programul de care pot beneficia foarte multe persoane.

    După cum multă lume ştie deja, este vorba de programul Rabla local, promovat de AFM pentru a reduce numărul de maşini vechi la nivel naţional.

    Se dau 3.000 de lei de la primărie pentru mulţi români!
    Se dau bani de la primărie pentru românii care vor să scape de maşinile vechi, iar recent, Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a publicat instrucţiunile de înscriere în programul Rabla local.

    Astfel, Programul Rabla local este desfăşurat de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM), împreună cu primăriile din ţară, pentru casarea maşinilor mai vechi de 15 ani.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro

  • Motivul pentru care chelnerii din Grecia NU acceptă bancnote de 500 de euro de la turiştii români

    Un turist român s-a „lovit” de o problemă mai puţin obişnuită, în vacanţa sa petrecută la greci.

    „Poate cunoaşteţi deja asta, noi nu ştiam…

    Grecii sunt foarte sceptici când vine vorba de bani mari, cash. Nu acceptă 500 euro (singurii noştri bani) şi nici nu schimbă. Am fost la 2 bănci, nu îţi schimbă bani dacă nu ai cont la banca respectivă, te trimit la poştă.

    La poştă nu îi interesează, nu îţi schimbă şi te trimit înapoi la bancă.”, a povestit un turist român pe Forum Halkidiki.

    De ce se feresc grecii de bancnotele de 500 de euro, de fapt

    „Pentru că erau greu de tranzacţionat şi susceptibile de falsificat, bancnotele de 500 de euro au fost eliminate în 2019 şi nu s-au mai tipărit în seria a doua de bancnote euro, denumită Europa. Rugaţi pentru ajutor la casieria unei bănci sau la vreo casă de schimb valutar, eventual schimbând în altă monedă la un curs mai dezavantajos. Personal apreciez că aveţi o misiune foarte grea să scăpaţi de bancnotele de 500 de euro. Poate mai multe şanse ar fi în Germania sau Austria.”, explică un comentator.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Banii intră mai devreme pe card în luna august! Veşti bune pentru sute de mii de români după ce Marcel Boloş şi-a dat acordul

    Veşti bune pentru sute de mii de români, după ce s-a aflat că ziua de salariu pentru angajaţii din Educaţie a fost modificată în luna august, astfel că aceşti vor fi plătiţi cu câteva zile mai devreme şi banii vor intra pe card mai repede.

    Practic, lefurile profesorilor vor intra pe carduri în ziua de 11 august, cu trei zile mai devreme, asta după pentru că ziua normală de salariu se va suprapune cu minivacanţa din perioada respectivă.

    Banii intră mai devreme pe card în luna august! Veşti bune pentru sute de mii de români
    Astfel, salariile aferente lunii iulie 2023 pentru profesorii şi angajaţii din sistemul de Învăţământ vor fi achitate pe data de 11 august, potrivit unui ordin al ministrului Finanţelor. Ordinul nr. 2241 din 21 iulie 2023 urmează să fie publicat în Monitorul Oficial. Măsura a fost luată în contextul în care data de 15 august (Adormirea Maicii Domnului) este zi liberă legală.

    Conform ordinului nr. 86 din 2005 al Ministerului de Finanţe, care stă la baza reglementării datelor din lună la care se primesc salariile pentru bugetari, angajaţii din Educaţie primesc regulat salariile pe data de 14 a lunii, anunţă edupedu.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediaflux.ro