BusinessMagazin

Tag: Agricultura

  • Andrei Cionca, CITR Group: România trebuie să ofere facilităţi speciale celor care aduc fresh money

    1. Stabilirea unor axe de dezvoltare şi crearea de facilităţi fiscale pentru investiţiile în cadrul lor. O politică fiscală care să încurajeze investiţiile şi să ofere facilităţi speciale celor care sunt dispuşi să aducă fresh money în economia naţionala ar face cu siguranţă diferenţa.

    2. Stimularea investiţiilor în agricultură în vederea creşterii productivităţii.

    3. Predictibilitate în legislaţia fiscală. Un investitor care cumpără sau începe azi o afacere în România are nevoie de o viziune clară pe minimum 3-5 ani pentru a îşi putea contura un business plan solid.

    4. Reducerea birocraţiei şi creşterea eficienţei aparatului de stat. Trăim într-un secol al vitezei. Abia dacă mai avem timp să ne bucurăm de cei dragi în viteza în care ne desfăşurăm activitatea zi de zi. Ideea de „a sta la coadă“ este de-a dreptul respingătoare pentru că într-adevăr consumă foarte mult timp. În România anului 2014 este încă greu să îţi declari veniturile şi să îţi plăteşti cotizaţiile la stat. Cred că aici s-ar putea interveni fără prea mari eforturi prin eficientizarea acelui www.ghiseul.ro şi prin facilitarea accesului contribuabililor la îndeplinirea sarcinilor lor cetăţeneşti.

    5. Investiţii masive în infrastructura rutieră, aeroportuară, navală.

  • Fermierii strâng 8,3 mil. tone de grâu în iulie, cea mai mare recoltă din ultimii 27 de ani

    „Semnele sunt încurajatoare, dar nu trebuie să tragem concluzii până nu se recoltează cel puţin 25% din producţie. Fermierii care nu au investit în pro­tecţia plantelor, în tehnologie, în tratamente vor avea pierderi din punctul de vedere al calităţii pentru că au fost atacuri ale dăunătorilor“, spune Adrian Po­rumboiu, proprietarul grupului Ra­co­va din Vaslui, care va strânge grâu de pe 27.000 de hectare în această vară.

    Prognozele de recoltă sunt făcute periodic prin intermediul aşa-numitelor „crop tours“, analize în teren a den­sităţi, dimensiunii şi stării plantelor sau a umidităţii solului, dar şi cu ajutorul analizelor pe baza datelor furnizate de sateliţi.

    Plusul prognozei de recoltă din acest an vine pe fondul condiţiilor meteo favorabile de toamna trecută şi din primăvară, iar acum singurele elemente care mai pot afecta productivitatea sunt potenţialele ploi abundente la momentul recoltării sau temperaturi foarte ridicate în următoarele săptămâni.

    Citeşe mai multe despre producţia de grâu a României pe www.zf.ro.

  • Doar un sfert din terenurile agricole din România sunt asigurate. Poliţa costă 30 de lei la hectar

    Piaţa de asigurări agricole s-a dublat faţă de perioada de dinainte de criză şi a înregistrat creşteri anuale de circa 10-15%”, apreciază Bogdan Pîrvu, directorul general al companiei Fata Asigurări, orientată în proporţie de 75% către clienţii din zona rurală. Compania pe care o conduce a ajuns anul trecut la o valoare totală a primelor brute subscrise de 6,45 milioane de euro şi se află în topul companiilor cu prime brute subscrise în categoria poliţelor de asigurări agricole; în acelaşi top se află şi Groupama Asigurări, care a înregistrat prime brute subscrise din asigurări agricole de 6,59 milioane de euro, şi Gothaer Asigurări Reasigurări, cu o valoare de 2,34 milioane de euro prime brute subscrise în acest segment, potrivit datelor companiei de cercetare Media Exprimm.

    “Capitalizarea mai bună pentru fermieri a fost generată în primul rând de ani buni din punct de vedere climatic şi de creşterea preţurilor produselor pentru anii anteriori; creşterea suprafeţelor cultivate şi a producţiei au condus astfel şi la creşterea valorii sumei asigurate”, explică Pîrvu.

    Potenţialul creşterii asigurărilor pe acest segment reiese din statistici: anul trecut, producţia agricolă vegetală din România a înregistrat creşteri la toate culturile, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică: floarea-soarelui s-a situat pe primul loc în UE, atât din punctul de vedere al producţiei, cât şi al suprafeţei cultivate, iar la porumb România s-a aflat pe primul loc în UE în funcţie de suprafaţa cultivată şi pe locul al doilea, după Franţa, în ce priveşte producţia. Agricultura a atins anul trecut un maxim istoric de 18,5 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 7% din Produsul Intern Brut.

    În acest context, evoluţia a fost de bun augur şi în rândul dotărilor tehnologice, dar şi în rândul asigurătorilor din domeniu: “Atunci când ai o producţie bună pe câmp, nu rişti să o pierzi şi îţi iei toate măsurile de protecţie, inclusiv asigurarea”. Piaţa de asigurări agricole a înregistrat creşteri constante, ajungând în prezent la o valoare totală de prime brute subscrise de aproximativ 25 de milioane de euro, dintr-o valoare totală de 1,87 miliarde de euro anul trecut.

    Totuşi, comportamentul de asigurare a unor riscuri precum volatilitatea preţurilor pe pieţele europene şi internaţionale, dar şi pentru cele de producţie pentru îngheţ timpuriu nu reprezintă un comportament des întâlnit în rândul fermierilor din România. Justificarea vine din faptul că mai bine de 45% din suprafeţele agricole sunt deţinute de micii producători, în rândul cărora lipseşte în continuare încrederea faţă de această măsură de precauţie. “Fermierii care practică agricultura de subzistenţă nu consideră de obicei oportune asigurările, din raţiuni de costuri; din rândul fermierilor care cultivă între 10 şi 100 hectare, un segment mic ia în considerare acest tip de asigurare, iar din rândul celor care cultivă între 100 şi 5.000 de hectare, îşi fac cu siguranţă an de an asigurări, cu mici excepţii.”

    Tendinţa marilor producători agricoli de a se asigura se explică, pe de o parte, prin faptul că înţeleg riscurile la care sunt supuşi, dar şi pentru că printre cerinţele de creditare ale băncilor sau, în unele cazuri, ale partenerilor se numără şi asigurarea culturilor, explică Pîrvu.

    Costul mediu pe care un fermier îl plăteşte pentru poliţele de asigurări, pentru un hectar, este de aproximativ 30 de lei. Incendiile, alunecările de teren, îngheţul sau dezgheţul timpuriu sunt de asemenea incluse în oferta riscurilor asigurate. În ce priveşte asigurările din sectorul zootehnic, penetrarea mică a asigurărilor este generată de volumul mic al pieţei. “Sectorul zootehnic a început să se revigoreze, au apărut complexe noi (de creştere a animalelor – n.r.), care de obicei se asigură”, apreciază Pîrvu.

    Potrivit lui, piaţa ar putea fi reglementată mai întâi la nivel legislativ, regulile jocului fiind pe punctul de a se schimba în vara aceasta, când va expira subvenţionarea programului de prime de asigurare de către stat prin care acesta deconta până la 70% din prima de asigurare plătită de fermieri companiilor specializate.

  • Afacerile grupului Agricover au crescut cu 19% anul trecut, la 1,1 miliarde de lei

     În 2012, grupul a înregistrat o cifră de afaceri de 970 milioane lei.

    “Creşterea sănătoasă a grupului Agricover în 2013 a avut la bază consolidarea continuă a parteneriatelor cu fermierii şi procesatorii. Rezultatele reflectă performanţa modelului nostru de business integrat (…) Investiţiile anului 2013 au totalizat 1,8 milioane de euro directionaţi către implementarea sistemului informatic, dar şi către optimizarea capacităţilor de depozitare pentru cereale”, a declarat Robert Arsene, directorul general al grupului Agricover.

    Grupul Agricover, deţinut de omul de afaceri de origine iraniană Jabbar Kanani, are peste 600 de angajaţi şi cuprinde firmele: Agricover Distribuţie, Agricover Cereale, Agricover Silozuri, Agricover Logistică, Agricover Credit, Agricover Livestock, Agricover Bulgaria, Covera.ro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacian Cioloş: Europa de Est valorifică doar o treime din potenţialul agricol

     “Când vorbim de o creştere a productivităţii agriculturii din Uniunea Europeană, în această parte din Europa (Europa de Est – n.r.) există încă un potenţial de productivitate care nu este valorificat. La nivelul producţiilor agricole la hectar ne situăm cam la o treime din producţia la hectar din Europa de Vest”, a spus comisarul european.

    În concluzie, a afirmat el, există un potenţial de producţie pe care şi Politica Agricolă Comună ar trebui să-l poată valorifica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este prima “victimă” a taxei pe stâlp. “Nicio ţară normală nu impozitează investiţiile”

    Centrale hidro, termo şi nuclearoelectrice, sonde de ţiţei sau gaze, baraje, stâlpi, cabluri, iazuri sau canale de irigaţii – toate companiile care deţin şi astfel de active sunt nevoite să plătească începând din mai 2014  un impozit de 1,5%, denumit generic taxa pe stâlp.

    Acest nou impozit, care se aplică la valoarea de inventar a construcţiilor, a dat peste cap planurile de afaceri ale marilor jucători din piaţa de energie, agricultură sau telecomunicaţii (şi nu numai), care au estimat că vor fi nevoite să plătească fiecare câteva milioane sau chiar zeci de milioane de euro.

    Taxa pe stâlp, care a intrat în vigoare la începutul acestui an şi care va putea fi plătită în două rate egale, pe 25 mai, respectiv 25 septembrie, a stârnit şi o serie de controverse şi interpretări, în contextul în care statul nu publicase nici la mijlocul săptămânii trecute, deci cu mai puţin de trei săptămâni înainte de plata primei rate, normele metodologice privind modul de aplicare a acestui nou impozit.

    Cu alte cuvinte, modul de calcul al taxei pe stâlp este reglementat foarte succint şi există încă incertitudini cu privire la impozitarea sau nu a anumitor categorii de construcţii.

    Chiar şi în acest context, statul ştie cât are de colectat de la companii. Guvernul a estimat că va încasa circa 480 de milioane de lei (110 milioane de euro) din taxa pe stâlp, însă de fapt suma ar putea fi mult mai mare. Din unele calcule, bugetul de stat va înghiţi din această nouă taxă peste 1,1 miliarde de lei (250 de milioane de euro) doar de la 38 de mari plătitori, estimează Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş Goran.

    Printre companiile care ar urma să plătească cel mai mult la bugetul de stat pentru impozitul pe construcţii speciale se numără Petrom, cea mai mare firmă din România, cu afaceri de 5,5 miliarde de euro şi profit de un miliard de euro anul trecut. Petrom a estimat că va plăti pe taxa de stâlp între 70 şi 100 de milioane de dolari (50-72 de milioane de euro) anul acesta.

    Şi compania de stat Nuclearelectrica, care administrează singura centrală nuclearelectrică din România, a prognozat că impozitul pe care îl va plăti către bugetul de stat pentru construcţiile speciale se apropie de 100 de milioane de lei (23 de milioane de euro). „În mod evident, plata acestor taxe va avea un impact asupra profitului şi rezultatului financiar în sensul scăderii acestora, (…) într-o perioadă când eforturile companiei sunt direcţionate către o creştere susţinută a indicatorilor financiari, în conformitate cu strategia de creştere financiară asumată„, spune Daniela Lulache, director general al Nuclearelectrica.

    În acest context, compania spune că intenţionează să-şi adapteze strategia în sensul absorbirii cel puţin parţiale a acestui impact. Nuclearelectrica a încheiat anul precedent cu un profit net de aproape 96 de milioane de euro.
    „Este o nenorocire. Este un impozit pe investiţii într-o ţară în care investiţiile sunt oricum la un nivel nepermis de redus şi care ar trebui să creeze condiţii pentru investiţii, nu să le inhibe„, este de părere avocatul Gabriel Biriş. El exemplifică printr-o investiţie de 1 milion de euro care se încadrează în categoria de construcţii speciale, pentru care proprietarul va trebui să plătească anual un impozit de 15.000 de euro, indiferent că aceasta este profitabilă sau nu.

    „Denumirea de «taxă pe stâlp» a fost adoptată pentru a limita impactul acestui impozit în mintea oamenilor. În realitate, acest impozit nu afectează doar companiile de electricitate care deţin stâlpi„, spune Biriş. El adaugă că printre cele mai sever afectate sectoare vor fi agricultura, logistica şi distribuţia, precum şi tot ce înseamnă energie regenerabilă.

  • Ponta anunţă că cifrele preliminare indică pentru trimestrul I o creştere economică de 3,2%

    Anul acesta, primul trimestru deja cifrele preliminare sunt pe o creştere de 3,2%”, a spus Ponta la România TV.

    Economia a crescut anul trecut cu 3,5%, susţinută în principal de industrie şi agricultură, unde volumul de activitate a urcat cu 8,1% şi, respectiv, 23,4%.

    Execuţia bugetară din primul trimestru s-a încheiat cu un deficit de 900 milioane de lei, reprezentând 0,14% din PIB, în scădere de la 0,46% din PIB la finele lunii februarie şi 0,67% din PIB în perioada similară din 2013.

    Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 48,8 miliarde de lei în primul trimestru şi reprezintă 7,4% din PIB. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, veniturile au fost mai mari cu 3,8%, potrivit datelor prezentate vineri de Ministerul Finanţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ultima tendinţă în restaurantele americane: ridichea la putere (GALERIE FOTO)

    Astfel, în restaurantele cu pretenţii au început să apară “buchete” de ridichi din diverse soiuri şi culori, stropite cu unt şi lămâie şi servite cu capere şi anşoa, scrie San Francisco Chronicle. Alţi maeştri bucătari le servesc fripte, înăbuşite, rase sau murate, căutând tot felul de soiuri cu potenţial estetic, de la ridichi care aduc a globuri colorate, la unele care seamănă mai degrabă a morcovi.

    Popularitatea în creştere a ridichii nu a scăpat nici producătorilor de seminţe americani, care se laudă cu multitudinea de soiuri disponibile celor interesaţi să şi le cultive singuri.

  • Biocorporatiştii – au renunţat la viaţa de oraş şi la munca în corporaţie pentru a face agricultură la ţară

    L-am întâlnit pe Matei Dumitrescu, unul dintre cei patru fondatori ai afacerii Coşul de legume, în biroul din cadrul centrului de afaceri Bucharest HUB, unde îşi întâmpină de cele mai multe ori clienţii şi partenerii. Tot acolo ajung şi multe dintre coşurile cu legume şi fructe vândute prin intermediul site-ului, SMS-urilor sau telefoanelor. Matei Dumitrescu este responsabil de partea de business to business, colegul lui, Andrei Barbu, fost IT-ist, se ocupă de producţia de pe terenul din Valea Măcrişului, iar soţiile lor, psiholog şi arhitect, gestionează marketingul, comunicarea şi relaţiile cu clienţii.

    „Experienţa fiecăruia dintre noi a intervenit la un moment dat: cu ajutorul lui Andrei Barbu am dezvoltat site-ul şi urmărirea livrărilor în sistem, soţia sa, Alexandra, de profe-sie arhitect, a intervenit când a venit vorba de dezvoltarea solariilor şi a halei de depozitare, iar Sabina, soţia mea, psiholog, face cursuri de parenting unde nu vorbeşte doar despre educaţia, ci şi despre hrana copiilor, identificând astfel nevoile consu-matorilor preocupaţi de sănătatea lor“, explică Matei Dumitrescu modul cum pregătirea din varii domenii ajută şi în agricultură.

    Ideea afacerii Coşul de legume a venit în 2011, când Andrei şi Alexandra Barbu au început să caute produse sănătoase pentru fetiţa lor. „Nu aveam de unde să procurăm mâncarea sănătoasă, aşa că am decis să ne-o facem singuri“, este ex-plicaţia simplă a lui Dumitrescu, care i s-a alăturat lui Barbu în 2012, odată cu creşterea cererii pentru legumele cultivate în sistem ecologic. În prezent, cele două familii cultivă la ferma lor de 16 hectare din Valea Măcrişului, în apropiere de oraşul Urziceni, legume şi fructe în sistem ecologic, printre care şi sfeclă elveţiană, roşii mov sau morcovi galbeni şi albi, varză furajeră. Pe un teren de circa două hectare din zona Cheile Olteţului cultivă cartofi, iar în apropiere de Bucureşti au şi un mic depozit de logistică, de unde fac livrările.

    Legumelor şi fructelor li se adaugă ouăle şi carnea de la câteva sute de găini, aflate tot la ferma de pe Valea Măcrişului. Lucrează însă şi cu mai multe ferme partenere – unele cu certificare ecologică definitivă, altele în conversie, de la diverse organisme de certificare. Produsele sunt vândute prin intermediul site-ului, pe bază de comandă sau abonament săptămânal: clienţii îşi primesc coşul proaspăt, în fiecare marţi şi sâmbătă, chiar la uşa lor sau în cele circa 30 de centre partenere.

    În total, cele două familii au investit în afacere circa 50.000 de euro. Datorită cererii mari, au început să colaboreze şi cu alte ferme, subcontractori, care investesc parţial banii proprii în ferma de legume. Break-even-ul a fost atins astfel anul trecut, când afacerea a ajuns la venituri de 100.000 de euro, iar perspectivele sunt pozitive şi pentru anul în curs.“Am vândut abonamente prepaid în luna martie cât aproape toată cifra de afaceri din legume de anul trecut“, argumentează Dumitrescu, care a primit în avans plata pentru costurile viitoare.

    Comanda medie în magazinul cosuldelegume.ro este de 78,30 de lei, iar cei mai mulţi clienţi sunt mame tinere, potrivit lui Dumitrescu. Anul trecut au avut circa 5.000 de livrări, iar unii dintre clienţi, potrivit lui Dumitrescu, au cumpărat produse proas-pete chiar şi în valoare de 1.000 de euro. În afară de cele câteva sute de clienţi stabili, compania lucrează şi cu restaurante (Violeta’s Kitchen, Cafe Verona), centre de afaceri (Bucharest HUB), grădiniţe, şcoli (British School of Bucharest) sau săli de fitness.

    Parteneriatele şi vânzările către consumatorii finali sunt echilibrate, având fiecare o proporţie de 50% din afacere. Matei Dumitrescu este de părere că nu e nevoie de pregătire pentru a-ţi începe o afacere în agricultură şi găseşte mai folositoare experienţa din domenii care, aparent, nu au puncte în comun cu „viaţa la ţară“. „Noi am pornit de la coadă la cap: aveam multe cunoştinţe, networking dezvoltat, prieteni care ne-au îndrumat către alţi clienţi şi către nevoile lor.“ Dacă el este în continuare implicat în alte afaceri, precum turismul şi marketingul, Andrei Barbu a renunţat cu totul la munca dintr-o multinaţională IT pen-tru a se dedica businessului cu legume.

    Acum, în loc să îşi petreacă zilele scriind cod, ajunge să îşi petreacă şi nopţile su-praveghind producţia de legume de pe Valea Măcrişului când temperaturile sunt foarte scăzute. În afară de cele două familii, numărul angajaţilor variază în funcţie de sezon şi poate ajunge la 30 de persoane în perioada de maximă productivitate şi in-clude atât personalul care se ocupă de livrări, cât şi lucrătorii temporari de pe câmpul din zona Bărăganului.

  • Patronatele din agricultură cer reducerea TVA la carne la 5%

     România se numără printre ţările cu cea mai mare TVA la carne, fiind depăşită doar de Danemarca, unde taxa ajunge la 25%. În Marea Britanie, Irlanda şi Malta, TVA la carne este 0, în Polonia, Croaţia şi Cipru de 5%, în Franţa 5,5%, în Portugalia, Belgia şi Olanda – 6%, în Germania 7%, în Ungaria 18% şi în Bulgaria 20%.

    Patronatele din agricultură menţionează că România se află la coada clasamentului privind veniturile în Uniunea Europeană, cu un salariu mediu de 395 de euro, care, prin comparaţie cu cel din Marea Britanie, spre exemplu, este de 6 ori mai mic.

    “Un calcul simplu arată că dacă un român cu un salariu mediu net ar cheltui toţi banii pe care îi câştigă pe mâncare şi-ar permite să cumpere 16 coşuri de alimente de bază lunar (pâine, cartofi, carne, fructe, lapte etc.), pe când un polo­nez îşi permite să cumpere 25, iar un britanic aproape 50”, se arată în analiza făcută de cele şase patronate, printre care se numără Romalimenta, Asociaţia Română a Cărnii de Porc şi Uniunea Naţională a Crescătorilor de Păsări din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro