BusinessMagazin

Tag: activitati

  • A renunţat la cariera de corporatist pentru a-şi urma pasiunea. Vezi câţi bani face din pasiunea ei

    Magazinul online de bijuterii home-made Atelier Maria îşi propune să ducă mai departe meş­teşuguri tradiţionale româneşti precum con­fec­ţionarea bijuteriilor artizanale din pastă de lut, bazându-se pe organizarea atelierelor pentru copii, unde pot învăţa să facă ei înşişi bijuterii din lut.

    „Atelierul desfăşoară două activităţi, cea de producţie de bijuterii artizanale realizate din pastă de lut şi activităţi extraşcolare pentru şcolari şi preşcolari“, a spus Luminiţa Voica, fondatoare a Atelierului Maria, invitată la ZF Live. Partici­parea unui copil la atelier costă între15 şi 20 de lei.

    După o carieră în corporaţie, Luminiţa Voica şi-a descoperit pasiunea pentru arta meşteşugului, găsind în casa străbunicii sale mărgele de lut pictate manual. Ulterior, a început şi ea să confecţioneze astfel de bijuterii din lut. 

    Fondatoarea Atelierului păstrează în mod intact o ie aparţinând străbunicii sale, care are o vechime de peste 100 de ani. „Este o ie pe care o port cu mândrie, este a străbunicii mele şi printr-un noroc a ajuns la mine. Nu a fost modificată, exact aşa a fost cusută. Este veche de 100-110 ani. O spăl cu mare grijă.“

  • FM Logistics România se extinde: în construirea celei de-a treia platformă logistică a companiei se investesc 20 de milioane de euro

    CONTEXT:
    FM Logistic Romania, operator logistic cu activităţi în principal în zona bunurilor de larg consum şi retail, a crescut an de an rulajele şi a ajuns la o cifră de afaceri de 24 milioane euro în ultimul an fiscal, încheiat în martie 2016. Pe parcursul ultimilor ani, în piaţa de profil s-a evidenţiat un fenomen de consolidare, iar, pe de altă parte, tot mai multe companii au preferat să externalizeze serviciile de logistică.

    DECIZIE:
    Profitând de creşterea economiei şi de stabilitatea evoluţiei cifrei de afaceri, compania a decis să se extindă prin noi investiţii. În septembrie compania a demarat construcţia celei de-a treia platforme logistice din România; FM operează depozite şi la Petreşti, în Dâmboviţa, şi Dudeşti în Timiş. Pentru dezvoltarea noii platforme, investiţia estimată se învârte în jurul a 20 de milioane de euro, iar construcţia primei faze ar urma să se încheie la finalul anului viitor.

    EFECTE:
    Noul depozit, cu o suprafaţă de 20.000 mp, va găzdui în proporţie de 75-80% produsele clienţilor actuali. De asemenea, pentru acoperirea restului de spaţiu, FM Logistic îşi propune să atragă noi parteneri.

    Cu o investiţie de 20 de milioane de euro, operatorul logistic FM România a început construcţia celei de-a treia platforme logistice din portofoliul său pe plan local. „Am profitat de îmbunătăţirea economiei pentru a ne dezvolta”, spune Cătălin Olteanu, directorul general al companiei, cu trimitere la faptul că plusurile din consum se reflectă în rulajele clienţilor. şi, implicit, în afacerile companiei.

    „Decizia la nivel de board cred că a fost luată acum un an sau doi ani, când s-au hotărât şi să caute terenul”, spune Cătălin Olteanu, director general al FM Logistic România, despre momentul în care a apărut ideea acestei noi investiţii. „Decizia mea cred că a fost luată acum cinci ani, când am început să presez boardul să caute terenul şi să înceapă aici ceva. Este al treilea depozit pe care îl construim în România, al treilea depozit care se află în proprietatea FM, pentru că noi mai operăm şi huburi sau proprietăţi închiriate”, explică tot el.

    Depozitul, aflat la circa 10 km distanţă de Capitală, în Dragomireşti (Ilfov), va avea o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, pe un teren de 80.000 de metri pătraţi, ce are ca avantaj apropierea de autostradă. Investiţia este, în prima fază, de 20 de milioane de euro şi include cumpărarea terenului, studiul de fezabilitate şi construcţia în sine a clădirii. „În momentul în care vom adăuga clădiri, o să fie mai ieftin”, povestea Cătălin Olteanu la ceremonia de demarare a lucrărilor depozitului, în septembrie. „Noi avem acum clienţi care vor fi operaţi în această nouă clădire, însă spaţiul va fi puţin mai mare decât necesarul pentru clienţii care se vor muta în ea. Ideea este de a avea şi ce să vindem”, declară şeful FM România, stabilind un procent de 80% din clădire pentru clienţii actuali, iar restul pentru cei poteţiali. Platforma FM Logistic de lângă autostrada A1 (Bucureşti – Piteşti) va avea, în prima fază, două celule ce vor însuma o suprafaţă de 20.000 de metri pătraţi, birouri şi spaţii tehnice de 2.500 de metri pătraţi, parcări, drumuri şi spaţii verzi de 30.000 de metri pătraţi. Pe viitor, depozitul din Dragomireşti poate fi extins până la capacitatea maximă a terenului; în primă fază vor fi deserviţi clienţii companii din domeniul cosmeticelor şi farmaceuticelor.

    Cu câteva luni mai devreme, în mai, FM Logistic România anunţa extinderea depozitului din Petreşti, o investiţie de aproximativ 5 milioane de euro, decizie luată în contextul creşterii solicitărilor venite din partea clienţilor, dar şi al planului de dezvoltare a companiei. Consolidarea prezenţei în România şi dezvoltarea unei oferte complete de servicii de distribuţie şi grupaj fac parte din planul de dezvoltare pentru următorii ani, afirmă Cătălin Olteanu. Astfel, în ultimul an fiscal, care s-a încheiat în martie 2016, filiala locală a FM Logistic a înregistrat circa 24 de milioane de euro cifră de afaceri „şi am profitat de îmbunătăţirea economiei pentru a ne dezvolta”. În termeni de cifră de afaceri, evoluţia companiei care are 450 de angajaţi a fost oarecum constantă. „Luăm banii pe care îi câştigăm şi îi reinvestim, nu prea apucăm să-i numărăm, i-am lăsat să circule”, explică şeful FM România. Însă în prezent, după declaraţiile sale, „lucrurile sunt destul de «roze»”, compania având în plan alte două proiecte la care lucrează şi care vor putea fi dezvăluite în câteva luni. „Strategia noastră a fost să scădem puţin cifra de afaceri, dar am crescut profitul, fiind vizibil în rezultat”, spune Cătălin Olteanu. Şi detaliază deciziile: „Am renunţat la nişte clienţi pe care îi aveam doar ca să îi avem, nu neapărat ca să fie profitabili, şi ne‑am decis să facem loc unor parteneri serioşi care şi plătesc ce facem noi pentru ei. Nu suntem nici noi firmă de întrajutorare”. Cei mai mari clienţi provin din domenii precum FMCG şi retail, iar ceea ce face FM este, practic, să se pună undeva între producător şi consumator”.

    Iar oportunităţile afacerilor de logistică se află în creştere pe plan local datorită avansului altor  industrii care depind de activităţile acestea, spune şeful FM Logistic. „Aşa cum am mai spus într-un interviu pentru Business Magazin, dacă industria este inima economiei, atunci logistica este sistemul cardiac: noi aducem, noi ducem, fără noi nu ar putea să trăiască”, explică el. Ceea ce trage în jos domeniul este una dintre marile probleme ale României – infrastructura – un subiect sensibil, spune Olteanu, care ilustrează gravitatea problemei printr‑un exemplu personal: „Eu locuiesc în Timişoara şi fac cu maşina până în Bucureşti în jur de şase – şapte ore. Până la Viena fac în jur de patru ore”. Olteanu completează: „De data asta nu o să dau vina pe autorităţi. Autorităţile sunt alese. Responsabilii suntem noi, care alegem ce alegem”.

    Pe de altă parte, România a început să câştige teren la capitolul creşterii consumului, dar cu oarecare rezerve, menţionează reprezentantul FM. „Ca oamenii să se simtă confortabil cu ceea ce înseamnă consumul trebuie să aibă în primul rând banii, dar mai ales să aibă percepţia că şi mâine vor avea banii. Chiar dacă au bani acum, dacă percepţia lor este pesimistă faţă de ziua de mâine, nu vor cheltui, vor ţine banii la ciorap, că nu se ştie cum va fi mâine.” De asemenea, el vede în România o economie meteodependentă în ceea ce ţine de consum, iar acesta poate reprezenta un impediment pentru industria dinamică în care activează: „Chiar dacă românul se scaldă în bani, dacă a plouat în weekend, se duce la mall, bea o cafea etc. Iar acel weekend este un total fiasco pentru cel care lucrează în industria noastră, în FMCG sau conexe. Dacă e soare afară, producătorii de bere sunt fericiţi, cei de sucuri, de îngheţată sunt fericiţi, iar noi la fel, pentru că am cărat toate acestea”, mai spune Cătălin Olteanu.

    Dimensiunile exacte ale pieţei de logistică nu pot fi estimate, pentru că multe companii cu alte obiecte de activitate au activităţi de logistică. Industria numită generic „transport şi logistică“ reuneşte sute de firme care au acest obiect de activitate, dar aproape toate companiile mari au departamente cu acest profil. Cei mai mulţi operatori au un specific: există companii cu flote foarte mari, de ordinul sutelor de camioane; altele închiriază zeci de mii de metri pătraţi pentru depozitare. Totuşi, cele mai mari 100 de companii de profil înregistrează o cifră de afaceri cumulată de peste 1 miliard de euro. În ultimii ani piaţa de logistică s-a consolidat, operatorii mari sporindu‑şi afacerile; zeci de firme cu activităţi în domeniu au dispărut de pe piaţă după 2009.

  • UE contestă decizia OMC privind presupusele subvenţii excesive acordate grupului Airbus

    Uniunea Europeană a iniţiat, joi, procedura de contestare a deciziei Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) care stabileşte că Bruxellesul ar fi acordat subvenţii excesive grupului aeronautic Airbus, informează site-ul agenţiei Reuters.

    “Uniunea Europeană nu este de acord cu ajungerea la concluzia că nu s-a conformat unei decizii precedente, deşi majoritatea subvenţiilor contestate de Statele Unite au fost oprite”, precizează Comisia Europeană.

    În plus, Executivul de la Bruxelles consideră că OMC ar fi făcut erori în evaluarea efectelor pe care subvenţiile acordate Airbus le-ar fi avut asupra activităţilor rivalului direct, Boeing.c

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La 26 de ani a decis să cucerească majoritatea oraşelor din România. “Vrem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“

    La 26 de ani, antreprenoarea Andra Munteanu, fondator şi deţinător al brandului Limitless, cu activităţi în zona de wellness, porneşte un proiect la nivel naţional. Limitless ţinteşte ca anul acesta să deschidă 15 filiale, iar printr-o iniţiativă de afiliere cu antrenori de la nivel local îşi propune să se extindă în toată ţara.

    „Investiţia totală în proiectul filialelor este de aproximativ 40.000 euro. Suma include recrutarea antrenorilor afiliaţi şi mai ales etapa de formare a lor, organizarea filialelor şi promovarea primei ediţii. Ce ne-a fost de ajutor în reducerea investiţiei, chiar substanţial aş spune, a fost faptul că avem deja un istoric cu aplicarea principiilor de lean-start-up (chiar dacă în cazul acesta nu putem vorbi chiar de un start lean), dar şi faptul că proiectul filialelor vine pe fundamentul unui brand pe care l-am crescut şi în care am investit constant în ultimii cinci ani.“

    Limitless a câştigat notorietate mai cu seamă în Capitală, prin proiectul pe care Andra Munteanu l-a construit împreună cu un asociat, din 2011 încoace. Tânăra antreprenoare s-a retras din proiectul construit în Bucureşti, vânzând părţile sale către fostul asociat, şi anul acesta se ocupă de scalarea conceptului Limitless la nivel naţional. Pentru că este deţinătoarea brandului, proiectul pe care îl dezvoltă acum va păstra numele Limitless, iar sediul din Bucureşti împreună cu întreaga comunitate de membri asociată lui  va continua sub numele Revvolution powered by Valentin Vasile.

    Limitless a fost creat ca program hibrid, între personal training şi fitness de grup, în care fiecare participant are un program personalizat de nutriţie şi antrenament, iar rata de succes – în sensul că participanţii îşi ating obiectivele, de a slăbi, a se tonifia sau a câştiga masă musculară – este de peste 93%. Prin comparaţie, doar 10-20% dintre cei care îşi fac abonamente şi merg la sală reuşesc să îşi atingă obiectivele de remodelare corporală în intervalul dorit.

    Iniţiativa de a construi filiale la nivel naţional a beneficiat timp de doi ani de două filiale beta care au avut scopul de a testa modelul, una înfiinţată în Constanţa, iar cealaltă în Bacău. Cu un minim de resurse investite, filiala din Bacău, spune Andra Munteanu, a organizat anual 11 ediţii, din care majoritatea au avut două grupe de participanţi, cu o marjă de profit de minimum 50% pentru proprietarii locali; aceste rezultate dovedesc că ideea antreprenoarei este viabilă.

    „Anul acesta e mai degrabă unul de planificare strategică şi start al proiectului, şi vom avea activitate efectivă doar un trimestru. Suntem într-o etapă de redesenare a valorilor şi filosofiei brandului nostru şi acesta e focusul principal pentru 2016. Pentru 2017, care va fi primul an întreg de funcţionare a sistemului de filiale, ne propunem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“.
     

  • La 26 de ani a decis să cucerească majoritatea oraşelor din România. “Vrem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“

    La 26 de ani, antreprenoarea Andra Munteanu, fondator şi deţinător al brandului Limitless, cu activităţi în zona de wellness, porneşte un proiect la nivel naţional. Limitless ţinteşte ca anul acesta să deschidă 15 filiale, iar printr-o iniţiativă de afiliere cu antrenori de la nivel local îşi propune să se extindă în toată ţara.

    „Investiţia totală în proiectul filialelor este de aproximativ 40.000 euro. Suma include recrutarea antrenorilor afiliaţi şi mai ales etapa de formare a lor, organizarea filialelor şi promovarea primei ediţii. Ce ne-a fost de ajutor în reducerea investiţiei, chiar substanţial aş spune, a fost faptul că avem deja un istoric cu aplicarea principiilor de lean-start-up (chiar dacă în cazul acesta nu putem vorbi chiar de un start lean), dar şi faptul că proiectul filialelor vine pe fundamentul unui brand pe care l-am crescut şi în care am investit constant în ultimii cinci ani.“

    Limitless a câştigat notorietate mai cu seamă în Capitală, prin proiectul pe care Andra Munteanu l-a construit împreună cu un asociat, din 2011 încoace. Tânăra antreprenoare s-a retras din proiectul construit în Bucureşti, vânzând părţile sale către fostul asociat, şi anul acesta se ocupă de scalarea conceptului Limitless la nivel naţional. Pentru că este deţinătoarea brandului, proiectul pe care îl dezvoltă acum va păstra numele Limitless, iar sediul din Bucureşti împreună cu întreaga comunitate de membri asociată lui  va continua sub numele Revvolution powered by Valentin Vasile.

    Limitless a fost creat ca program hibrid, între personal training şi fitness de grup, în care fiecare participant are un program personalizat de nutriţie şi antrenament, iar rata de succes – în sensul că participanţii îşi ating obiectivele, de a slăbi, a se tonifia sau a câştiga masă musculară – este de peste 93%. Prin comparaţie, doar 10-20% dintre cei care îşi fac abonamente şi merg la sală reuşesc să îşi atingă obiectivele de remodelare corporală în intervalul dorit.

    Iniţiativa de a construi filiale la nivel naţional a beneficiat timp de doi ani de două filiale beta care au avut scopul de a testa modelul, una înfiinţată în Constanţa, iar cealaltă în Bacău. Cu un minim de resurse investite, filiala din Bacău, spune Andra Munteanu, a organizat anual 11 ediţii, din care majoritatea au avut două grupe de participanţi, cu o marjă de profit de minimum 50% pentru proprietarii locali; aceste rezultate dovedesc că ideea antreprenoarei este viabilă.

    „Anul acesta e mai degrabă unul de planificare strategică şi start al proiectului, şi vom avea activitate efectivă doar un trimestru. Suntem într-o etapă de redesenare a valorilor şi filosofiei brandului nostru şi acesta e focusul principal pentru 2016. Pentru 2017, care va fi primul an întreg de funcţionare a sistemului de filiale, ne propunem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“.
     

  • Ţările unde banii sunt pe cale de dispariţie

    În Olanda, banii cash au încetat pur şi simplu să fie recunoscuţi ca mijloc esenţial de plată. Unii comercianţi chiar descriu activităţile fără numerar ca fiind „curate” sau „mai sigure”, arată un articol bbc.com.

    „Nu-mi amintesc ultima dată când am primit o plată în numerar”,  spune Marielle Groentjes, administratorul unei firme olandeze, care lucrează acolo de aproape un deceniu. „Nu ne plac banii în birou, nu avem un seif, iar băncile îţi dau dobândă”, adaugă el. Plăţile electronice în magazinele şi supermarket-urile olandeze au depăşit plăţile în numerar pentru prima dată în 2015, cu o marjă îngustă: 50% carduri de debit, ce 49,5% plăţi în numerar şi 0,5% cărţi de credit. De asemenea, în Olanda există o mişcare înfiinţată de mai multe bănci olandeze şi retaileri locali, ce doresc ca acest raport să crească plată electronică la 60%, faţă de 40%, până în 2018.

    La fel ca ţara vecină, Suedia se află printre ţările care preferă plata pe card, dar nu care întâmpină şi mici dificultăţi. „Pentru întreprinderile mici costă mult mai mult să îşi ţină banii în bancă”, spune Guido Carnici, preşedintele asociaţiei pentru afaceri mici. Carnici descrie situaţia ca fiind „îngrozitoare”, deoarece trebuie să plătească o taxă de aproximativ 35 de dolari pe lună pentru fiecare companie care trebuie să depună bani în contul firmei.

    Atitudinea faţă de acest subiect variază în mod semnificativ în Europa şi la nivel internaţional. Unele culturi sunt foarte reticente în ceea ce ţine de plăţile cu cardul, cum ar fi Germania, ai cărei consumatori consideră, conform unui studiu recent, că au un control mai mare asupra banilor cheltuiţi dacă îi au în mod fizic. În Italia, de exemplu, unde cultura banului cash este în floare, procentul celor care preferă cash sare de 83%.

    Progresele în domeniul tehnologiei mobile au determinat băncile să sară peste plăţile în numerar în unele ţări din Africa, de exemplu. În Kenya, Tanzania, de exemplu, sistemul mobile-banking ajută numeroşi oameni să îşi plătească acum facturile, să primească salariile sau să efectueze mici tranzacţii pe piaţa locală prin intermediul conturilor de pe telefoanele lor mobile.

  • Andra Tătuţă, Ensight Management Consulting: “Cinci lucruri de ţinut minte pentru un manager de proiect”

    De-a lungul ultimilor aproape zece ani am făcut parte din echipe de proiecte având teme, durate şi obiective cât se poate de diferite. Rolul meu pe proiect a variat, de asemenea, de la caz la caz – raportare, colectare de date, analiză, evaluare, gestiune – nu neapărat în ordinea aceasta şi având uneori mai mult de un rol, în paralel. Un singur aspect a rămas constant, ca prezenţă, în cadrul tuturor situaţiilor cu care m-am confruntat de-a lungul anilor: gestiunea proiectului.

    Cu numeroasele opţiuni disponibile pe piaţă pentru asimilarea şi/sau certificarea cunoştinţelor teoretice de project management, ai putea spune că este la îndemâna oricui să îndeplinească rolul acesta. Şi la o privire mai atentă ar trebui să fie destul de normal să se întâmple aşa, date fiind toate situaţiile în care cu toţii am jucat rolul respectiv, fie că am înţeles sau nu acest lucru.

    Practic, poţi considera că ai îndeplinit rolul de project manager pentru orice activitate de care ai fost responsabil, cu caracter unic sau care vine cu un element de noutate, ce se bazează pe o serie de activităţi interdependente ce necesită supraveghere, care are un moment de început şi de sfârşit şi un rezultat final bine delimitate.

    Indiferent de durata şi rezultatul proiectelor tale, precis ai avut propriile revelaţii pe parcurs, de pildă despre ce funcţionează, ce poate fi îmbunătăţit, ce ar putea fi adăugat.

    Am listat mai jos cele mai importante revelaţii pe care le-am avut în cadrul proiectelor de consultanţă pentru clienţi din diverse industrii.

    1. AUTOMATIZARE VS. RELAŢIONARE

    Tehnologia a fost inventată pentru a optimiza activităţile oamenilor, astfel încât aceştia să aibă timpul necesar de reflecţie, gândire, strategie. Pe lângă automatizarea facilitată de sistemele informatice, ai întotdeauna în vedere ce poate fi simplificat prin proceduri de lucru, standardizare, crearea şi utilizarea de şabloane.

    Cu cât ai mai bine definite aşteptările privind rezultatul final al proiectului, metodologia de lucru, cu atât îţi rămâne mai mult timp (şi flexibilitate!) la dispoziţie pentru a-ţi direcţiona atenţia către lucrurile cu adevărat importante (şi, mai ales, imprevizibile): oamenii şi interacţiunile dintre ei. Ei sunt actorii principali în orice proiect, în calitate de beneficiari, contributori, validatori, dar şi furnizori sau contractori. Cu toţii vor avea un impact asupra proiectului şi tu eşti acolo pentru a te asigura că este unul constructiv.

    Atenţia acordată fiecăruia dintre aceştia, previzionarii riscurilor şi gestionării provocărilor legate strict de oameni disting managerii de proiect maturi de cei care sunt încă în proces de învăţare.

    2. CE NU E DOCUMENTAT NU EXISTĂ

    Proiecte internaţionale, limbi materne diferite, perspective diferite, obiective diferite sau înţelese diferit, acces în măsuri diferite la informaţii – oricare din acestea poate fi premisa unei crize în cadrul unui proiect. Dacă se întâmplă ca două sau mai multe dintre situaţiile enumerate să aibă loc în paralel, în cadrul aceluiaşi proiect, provocarea este cu atât mai mare.
    Acesta, şi nu numai, este motivul pentru care încurajez documentarea conştiincioasă nu doar a evoluţiei unui proiect, precum şi a comunicării efectuate pe proiect.

    Am luat parte la situaţii în care a fost necesar ca anumite decizii să fie confirmate cu materiale-suport după câteva luni, sau situaţii în care versiuni de lucru ale documentelor finale au fost solicitate la mult timp după încheierea proiectului; sau cazuri în care unele interacţiuni au fost înţelese diferit – din lipsa unui punct de referinţă comun. În toate aceste cazuri, soluţia salvatoare s-a dovedit a fi obişnuinţa de a documenta tot.

    3. COMPETIŢIA PENTRU TIMPUL OAMENILOR SAU „CEILALŢI FAC ŞI ALTE PROIECTE ÎN PARALEL CU AL TĂU“

    În cea mai mare parte a cazurilor, echipele extinse de proiect au doar câţiva membri dedicaţi 100% proiectului. Ceilalţi sunt implicaţi şi în activităţi recurente sau în cadrul unor proiecte paralele.

    Asigură-te că ştii de la începutul proiectului care este disponibilitatea lor, respectiv ce implicare este aşteptată din partea lor în cadrul activităţilor de proiect. Ajustează cât mai din timp resursele alocate activităţilor mai puţin populare“, astfel încât să ai toate subiectele acoperite în totalitate. Ţine minte: nouă oameni nu pot aduce un copil pe lume într-o lună.

    4. CU TOŢII NE TEMEM DE NECUNOSCUT. ASIGURĂ-TE CĂ PROIECTUL TĂU ESTE CÂT SE POATE DE FAMILIAR TUTUROR

    Rolul tău, ca manager de proiect, este să te asiguri că proiectul de care eşti responsabil rămâne prezent pe agenda membrilor echipei extinse de proiect atâta timp cât este necesar. Nu toţi membrii echipei extinse a proiectului vor fi implicaţi pe întreaga durată a acestuia; asigură-te că aceştia rămân la curent cu stadiul proiectului astfel încât implicarea lor, atunci când e necesară, să fie cât mai eficientă. De asemenea, pentru cei care au contribuit deja poate fi relevant să afle care este rezultatul efortului depus de ei.

    Personal, preţuiesc destul de mult interacţiunea directă cu oamenii şi consider că oricât de precise ar fi e-mailurile, o conversaţie faţă în faţă, chiar şi de 5 minute, aduce un plus de claritate greu de măsurat sau de înlocuit.

    De aceea, am grijă să susţin prin interacţiuni directe informările pe care le trimit în mod regulat pe e-mail. Interacţiunile aduc de cele mai multe informaţii noi, uneori greu de formulat sau împărtăşit într-un cadru atât de formal precum un e-mail sau o şedinţă.

    5. FII ÎNTOTDEAUNA GATA SĂ ÎNVEŢI, DEŞI POATE NU EŞTI MEREU DORNIC SĂ PRIMEŞTI O LECŢIE (ADAPTAT DUPĂ SPUSELE LUI WINSTON CHURCHILL)

    La încheierea unui proiect, în mod ideal, toată lumea este fericită, clientul mulţumit, echipa are satisfacţia finalizării unei activităţi în care oamenii au investit energie şi timp. Acesta este un bun moment pentru a privi înapoi, cu pixul în mână, la ce a mers bine şi la ce a mers mai greu sau deloc, la riscurile şi provocările întâmpinate pe parcurs. Ideal este să organizezi o întâlnire cu format de brainstorming, cu principalii actori implicaţi în proiect, astfel încât să colectezi perspective diferite asupra aceluiaşi subiect.

    Rezultatul unei astfel de întâlniri este întărit mai ales de notiţele luate pe parcursul proiectului, de-a lungul provocărilor întâlnite.

    Acestea sunt cele cinci idei-cheie care s-au cristalizat în urma experienţei mele pe proiecte. Fiecare dintre voi aţi avut experienţa proprie, fiecare proiect este unic, chiar dacă poate subiectul sau echipele sunt aceleaşi. Important este să menţii o stare de învăţare continuă şi să cauţi în permanenţă metode de a duce lucrurile la bun sfârşit cu o mai bună utilizare a resurselor disponibile. Dacă ar fi să împărtăşeşti cea mai utilă lecţie învăţată până acum în legătură cu activitatea de gestiune de proiect, care ar fi aceea?
     

  • Cum arată viaţa copiilor de bani gata intr-unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Singapore este unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – dar aceasta nu pare a fi o problemă pentru câţiva tineri care postează pe reţelele sociale fotografii care ilustrează stilul lor luxuriant de viaţă, potrivit Daily Mail.  

    Activităţile lor preferate sunt postate pe contul de Instagram Rich Kids of Singapore. O femeie dezbrăcată pe o pătură de bani, o alta care conduce dezbrăcată o maşină şi o alta care poartă un tricou inscripţionat cu mesajul ”Încetaţi să mai fiţi săraci”, cu logoul Chanel, sunt doar câteva dintre exemplele de fotografii postate pe acest canal. Alte teme populare sunt iahturile luxoase, şampania scumpă, camerele de hotel şi ceasuri scumpe.

    Cum arată viaţa prin ochii celor mai bogaţi tineri din unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Mae Tan este una dintre tinerele care postează fotografii pe acest cont. Ea  este fiica unui om de afaceri bogat din Singapore şi este pasionată de pantofi după cum reiese din colecţia ei în care se regăsesc de la papuci Hermes până la pantofi stiletto Christian Louboutin. Printre tinerii care postează aceste poze se află şi Dhilon Lee care, potrivit descrierii profilului său, are doar 19 ani şi este fiul unui multimilionar din Singapore. El postează postează constant poze din aventurile sale pe mare.

    O altă tânără ale cărei poze sunt populare este Kim Lim, fiica lui Peter Lim, care a cumpărat clubul de fotbal Valencia în octombrie anul trecut. Printre hobbie-urile ei se află petrecerile luxuoase şi genţile scumpe, iar David Beckham pare a face parte din grupul său de prieteni.

    Contul Rich Kids of Singapore are aproximativ 5.700 de followeri, la mai mult de un an după lansarea acestuia. Pagina Rich Kids of Instagram, care a generat acest trend pe reţeaua socială, are peste 317.000 de followeri, potrivit Daily Mail. 

  • Cum arată viaţa copiilor de bani gata intr-unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Singapore este unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – dar aceasta nu pare a fi o problemă pentru câţiva tineri care postează pe reţelele sociale fotografii care ilustrează stilul lor luxuriant de viaţă, potrivit Daily Mail.  

    Activităţile lor preferate sunt postate pe contul de Instagram Rich Kids of Singapore. O femeie dezbrăcată pe o pătură de bani, o alta care conduce dezbrăcată o maşină şi o alta care poartă un tricou inscripţionat cu mesajul ”Încetaţi să mai fiţi săraci”, cu logoul Chanel, sunt doar câteva dintre exemplele de fotografii postate pe acest canal. Alte teme populare sunt iahturile luxoase, şampania scumpă, camerele de hotel şi ceasuri scumpe.

    Cum arată viaţa prin ochii celor mai bogaţi tineri din unul dintre cele mai scumpe oraşe ale lumii – FOTO

    Mae Tan este una dintre tinerele care postează fotografii pe acest cont. Ea  este fiica unui om de afaceri bogat din Singapore şi este pasionată de pantofi după cum reiese din colecţia ei în care se regăsesc de la papuci Hermes până la pantofi stiletto Christian Louboutin. Printre tinerii care postează aceste poze se află şi Dhilon Lee care, potrivit descrierii profilului său, are doar 19 ani şi este fiul unui multimilionar din Singapore. El postează postează constant poze din aventurile sale pe mare.

    O altă tânără ale cărei poze sunt populare este Kim Lim, fiica lui Peter Lim, care a cumpărat clubul de fotbal Valencia în octombrie anul trecut. Printre hobbie-urile ei se află petrecerile luxuoase şi genţile scumpe, iar David Beckham pare a face parte din grupul său de prieteni.

    Contul Rich Kids of Singapore are aproximativ 5.700 de followeri, la mai mult de un an după lansarea acestuia. Pagina Rich Kids of Instagram, care a generat acest trend pe reţeaua socială, are peste 317.000 de followeri, potrivit Daily Mail. 

  • Sfatul de business al săptămânii de la Mircea Vlah, CEO al Dumagas: „Visaţi şi munciţi permanent şi disciplinat pentru visele voastre!“

    Mircea Vlah a preluat conducerea Dumagas, cu activităţi de logistică şi transport, în urmă cu doi ani, momement în care compania se confrunta cu o situaţie dificilă. Anul trecut, compania a realizat o cifră de afaceri de 191 milioane de lei, în creştere cu circa 12% faţă de 2014. În 2015, compania a avut un profit net de 331.000 lei, după mai mulţi ani în care a înregistrat pierderi.

    Dumagas nu mai înregistrase profit net din anul 2007, perioadă în care compania fondată de familia Dugăeşescu a fost preluată de fondul de investiţii Bancroft. Compania are 480 de angajaţi şi  lucrează cu producători din România care exportă în străinătate, dar şi cu companii din Bulgaria şi Turcia, pentru care transportatorul livrează marfa în vestul Europei. Mircea Vlah şi-a început cariera în domeniul logisticii în 2004, lucrând în companii ca Danzas, DHL, iar din 2014 s-a alăturat Dumagas, iniţial ca deputy CEO; la numai şase luni a fost numit CEO. Mircea Vlah estimează pentru anul în curs o cifră de afaceri mai mică pe fondul vânzării diviziei de cisterne alimentare către Klacska; Dumagas a vândut şi divizia de depozitare la temperaturi ambientale.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment din carieră a fost preluarea conducerii Dumagas Transport S.A. Compania se afla în 2014 într-o situaţie financiară dificilă şi am fost pentru prima dată confruntat cu deficitul de numerar şi consecinţele sale. Am depăşit aceste momente prin introducerea unor politici mixte de reduceri de cheltuieli dar şi renunţarea la anumite servicii (chiar şi clienţi) care aduceau pierderi lună de lună. Cu noua viziune am construit un plan de afaceri pe care l-am prezentat acţionarilor, băncilor şi chiar furnizorilor mari, astfel încât să putem continua activitatea şi, chiar mai mult, să activăm planul de investiţii şi înnoire al flotei. Procesul de reorganizare şi restructurare a durat doi ani şi s-au încheiat cu succes anul acesta, la finalul celui de-al doilea trimestru.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Pe parcursul acestei experienţe am aplicat cunoştinţele teoretice anterioare de management al schimbării, de planificare, organizare, control şi delegare şi, în plus, am adăugat competenţe noi în managementul financiar şi organizaţional.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşeala nerepetată.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Sportiv de performanţă (atletism, volei sau baschet).

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Funcţionar public.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Să viseze şi să muncească permanent, constant, organizat şi disciplinat pentru visele lor.


    PEREFRINŢE


    CUVÂNT: Sustenabil

    CARTE: „Un veac de singuratate“, de Gabriel Garcia Marquez

    PERSONALITATE: Barack Obama