BusinessMagazin

Tag: acces

  • ANAF vrea acces la datele personale ale românilor cu domenii web

    Proiectul a fost anunţat fără a exista o consultare cu Ministerul Comunicaţiilor, după cum arată ministrul Augustin Jianu, într-un interviu pentru Mediafax.
     
    Aceste date personale fac parte însă din categoria celor protejate de lege, pentru dezvăluirea cărora titularul lor trebuie să îşi dea acceptul sau să fie informat cu privire la divulgarea lor. Un proiect de lege care viza exact exceptarea acestor date personale ale deţinătorilor de domenii .ro de la protecţia legii, depus de tânărul deputat PSD Andrei Valentin Sava, a fost respins recent de Senat, atât Guvernul Cioloş, cât şi cel condus de Sorin Grindeanu arătând că nu susţin un astfel de proiect, pe motiv că încalcă o Directivă europeană. Ministrul Comunicaţiilor, Augustin Jianu, a declarat într-un interviu pentru Mediafax că proiectul ANAF este în acest moment suspendat, pentru a se discuta oportunitatea lui. „Deocamdată am oprit-o. Azi o să am o întâlnire cu preşedintele ANAF”, a spus Jianu, care a arătat că el nu a văzut acest proiect şi nu şi-a dat acordul pe el.
     
    ANAF a anunţat marţi un proiect de protocol de colaborare prin care ar urma să aibă acces automat la toate datele personale ale deţinătorilor de domenii web cu extensia .ro, de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Informatică (ICI) Bucureşti, respectiv RoTLD. ANAF şi-a justificat intenţia prin nevoia de informaţii pentru a putea colecta venituri şi a combate evaziunea şi frauda fiscală. Direcţia Generală Tehnologia Informaţiei din cadrul ANAF ar urma să dezvolte o aplicaţie informatică prin care să aibă acces la aceste date ale proprietarilor de domenii .ro şi la siteurile pe care ei le deţin.
     

  • Eximtur Business, creştere de 16% a vânzărilor în 2016

    Creşterea afacerilor Eximtur pe segmentul business travel, activitate care a ajuns să genereze 69% din totalul vânzărilor companiei în anul 2016, a determinat decizia managementului companiei de a adera la o reţea globală de travel management care să sprijine compania în plan internaţional şi pe care să o reprezinte în România. 

    „Afilierea la Uniglobe ne oferă accesul la un sistem internaţional mai performant de management al călătoriilor cu scop de afaceri. Deschiderea spre tehnologie de vârf, programe informatice şi sisteme de rezervări care optimizează preţuri şi tarife, gestionarea mai operativă a solicitărilor clienţilor, accesul la furnizori atent selectaţi şi validaţi de reţeaua globală, sunt principalele avantaje ale afilierii la Uniglobe şi le vom transpune în servicii mai bune oferite clienţilor noştri corporate.” declară Lucia Nora Morariu, CEO Eximtur.

    Echipa diviziei este formată din 35 consultanţi specializaţi care deservesc 120 de clienţi corporate şi îşi desfăşoara activitatea în patru centre aflate in Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu. Dintre evenimentele importante, în a căror organizare s-a implicat Eximtur Business anul trecut, reprezentanţii companiei menţionează Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF şi Festivalul Internaţional Interferenţe, ambele cu sute de participanţi români şi străini. 

    „Suntem încântaţi să-i urăm bun venit noului nostru partener, Eximtur, în reţeaua noastră de parteneri internaţionali, aflată în creştere. Acest parteneriat este avantajos pentru ambele părţi. Sfera noastră de acţiune la nivel global va aduce avantaje semnificative companiei Eximtur şi clienţilor săi, în timp ce notorietatea puternică pe care o are Eximtur în România va consolida recunoaşterea brandului nostru pe plan local.” spune Derek Hearl-Maunder, Preşedinte Uniglobe pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Compania de călătorii Eximtur, înfiinţată în 1993, deţine 28 de agenţii proprii şi francizate, în 19 oraşe din România. Activitatea companiei este organizată în patru divizii: business travel şi organizare evenimente, leisure travel, incoming şi şcoala de turism. La finalul anului 2016, compania Eximtur, cu un număr de 156 angajaţi,  a înregistrat în 2016 o cifră de vânzări de 47 de milioane de euro  şi un profit de 300.000 de euro. 

  • Eximtur Business, creştere de 16% a vânzărilor în 2016

    Creşterea afacerilor Eximtur pe segmentul business travel, activitate care a ajuns să genereze 69% din totalul vânzărilor companiei în anul 2016, a determinat decizia managementului companiei de a adera la o reţea globală de travel management care să sprijine compania în plan internaţional şi pe care să o reprezinte în România. 

    „Afilierea la Uniglobe ne oferă accesul la un sistem internaţional mai performant de management al călătoriilor cu scop de afaceri. Deschiderea spre tehnologie de vârf, programe informatice şi sisteme de rezervări care optimizează preţuri şi tarife, gestionarea mai operativă a solicitărilor clienţilor, accesul la furnizori atent selectaţi şi validaţi de reţeaua globală, sunt principalele avantaje ale afilierii la Uniglobe şi le vom transpune în servicii mai bune oferite clienţilor noştri corporate.” declară Lucia Nora Morariu, CEO Eximtur.

    Echipa diviziei este formată din 35 consultanţi specializaţi care deservesc 120 de clienţi corporate şi îşi desfăşoara activitatea în patru centre aflate in Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu. Dintre evenimentele importante, în a căror organizare s-a implicat Eximtur Business anul trecut, reprezentanţii companiei menţionează Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF şi Festivalul Internaţional Interferenţe, ambele cu sute de participanţi români şi străini. 

    „Suntem încântaţi să-i urăm bun venit noului nostru partener, Eximtur, în reţeaua noastră de parteneri internaţionali, aflată în creştere. Acest parteneriat este avantajos pentru ambele părţi. Sfera noastră de acţiune la nivel global va aduce avantaje semnificative companiei Eximtur şi clienţilor săi, în timp ce notorietatea puternică pe care o are Eximtur în România va consolida recunoaşterea brandului nostru pe plan local.” spune Derek Hearl-Maunder, Preşedinte Uniglobe pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Compania de călătorii Eximtur, înfiinţată în 1993, deţine 28 de agenţii proprii şi francizate, în 19 oraşe din România. Activitatea companiei este organizată în patru divizii: business travel şi organizare evenimente, leisure travel, incoming şi şcoala de turism. La finalul anului 2016, compania Eximtur, cu un număr de 156 angajaţi,  a înregistrat în 2016 o cifră de vânzări de 47 de milioane de euro  şi un profit de 300.000 de euro. 

  • Doi români sunt clienţii celui mai scump magazin din lume. Numele lor este inscripţionat pe vitrină – GALERIE FOTO

    Cum dezvolţi un concept de magazin în care clientul să se simtă onorat că îşi poate cumpăra o pijama cu 2.500 de dolari?

    Rodeo Drive este una dintre cele mai faimoase străzi din lume. Aflată la intersecţia luxului, modei şi distracţiei, în inima Beverly Hills-ului, strada aduce laolaltă magazine de haine exclusiviste şi restaurante de top. Pe Rodeo Drive era normal să fie House of Bijan, autointitulat cel mai scump magazin din lume.

    VEZI AICI CUM ARATA MAGAZINUL

    House of Bijan este faimos în lume datorită hainelor şi materialelor foarte scumpe, decorului foarte bogat, Bugatti-ului Veyron Grand Sport unicat parcat în faţa magazinului, dar şi datorită faptului că accesul în interior se face doar pe baza unei rezervări. Conceptul a fost introdus încă de la înfiinţarea magazinului în 1976, la trei ani după ce Bijan Pakzad a sosit în Statele Unite. Bijan Pakzad s-a născut în 1940 în Teheran, iar tatăl său a avut afaceri în industria oţelului. A făcut şcoala în Elveţia, apoi a creat haine în Florenţa, timp de 7 ani. Cu 1 milion de dolari primit de la tatăl a deschis un magazin de îmbrăcăminte pentru femei, Pink Panther, în Teheran.  

    Pentru House of Bijan el a optat pentru accesul doar pe baza unei rezervări pentru a atrage o clientelă selectă. Conform presei străine, magazinul oferă produse de lux precum o haină din lână vicuna de 15.000 de dolari, un set de bagaje din piele de crocodil în valoare de 65.000 de dolari sau o lenjerie de pat din chinchilla mongolă de 120.000 de dolari. De asemenea, un client trebuie să scoată din buzunar 100 de dolari pentru o pereche de şosete, 2.500 de dolari pentru o pijama din mătase şi în jur de 10.000 de dolari pentru un costum. 

    Magazinul este de un lux impresionant, are podele de marmură, finisajele sunt realizate din lemn, iar un candelabru strălucitor de cristal (compus din peste 1.000 de sticluţe de parfum Bijan), în valoare de 75.000 de dolari, tronează deasupra scării din mijlocul buticului.
    Printre clienţii faimoşi se numără preşedintele american Barack Obama, Frank Sinatra, Cary Grant, Stevie Wonder, Arnold Schwarzenegger sau Michael Jordan. În acest colţ al luxului au devenit clienţi şi doi români – fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu şi omul de afaceri Bogdan Buzoianu -, numele lor fiind inscripţionat în vitrina magazinului alături de fostul preşedinte al Israelului, Shimon Peres, şi de Benjamin Netanyahu, actualul prim-ministru al Israelului.

    Clienţii cheltuie în urma unei vizite în magazin cel puţin 700 de dolari, dar suma poate ajunge şi la 800.000 de dolari. Însă se poate şi mai scump. „În anii 2000, am creat o serie de jachete şi paltoane pentru membrii unei familii regale. Fiecare produs  a fost realizat din lână vicuna, fiind disponibil în trei culori. Preţul a ajuns undeva la 1,5 milioane de dolari“, a descris Bijan una dintre cele mai scumpe colecţii ale sale. Vânzările totale ale House of Bijan ar putea depăşi 70 de milioane de dolari într-un an, potrivit Washington Post

    „Sunt ca un doctor. Cunosc vârsta clientului, ce avere are, cât a pierdut în greutate, cine este soţia lui, ce-i place şi ce nu-i place“, a mărturisit Pakzad pentru publicaţia americană în 1984. „Cred că simplitate şi onestitate sunt două cuvinte care-mi descriu cel mai bine colecţiile. Mă ocup de fiecare detaliu, de la A la Z. Când un client îmi trece pragul îl studiez şi dacă, de exemplu, este judecător, nu îl îmbrac cu o cămaşă roz. Îi dictez, într-un stil conservator, cum simt eu că ar trebui să se îmbrace“, a spus el. Ce se întâmplă dacă un client nu este de acord cu sfaturile lui Bijan? „Câteodată, o prietenă sau o amantă nu este de acord cu ce am sugerat eu. În cazul acesta, o rog să mă scuze şi însoţesc bărbatul până la uşă, îi strâng mâna şi îi spun la revedere“, a adăugat el.

    Bijan Pakzad a decedat în aprillie 2011 în urma unui accident vascular cerebral, la vârsta de 67 de ani, iar  în momentul de faţă afacerea este condusă de fiul acestuia, Nicolas Bijan, în vârstă de 23 de ani. „Am început să lucrez alături de tatăl meu în magazin de la vârsta de 15 ani, pe timp de vară. Pe măsură ce m-am maturizat, pasiunea pentru afacerea familiei a crescut“, a spus el într-un interviu. „În ultimii 40 de ani, tatăl meu a construit un brand unic, iar eu sunt nerăbdător să continuu să cresc afacerea în următorii 40 de ani.“ Pe lângă produse vestimentare şi accesorii, House of Bijan oferă parfumuri pentru bărbaţi şi pentru femei; preţul iniţial al unei sticluţe de colonie era de 1.500 de dolari, dar, ulterior, designerul a oferit şi variante produse în serie, mai ieftine.

    În timpul unui interviu în interiorul magazinului, un reporter il întreba pe Bijan Pakzad cât costa o geacă din piele din crocodil, iar iranianul a răspuns, cu zâmbetul pe buze, că preţul este de 95.000 de dolari. Apoi, parcă vrând să-şi motiveze răspunsul, a completat: „Dar geaca este expusă în faţa unui tablou al pictorului Fernardo Botero în valoare de 2,5 milioane de dolari“.

    CUM SĂ ARĂŢI CA UN OM BOGAT DE SUCCES  (SFATURILE LUI BIJAN PAKZAD).

    1. Poartă un costum alb din in fără să te îngrijorezi de cute;
    2. Bea un vin foarte bun la cină şi consumă foarte multă apă în timpul zilei;
    3. Trebuie să deţii un Bentley
    şi un VW Beetle;
    4. Fii mereu îndrăgostit;
    5. Să-ţi picteze portretul Fernando Botero;
    6. Să pleci de la biroul din Manhattan cu elicopterul;
    7. Să fii un preşedinte de companie şi să petreci două ore pe zi ocupat cu grădinăritul.

  • (P) Bursele Telekom susţin anual zece studenţi de excepţie pentru o carieră de succes

    Unul dintre cele mai longevive programe de susţinerea educaţiei şi a performanţei, „Bursele Telekom”, a ajuns în 2016 la a şaptea ediţie. În fiecare anTelekom Romania aacordat burse unui număr de zece studenţi cu rezultate şcolare foarte bune şi obiective de carieră bine stabilite şi care, în plus, s-au remarcat prin proiecte extracurriculare şi activităţi de voluntariat. Peste 100 de studenţi au beneficiat până în prezent de burse de excelenţă prin programele derulate de Telekom Romania.

    În 2016 programul „Bursele Telekom” a fost deschis studenţilor din anul I la universităţile de stat, indiferent de profilul acestora. Din cele 360 de înscrieri, juriul a selectat 20 de finalişti, dintre care au fost aleşi zece câştigători.

    Cei zece câştigători ai ediţiei 2016 sunt studenţi ai universităţilor din Bucureşti, Iaşi şi Cluj- Napoca. Fiecare studentprimeşte din partea Telekom Romania o bursă anuală în valoare totală de 11.250 de lei, pe durata anului universitar 2016-2017.
    Fie că se pregătesc să devină medici, profesori sau cercetători, tinerii bursieri ne vorbesc despre parcursul lor educaţional, despre valorile care îi animă şi despre visul pe care speră să-l transforme într-o carieră de succes.

    Mihaela – Alexandra Roman este pasionată de medicină încă din anii copilăriei, atunci când o însoţea pe mama sa în cabinetul medical în care aceasta profesa. Pasiunea s-a transformat în destin, iar acum studiază medicina, convinsă de faptul că poate face performanţă pentru a-i putea  ajuta pe oameni. Pentru aceasta are nevoie de sprijin în demersul asumat,pentru a putea participa la conferinţe şi congrese care presupun o taxă de participare cedepăşeşte bugetul de care Alexandra dispune. De asemenea, bursa de la Telekom o va ajuta să împlinească un proiect convergent, ”Happy steps”, care constă în organizarea unor cursuri gratuite de dans pentru copiii bolnavilor de cancer de la Hospice Romania.

    Mihai Gherman a fost pasionat din copilărie de universul ştiinţific. Era atras de felul în care funcţionează lucrurile din jurul său. Informatica a devenit un ingredient zilnic al vieţii sale. În timp, apetitul nestăvilit pentru cunoaştere a început să se manifeste în special în direcţia tainelor corpului uman. Prin urmare, a început să studieze medicina şi să înţeleagă faptul că dorinţa sa este aceea de a-şi folosi cunoştinţele în folosul sănătăţii oamenilor. Întâlnirea dintre informatică şi medicină s-a manifestat sub cupola unor teme precum deep-learning şi cea a reţelelor neuronale virtuale. Bursa Telekom îl va ajuta să aprofundeze aceste teme oferindu-i accesul de care are nevoie la surse suplimentare de informaţie, precum cărţi de specialitate şi abonamente la reviste de cerecetare.

    Visul Cristianei Maria Popescu, olimpică medaliată cu aur la matematică, este de a avea un impact în societatea românească. Pas cu pas a contribuit la progres. A salvat în 19 ani peste cincizeci de animale ale străzii. Şi-a deschis inima si curtea pentru pisicile şi câinii înfometaţi, abandonaţi şi răniţi, oferindu-le o viaţă fără griji. Cristiana aspiră la o carieră în neurologie şi îşi doreşte să descopere tratamente eficiente pentru accidentul vascular cerebral, boala care i-a răpit tatăl. Bursa Telekom îi oferă acces la resurse de studiu si sprijin în proiectul de a înfiinţa un ONG.

    Bogdan – Viorel Vîlceleanu aspiră la o carieră în cercetarea biomedicală, o specializare ce necesită acces necontenit la cele mai recente informaţii din domeniu. Ţelul lui Bogdan poate fi îndeplinit prin acces la materiale didactice corespunzătoare, precum manuale şi atlase specifice, acces la reviste şi platforme digitale de învăţare ale unor universităţi internaţionale de prestigiu, participarea la numeroase congrese de specialitate din ţară şi nu numai.

    Sergiu – Andrei Dinu este un student special, cu rezultate extraordinare la nivel naţional şi internaţional în informatică, matematică, fizică şi şah. Sergiu îşi doreşte să-şi continue activitatea academică în ţara sa natală, scopul său fiind acela de a deveni un ambasador al excelenţei academice din România. Bursa Telekom îl va aduce mai aproape de împlinirea propriei chemării, aceea de a transforma performanţa academică în condiţie de posibilitate a unei vieţi mai bune pentru comunitatea în care trăieşte.

  • Cum a ajutat spamul Airbnb să ajungă o afacere de miliarde de dolari

    În ianuarie 2009, cei trei fondatori ai unui site mai puţin cunoscut numit Airbedandbreakfast.com (în traducere Aerpatşimicdejun.com) au decis în ultimul moment să participe la investirea preşedintelui Barack Obama. Brian Chesky, Joe Gebbia şi Nathan Blecharczyk erau toţi trecuţi de 20 de ani, nu avea niciunul bilet la festivităţi sau haine de iarnă potrivite şi nici măcar o idee clară despre programul săptămânii. Însă au văzut o oportunitate. Afacerea lor de servicii online de home-sharing şchiopăta de mai mult de un an, fără să aducă prea mare satisfacţie. Acum ochii lumii aveau să fie îndreptaţi spre capitala ţării. Iar ei au vrut să profite.

    Au găsit un apartament ieftin în Washington, într-o casă dărăpănată cu trei etaje lângă Universitatea Howard, care, la fel ca atât de multe alte case în acele vremuri disperate, era în executare silită. Camerele erau nemobilate. Aveau doar o canapea extensibilă, pe care cei trei antreprenori au cedat-o prietenului şi consilierului lor Michael Seibel, care deţinea site-ul de streaming video Justin.tv. Noaptea s-au înghesuit pe podeaua din lemn tare pe saltele gonflabile.

    Gazda lor era un chiriaş care aştepta evacuarea. Locuia în apartamentul de la subsol şi a folosit site-ul AirBed & Breakfast pentru a închiria primul etaj, gol, şi, celor trei oaspeţi, propriul său dormitor, living-ul şi garderoaba. Simţind o oportunitate de promovare, Chesky a trimis un e-mail personalului de la Good Morning America cu garderoba şi un producător a inclus-o într-o trecere în revistă a cazărilor neobişnuite pentru cei care doreau să participe la investirea preşedintelui.

    Ziua, cei trei, însoţiţi de Seibel, au împărţit fluturaşi cu AirBed & Breakfast de la staţia de metrou Dupont Circle. „Închiriaţi-vă camera! Închiriaţi-vă camera!”, strigau către navetiştii înghesuiţi. Cei mai mulţi îi ignorau. În timpul nopţii s-au întâlnit cu alte gazde AirBed & Breakfast în oraş, din vorbă în vorbă au descoperit cum să intre la petrecerile inaugurale, şi au răspuns la mai multe e-mail-uri de la un client nemulţumit – oaspetele din dormitorul de la subsol. Femeia venise cu o dubiţă Volkswagen tocmai din Arizona, cu câinele ei de ajutor, un chihuahua, şi nu era încântată de cazarea aglomerată. Într-o suită de plângeri, ea s-a declarat nemulţumită de mirosul de marijuana, că sucul pe care l-a lăsat în frigider i-a fost luat; în plus, clădirea nu respecta normele privind persoanele cu dizabilităţi. La un moment dat, chiar ameninţa că sună la poliţie. Chesky, Gebbia şi Blecharczyk stăteau la doar câţiva metri deasupra capului ei, în camera de sus, desigur, tastând scuzele de rigoare.

    În ziua inaugurării, s-au trezit la ora 3 dimineaţa pentru a ocupa un loc cu perspectivă bună spre National Mall. Au mers peste 2 mile pentru a ajunge acolo, şi şi-au cumpărat de la un magazin de pe drum pălării şi măşti. La ora 4 îşi găsiseră deja loc pe spaţiul verde în zona deschisă publicului, la o depărtare de câteva terenuri de fotbal de podium prezidenţial.

    „Stăteam spate în spate şi încercam să ne încălzim”, spune Chesky, directorul executiv al afacerii numite acum Airbnb. „A fost cea mai rece dimineaţă din viaţa mea. Toată lumea a aplaudat atunci când a apărut soarele”.

    Acestea se petreceau în urmă cu opt ani. De atunci, multe s-au schimbat – preşedintele, întreprinzătorii. Însă puţine companii au schimbat viaţa de oraş la fel de profund şi la fel de repede cum a făcut-o compania lansată de antreprenorii care tremurau anonimi în mulţime în acea zi. Airbnb nu este singura în acest pionierat. Uber a avut, de asemenea, o contribuţie uriaşă. Cele două companii sunt printre start-up-urile cu cea mai rapidă creştere din istorie în funcţie de vânzări, valoarea de piaţă şi numărul de angajaţi. Împreună, ele întruchipează cea de-a treia fază a istoriei internetului, era inovaţiei post-Google şi post-Facebook.

    Au ajuns atât de sus, şi la o valoare combinată de 99 de miliarde de dolari, cu toate că nu deţin prea multe active fizice. Airbnb poate fi considerată una dintre cele mai mari companii hoteliere din lume, în prezent fiind evaluată la 30 de miliarde de dolari, aproximativ la fel ca Marriott International – cu toate că nu are în proprietate camere de hotel reale. Fondatorii săi sunt multimiliardari, cel puţin pe hârtie. Uber se numără printre cele mai mari servicii de transport cu maşina de lume, dar nu are ca angajaţi şoferi profesionişti şi nici nu deţine autovehicule (cu excepţia unei mici flote experimentale de automobile care se conduc singure). Uber este evaluată la 69 miliarde dolari, mai mult decât oricare alt start-up de tehnologie privat. Ambele start-up-uri au oferit idei vechi de când timpul (transportul în comun, primirea oamenilor în gazdă), dar împachetate altfel. Şi ambele companii creează aporoape încontinuu controverse pe fiecare piaţă urbană pe care intră. Ele au venit să reprezinte, cel puţin pentru unii, mândria tehnoelitei. Criticii le învinovăţesc pentru distrugerea regulilor de bază ale angajărilor, de aglomerarea traficului, de ruinarea cartierelor, agravarea penuriei de locuinţe şi în general de aducerea unui capitalism neîngrădit în oraşe liberale. Airbnb şi Uber nu au anticipat acest grad de respingere, care i-ar fi putut descuraja pe întreprinzătorii mai prudenţi sau mai puţin zeloşi.

  • Statele UE care nu acceptă refugiaţi ar putea pierde fonduri comunitare

    Ţările Uniunii Europene care nu acceptă refugiaţi în cadrul sistemului de redistribuire propus de Comisia Europeană ar putea pierde accesul la fonduri comunitare, conform unui proiect de modificare a Regulamentului Dublin, afirmă eurodeputata Cecilia Wikstroem.

    “Este imposibil ca Regulamentul Dublin să fie menţinut în forma actuală”, a declarat, pentru EUObserver, eurodeputata suedeză Cecilia Wikstroem, responsabilă de elaborarea poziţiei Parlamentului European privind modificarea sistemului european de gestionare a solicitărilor de azil.

    Cei mai mulţi extracomunitari veniţi în Uniunea Europeană în ultimii ani au depus solicitări de azil în doar câteva ţări, în principal în Germania. În contextul presiunilor migratorii asupra unui număr restrâns de ţări, precum Italia, Grecia şi Germania, Comisia Europeană a cerut solidaritate la nivelul Uniunii Europene în distribuirea refugiaţilor. Dat fiind că ideea a întâmpinat rezistenţa Grupului Vişegrad (Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia), la un moment dat s-a propus achitarea unei taxe de solidaritate de 250.000 de euro pentru orice refugiat refuzat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Johnson & Johnson va cumpăra Actelion pentru 30 de miliarde de dolari

    Compania americană Johnson & Johnson (J&J) a anunţat, joi, că va cumpăra firma elveţiană de biotehnologie Actelion pentru 30 de miliarde de dolari, potrivit site-ului agenţiei de presă Reuters.

    Achiziţia îi va permite companiei J&J acces la portofoliul de medicamentele pentru boli rare al grupului elveţian, ceea ce va diversifica oferta de medicamente a firmei americane, în contextul în care cel mai important produs, Remicade (pentru artrită), se confruntă cu competitori care impun preţuri mai mici.

    Oferta de a plăti 280 de dolari per acţiune, lansată în urma discuţiilor cu directorii executivi, a fost unanim acceptată de membri ambelor comisii directoriale.

    Actelion îşi va concentra unităţile de cercetare şi dezvoltare într-o companie independentă, cu sediul în Elveţia, sub numele de R&D NewCo, care va fi condusă de Jean-Paul Clozel.

    J&J va deţine, iniţial, o participaţie de 16% în R&D NewCo şi va avea dreptul la o cotă adiţională de 16%.

    Tranzacţia este aşteptată să fie finalizată la finalul celui de-al doilea trimsetru.

    Acţiunile Actelion au crescut cu 20,3%, ajungând la 273,60 de franci elveţieni.

  • Ultilizatorii de iPhone pot trimite mesaje offline pe WhatsApp

    Cei care vor să beneficieze de noua îmbunătăţire  trebuie să îşi descarce ultima versiune WhatsApp. Aceasta îţi va permite, de asemenea, să trimiţi 30 de fotografii sau videoclipuri odată, până acum limita fiind de 10.  WhatsApp a făcut o serie de îmbunătăţiri în ultimile luni. De exemplu, în decembrie, compania deţinută de Facebook a permis utilizatorilor să editeze mesajele trimise, înainte de a fi citite.

    WhatsApp pare să testeze noua opţiune pentru iPhone, conform unei imagini postate pe Twitter. În noiembrie, aplicaţia a lansat oficial şi serviciul de video calling la nivel global pentru utilizatorii iOS, Android şi Windows Phone.

     

  • Statul dă bani copiilor. Cum pot primi 500 de euro şi cine poate avea acces la ei

    Copiii români născuţi după data de 9 februarie 2011 vor primi de la stat echivalentul în lei a 500 de euro. Potrivit articolului 356 din Legea Educatiei Nationale nr.1/2011, toţi copiii născuţi în ultimii 5 ani în România trebuie să primească de la stat această sumă. Tinerii vor fi singurii care vor avea acces la bani, după ce împlinesc vârsta de 16 ani.

    Deşi legea a intrat în vigoare de mai mulţi ani aceasta nu a fost aplicată până acum de către autorităţi. De ce? Deoarecere “aplicarea sa a fost prorogată succesiv prin ordonanţe de urgenţă (ultima e OUG nr. 83/2014, care, cf. art. 36, alin. 1, amână aplicarea art. 356 din LEN până la data de 1 ianuarie 2017)”, a transmis biroul de comunicare al Ministerului Educaţiei. Adică politicienii au decis să amâne aplicarea articolului pentru mai mulţi ani la rând.

    Potrivit legii, statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia.

    Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.

    Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul respectiv un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont. Pentru sumele depuse în cont se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului Finanţelor Publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.