BusinessMagazin

Tag: piata

  • Cel mai scump oraş după chiriile minime la garsoniere şi apartamente

    Chiriile la garsonierele din Bucureşti sunt inferioare şi celor din Braşov şi Constanţa, în timp ce la două camere, singurul oraş mai ieftin este Iaşi. La trei camere, doar Constanţa are chirii mai mici comparativ cu cele din Capitală.

    Potrivit ofertelor listate pe portalul Imobiliare.ro, în Bucureşti, chiriile solicitate pentru garsoniere încep de la 175 de euro pe lună în Berceni, de la 200 de euro pe lună în Militari, de la 180 de euro pe lună în Drumul Taberei, de la 150 de euro pe lună în Titan, de la 200 de euro pe lună în Vitan, de la 220 de euro pe lună în Dristor şi de la 250 de euro pe lună în Tineretului.

    În Cluj-Napoca, preţurile de pornire pentru garsoniere sunt mai ridicate decât în Bucureşti. Astfel, poate fi închiriată o garsonieră cu minim 180 de euro pe lună în Mănăştur, cu 190 de euro în cartierele Zorilor şi Gheorgheni şi cu 200 de euro pe lună în Mărăşti.

    Pretenţiile proprietarilor de garsoniere din Timişoara încep de la 170 de euro pe lună în Girocului şi Circumvalaţiunii, de la 175 de euro în zona Complex Studenţesc şi de la 200 de euro în Lipovei.

    Şi în Braşov bugetul minim necesar pentru închirierea unei garsoniere este mai mare faţă de Bucureşti, respectiv 180 de euro pe lună în cartierul Astra sau în zona centrală a oraşului şi 195 de euro în cartierul Răcădău.

    Chiriile pentru garsoniere din Constanţa pornesc de la 160 de euro în Tomis Nord şi de la 200 de euro în zonele Faleză Nord şi Trocadero, iar în Iaşi acest tip de locuinţe sunt scoase la închiriere de la 200 de euro în cartierele Nicolina şi Copou.

    Pe segmentul apartamentelor cu două camere, în Bucureşti preţurile de pornire sunt 190 de euro pe lună în cartierul Berceni, 250 de euro în Militari, 200 de euro în Drumul Taberei, 210 euro în Titan, 250 de euro în Vitan, 220 de euro în Dristor şi 250 de euro în Tineretului.

    Chirii mai mari decât în Bucureşti solicită proprietarii apartamentelor cu două camere din Cluj-Napoca, unde valoarea minimă porneşte de la 230 de euro pe lună în Mănăştur, de la 250 de euro în zonele Zorilor şi Gheorgheni şi de la 270 de euro în Mărăşti.

    Preţurile minime cerute pentru apartamentele cu două camere în Timişoara sunt 190 de euro pe lună în Girocului, 200 de euro în Complex Studenţesc, 230 de euro în Lipovei şi 250 de euro în Circumvalaţiunii.

    Pentru cei care doresc să locuiască într-un apartament cu două camere în Braşov chiria minimă pentru centrul oraşului, dar şi pentru zona Astra, este de 180 de euro, faţă de 220 de euro în Răcădău.

    Un apartament cu două camere în Constanţa poate fi închiriat începând de la 180 de euro în Tomis Nord, 235 de euro în zona Faleză Nord şi 250 de euro în Trocadero, în timp ce valorile minime pentru două camere în Iaşi sunt cuprinse între 170 de euro şi 250 de euro.

    Pe segmentul apartamentelor cu trei camere, în Bucureşti acestea pot fi închiriate începând cu 245 de euro în Berceni, cu 230 de euro în Militari, cu 250 de euro în Drumul Taberei şi Titan, cu 400 de euro lângă Mall Vitan, cu 320 de euro în Dristor şi cu 300 de euro în Tineretului.

    În Cluj-Napoca, la trei camere, preţurile minime sunt de 270 de euro în Mănăştur, 290 de euro în Zorilor, 320 de euro în Gheorgheni şi 350 de euro în Mărăşti.

    Preţurile apartamentelor cu trei camere din Timişoara pornesc de la 270 de euro pe lună în Circumvalaţiunii şi Complex Studenţesc, de la 280 de euro în Lipovei şi de la 300 de euroîn Girocului, iar în Braşov minimul cerut în Astra, dar şi în zona centrală, este de 250 de euro, faţă de 260 de euro în Răcădău.

    La Constanţa, proprietarii de apartamnete cu trei camere solicită minim 200 de euro în Tomis Nord, 275 de euro în zona Faleză Nord şi de la 350 de euro în Trocadero.

    Pentru locuinţele cu trei camere în Iaşi, preţurile se situează între 300 de euro în Nicolina şi 400 de euro în Copou.

  • Lukoil vrea să învie cel mai bun ulei de motor din perioada comunistă, uitat de români în ultimii 25 de ani

    Felix Dragu enumeră repede numele principalilor săi concurenţi: Total, Chevron, Repsol, Castrol, Prista Oil, Mol. Se raportează la ei cu multă seriozitate, aceştia fiind motivul pentru care produsele sale au deocamdată doar 20% dintr-o piaţă care nu creşte foarte repede şi pe care o cunosc în detaliu doar specialiştii, fie ei producători de ulei, inginerii din fabrici, producători de maşini sau mecanicii din service-urile auto. Piaţa de uleiuri din România continuă să scadă de câţiva ani încoace, odată din cauza problemelor economice, dar în special pe fondul performanţei mai bune a uleiurilor, care au o durată de viaţă mai lungă decât în trecut.

    În 2006, când Lukoil separa fabrica de ulei în vederea câştigării de cotă de piaţă, volumul total al pieţei era de 180.000 de tone, după cum arată datele Lubrichem, Patronatul Producătorilor şi Importatorilor de Lubrifianţi, Chimicale şi Accesorii Auto. În 2008, piaţa s-a contractat până la 160.000 de tone, pentru ca din 2010 să se menţină la un volum de 100.000 de tone. Dintre acestea, aproximativ 70.000 de tone reprezintă piaţa industrială. La un preţ mediu de 2.000 de euro pe tonă, vorbim despre o piaţă de 200 de milioane de euro.

    Dragu lucrează în Lukoil de la sfârşitul anilor ’90. S-a angajat imediat după facultate ca economist la rafinăria Petrotel Lukoil, s-a mutat apoi la Bucureşti şi a condus divizia de raportare financiară a Lukoil România, iar din 2007 s-a mutat pe poziţia de CFO la Lukoil Lubricants Eastern Europe.

    Conducerea rafinăriei Petrotel Lukoil a decis în 2006 să separe producţia de ulei de rafinărie. În 2005, această măsură fusese luată în rafinăriile grupului din Rusia, fiind apoi urmată de toate rafinăriile din grup. „Lukoil a separat divizia de uleiuri pentru a căuta separat soluţii şi resurse pentru noi tehnologii pe această piaţă care diferă de cea a produselor albe“, explică Felix Dragu, care ocupă de anul trecut funcţia de director general al companiei. Din 2005, Lukoil Lubricants a urcat pe locul 7 în topul internaţional al producătorilor de ulei dominat autoritar de Shell, Mobil sau Chevron.

    Divizia din România, care coordonează un cluster regional de zece ţări (Bulgaria, Serbia, Croaţia, Muntenegru, Grecia, Cipru, Albania, Malta, Macedonia, Italia), livrează deocamdată cea mai mare parte a producţiei pe piaţa locală, unde merg 70% din cele 40.000 de tone produse anual la fabrica din Ploieşti. Facilitatea de producţie a Lukoil Lubricants Eastern Europe se află la Ploieşti, în incinta rafinăriei.

    De la separarea producţiei, Felix Dragu spune că singurele relaţii comerciale dintre cele două fabrici „sunt că noi luăm de la ei curent electric şi utilităţi, iar noi le vindem ulei“. În fabrică lucrează acum 99 de persoane, dintre care 80% sunt în zona de producţie şi restul administrativ şi vânzări, iar aceştia scot pe piaţă o gamă de 140 de produse constante, dintre cele 600 ale grupului Lukoil. „Gama noastră este compusă din produse regionale, specifice pentru un anumit tip de climă şi consum din clusterul nostru. Practic, noi producem pentru clusterul nostru, care este Europa“, spune Felix Dragu. Cea mai importantă parte a producţiei, 70%, merge în România, unde cota de piaţă a companiei este de 20%, în Bulgaria, unde cota de piaţă este de 11%, dar şi în toată reţeaua de benzinării a Lukoil din Europa. După cum spune Felix Dragu, vânzările de ulei din benzinării reprezintă o parte foarte mică din vânzări, fiind considerate vânzări de urgenţă. De asemenea, directorul LLK Eastern Europe crede că vânzările de ulei din hipermarketuri se vor reduce mult, deoarece şoferii care îşi schimbă singuri uleiul devin o excepţie.

  • Alibaba, cel mai bun pariu pe viitoarea Chină

    Compania, la care Yahoo deţine o participaţie de 22,4%, ţinteşte o evaluare de până la 162,7 miliarde de dolari, care ar depăşi 95% din evaluarea indicelui Standard & Poor’s 500. Procesul ofertei publice iniţiale se apropie de faza finală, preţul urmând să fie anunţat pe 18 septembrie, iar acţiunile să fie tranzacţionate o zi mai târziu. Alibaba intenţionează să vândă 320,1 milioane de certificate americane de depozit, la un preţ de 60-66 dolari pe unitate. La nivelul superior al intervalului de preţ propus, Alibaba ar fi a treia cea mai valoroasă companie de Internet listată pe Wall Street, după Google şi Facebook.

    CHIAR ŞI LA NIVELUL SUPERIOR AL INTERVALULUI DE PREŢ, EVALUAREA ALIBABA AR FI SUB ESTIMĂRILE MEDII ALE ANALIŞTILOR DIN LUNA IULIE, DE 187 DE MILIARDE DE DOLARI. Acest fapt conferă Alibaba, cea mai mare companie de comerţ online din China, spaţiu de majorare a preţului din ofertă, pe măsura creşterii cererii din partea managerilor de fonduri în timpul întâlnirilor cu aceştia, consideră Henry Guo, analist la JG Capital.
    Alibaba ar putea tempera creşterea evaluării companiei, potrivit unor analişti, pentru a evita problemele cu care s-a confruntat Facebook la listarea din mai 2012. Analiştii respectivi anticipează că Alibaba se va evalua la 154 de miliarde de dolari, după aplicarea unui discount.

    EXPERIENŢA FACEBOOK
    Facebook a avut un preţ ţintă al acţiunilor de 104 miliarde de dolari la listarea din 2012, dar a pierdut jumătate din capitalizarea de piaţă, investitorii fiind îngrijoraţi de încetinirea creşterii şi strategia companiei pe segmentul serviciilor mobile. Ulterior, acţiunile Facebook şi-au revenit, iar pe 8 septembrie au atins pentru prima oară o capitalizare de piaţă de peste 200 miliarde dolari, obţinând acest rezultat în mai puţin timp decât i-a fost necesar principalului competitor, Google.

    Astfel, Facebook a depăşit companii vechi din domeniul tehnologiei, cum ar fi IBM, Intel şi Oracle. Totodată, reţeaua socială a întrecut Coca-Cola, Toyota sau Bank of America, în urma creşterii valorii acţiunilor cu 0,8%.

    La mai puţin de doi ani şi jumătate de la listarea pe bursă din februarie 2012, capitalizarea de piaţă a Facebook a ajuns la 200,9 miliarde de dolari, adică jumătate din valoarea competitorului Google din prezent, 400,4 miliarde de dolari. Prin comparaţie, capitalizarea Google a atins nivelul de 200 de miliarde de dolari în octombrie 2007, după oferta publică iniţială din 2004, dar a scăzut rapid, odată cu întreaga piaţă, în 2008. În decembrie 2009, Google a depăşit din nou pragul de 200 de miliarde de dolari, iar din 2012 până în prezent valoarea companiei a crescut cu peste 75%. Cele două companii concurează pe piaţa publicităţii online şi luptă pentru supremaţia pe Internet prin aplicaţiile şi serviciile oferite.

    Nivelul record al capitalizării Facebook a fost înregistrat după ce compania a anunţat că serviciul video pe care îl oferă utilizatorilor este tot mai accesat, ceea ce deschide calea către o nouă formă de publicitate contra cost, care ar creşte veniturile companiei.

    Compania deţinută de Mark Zuckerberg a cheltuit miliarde de dolari pentru a cumpăra start-up-urile care ameninţau poziţia Facebook în social media, inclusiv Instagram şi WhatsApp Messenger. Strategia companiei de a despărţi aplicaţia mobilă Facebook în mai multe aplicaţii a atras investitorii, deşi a nemulţumit mai mulţi utilizatori, care au contestat decizia Facebook de a separa chat-ul de aplicaţia principală.

    LEADERSHIPUL ALIBABA
    Listarea Alibaba vine pe fondul dezvoltării puternice a pieţei de comerţ online din China, dar investitorii trebuie să analizeze riscurile de a cumpăra acţiunile companiei din Hangzhou. Alibaba, a cărei prezenţă pe piaţă poate fi comparată cu cea a eBay şi Amazon, are un stil de guvernanţă închis şi o structură de proprietate care ar putea fi contestată de guvernul chinez.

    Alibaba şi acţionarii săi, între care Yahoo, preşedintele Jack Ma şi vicepreşedintele Joe Tsai, intenţionează să vândă acţiuni echivalente cu o participaţie de 13%. Acţiunile vor fi listate la New York Stock Exchange şi vor avea simbolul BABA.

    ”Credem un lucru, astăzi va fi greu, mâine şi mai greu, dar poimâine va fi minunat. Aşa că trebuie să muncim foarte mult pentru a supravieţui unei călătorii lungi„, a afirmat Ma în prezentarea companiei.

    Tsai urmează să vândă 4,25 milioane de acţiuni, din care va câştiga 280 de milioane de dolari, la nivelul maxim al preţului din ofertă. Ma va vinde 12,75 de milioane de acţiuni, pentru până la 841 de milioane de dolari.

    ază Garnry.

  • IKEA retrage de pe piaţă un leagăn pentru copii

    “În urma utilizării leagănelor pentru copii GUNGGUNG, s-a observat riscul ca sistemul de suspendare să se desprindă de structura de suport. Ca urmare, produsul a fost retras de la vânzare din toate magazinele IKEA din lume.

    Produsele GUNGGUNG retrase de pe piaţă au următoarele coduri: 702-439-72, 502-439-73, 302-439-74 şi 402-730-36. Numai produsele menţionate mai sus sunt incluse în această acţiune de retragere de produs”, se arată în comunicatul companiei.

    KEA deţine 280 de magazine în 26 de ţări şi are 127.000 de angajaţi. În România, magazinul IKEA a fost deschis în martie 2007. Magazinul IKEA din România a fost al 253-lea deschis în a 35-a ţară. Până în luna martie 2010 a fost operat în sistem de franciză locală, iar după aceea IKEA România a devenit parte din IKEA Group.
     

  • Ei sunt perdanţii tăcuţi ai crizei

    Într-un raport pregătit pentru o reuniune G20, instituţia arată că în ţările G20 sunt peste 100 mil. şomeri, iar alţi 447 mil. de cetăţeni, deşi au loc de muncă, nu reuşesc să iasă din sărăcie, trăind cu un venit de mai puţin de 2 dolari pe zi. În ciuda unui reviriment economic moderat în 2013-2014, creşterea economică globală este aşteptată să rămână insuficientă în viitorul previzibil, cu pieţe ale muncii slabe, care vor frâna consumul şi investiţiile.

    Banca Mondială notează că slăbiciunea creşterii economice afectează atât perspectivele de angajare, cât şi perspectivele de creştere a salariilor, ţinând cont că salariul real a stagnat după criză în multe ţări G20 şi chiar a scăzut în altele.

  • Partea nevăzută a luptei dintre Samsung şi Apple

    Una dintre cele mai mari lupte din istoria corporaţiilor se dă de ani buni între Samsung şi Apple, cei mai mari jucători de pe piaţa producătorilor de smartphone-uri. Totul a început atunci când Steve Jobs a prezentat lumii iPhone-ul, proiectul secret la care compania americană a lucrat mai bine de cinci ani. La scurt timp după, Samsung, la acea vreme o companie care producea piese pentru Apple, a lansat Galaxy S, un model de smartphone cu similar iPhone-ului.

    Steve Jobs şi Tim Cook, atunci Chief Operating Officer al Apple, au acuzat compania coreeană că au furat planurile şi designul telefonului. Cei doi au acţionat în judecată Samsung, acela fiind începutul unei lungi şi costisitoare lupte.

    După zeci de procese şi decizii, Samsung a fost obligată să achite despăgubiri de 1 miliard de dolari celor de la Apple. Pierderile suferite însă de americani au fost mult mai mari, iar modelul coreean a reuşit, în cei mai mulţi ani, să se apropie ca vânzări de iPhone.

    Motivul pentru care Samsung este lider de piaţă, având o cotă aproape dublă decât Apple, este diversitatea modelelor produse. În vreme ce Tim Cook preferă să rămână adept viziunii lui Steve Jobs, bazându-se pe un singur model, coreenii se pot lăuda cu zeci de telefoane lansate anual.

    Indiferent de modul în care piaţa de telefoane va evolua, este greu de crezut că Samsung ar putea pierde poziţia pe care o ocupă, cel puţin în următorii ani. Chiar dacă branduri din a doua linie, precum Huawei, LG sau Lenovo încep să producă modele de o calitate superioară, iar Nokia şi Blackberry încearcă să revină pe piaţă, Samsung şi Apple par a fi companiile spre care cumpărătorii se îndreaptă mai întâi.

  • Bărbaţii din România plătesc 26.000 de euro pe zi pentru Viagra şi alte pastile care tratează impotenţa

    Filmul „Love and Other Drugs“, o comedie romantică din 2010, descrie poate cel mai bine impactul avut de substanţa magică citrat de sildenafil în rândul clienţilor din Statele Unite ale Americii odată cu lansarea pe piaţă. Pelicula descrie povestea unui reprezentant medical responsabil de distribuirea primelor mostre de Viagra către bărbaţi, în 1998. De la liste de aşteptare şi până la bărbaţi care şi-au salvat căsnicia, Viagra a ajuns în scurt timp unul dintre cele mai vândute medicamente din SUA. Iar munca reprezentanţilor medicali se transformase brusc în cel mai uşor job avut vreodată, după ce pacienţii făceau coadă la medic pentru a obţine o reţetă.

    Treptat, molecula s-a răspândit pe toate continentele, fiind unul dintre cele mai răsunătoare succese ale americanilor de la Pfizer, producătorul de medicamente american care practic a inventat termenul de „disfuncţii erectile“, o afecţiune tratată până atunci doar chirurgical sau cu remedii naturiste. Timp de cinci ani, Viagra a controlat o piaţă a disfuncţiilor erectile unde concurenţii lipseau.

    Abia la sfârşitul anului 2003, Levitra, produs de Bayer, şi Cialis, produs de Eli Lilly, medicamente care aveau să devină principalii concurenţi ai Viagra, obţineau aprobarea Food and Drug Administration (FDA), autoritatea de resort din SUA, intrând treptat în lupta pentru câştigarea de cotă de piaţă. La mai bine de un deceniu de la lansare, Viagra încă generează pentru Pfizer vânzări de 2 miliarde de dolari la nivel global, însă în lupta pentru arma secretă a bărbaţilor au intrat în ultimele 12 luni alte zeci de companii după ce brevetul companiei pentru descoperirea acestei substanţe expiră în tot mai multe ţări.

    Dacă în 2000 Viagra controla peste 90% din piaţa medicamentelor destinate disfuncţiilor erectile, în 2007 aceasta a coborât sub 50%. Cota de piaţă a Viagra la nivel global a ajuns la mai puţin de 40% anul trecut, conform datelor IMS Health. Judson Clark, un analist în cadrul Edward Jones, previzionează că vânzările de Viagra vor continua să scadă cu 5% în fiecare an, potrivit AP.

    O pastilă Viagra costă circa 35-40 de lei pe piaţa din România, însă alternativele mai ieftine pot avea preţuri mai mici de până la zece ori. Din vara anului trecut, patentul Viagra a expirat în statele Uniunii Europene şi Canada, în timp ce SUA recunoaşte „monopolul“ pastilei albastre încă cinci ani, după ce FDA a prelungit patentul care expira în martie 2012 până în martie 2020. Piaţa americană este cea mai importantă pentru companiile care produc astel de medicamente, potrivit statisticilor citate de presa de peste ocean, dat fiind că India şi China au permis de mulţi ani existenţa unor pastile similare, dar fabricate local, ca urmare a preţului prohibitiv pentru locuitorii celor două ţări. Brevetele pentru Cialis şi Levitra urmează să expire în 2017 şi respectiv 2018 pe piaţa americană. Jumătate din vânzările de Viagra ale Pfizer provin însă din alte pieţe decât SUA.

    Prima măsură luată de Pfizer odată cu expirarea brevetului în Europa a fost cea a demarării vânzării online a Viagra pe propriul site, potrivit Associated Press. Se întâmpla în vara anului trecut, după ce compania a dat publicităţii rezultatele unui studiu intern care arăta dimensiunea uriaşă a vânzărilor de produse contrafăcute. Oficialii companiei Pfizer au cumpărat în 2011 Viagra de la cele mai populare 22 de farmacii de pe internet şi au testat pastilele în laboratoare, descoperind că 77% dintre acestea nu erau originale. Mai mult, majoritatea aveau jumătate sau mai puţin de jumătate din substanţa activă responsabilă de creşterea performanţelor sexuale. Sunt bine cunoscute campaniile de publicitate online care promit potenţialilor clienţi preţuri cu 95% mai mici decât preţul pieţei pentru o cutie de Viagra, iar credulii care cad în capcană sunt de ordinul milioanelor, potrivit AP. Jumătate dintre cei care consumă sau ar vrea să consume Viagra consideră că preţul este mai mare decât şi-ar putea permite şi preferă variantele mai ieftine, se arată într-o cercetare a New Jersey Medical School.

    Oricum, lista medicamentelor care conţin substanţa sildenafil este acum generoasă, în piaţa românească întrând jucători precum KRKA cu brandul Vizarsin, Zentiva cu Vigrande, dar şi Terapia, Actavis şi Dr. Reddy’s, Teva sau Polpharma. Preţurile pentru varianta generică a Viagra variază între 10 şi 20 de lei pentru o pastilă, aşadar la un preţ cu peste jumătate mai mic.

  • Şapte ani şi de la capăt. Reprezentanţii mediului de afaceri vorbesc despre adaptarea la „noua realitate economică”

    “PONDEREA MICĂ DE ACUM A AFACERILOR DIN ROMÂNIA ÎN TOPUL REGIONAL ÎNSEAMNĂ, POTRIVIT  ANALIŞTILOR, UN POTENŢIAL MAI MARE DE CREŞTERE ÎN URMĂTORII ANI, MAI ALES CĂ, AN DE AN, RITMUL ÎNREGISTRAT DE MULTINAŢIONALELE PREZENTE PE PIAŢA LOCALĂ ÎL DEPĂŞEŞTE CU MULT PE CEL AL FILIALELOR DIN ŢĂRI PRECUM CEHIA, UNGARIA ŞI POLONIA“, scria pe un ton optimist Business Magazin în 2007, într-un material în care prezenta topul celor mai puternice 500 de companii din regiunea Europei Centrale şi de Est realizat de compania de consultanţă Deloitte.

    Materialul de copertă al numărului respectiv prezenta boom-ul din imobiliare, iar primele 100 de companii din România înregistrau creşteri de 39 miliarde de euro, sau 40% din PIB. Se vorbea despre atractivitatea mediului de afaceri autohton, despre numărul mare de investitori care continuă să vină în România, despre profitul mai mare decât al celorlalte ţări din regiune şi despre perspectivele unei ţări în curs de maturizare. După şapte ani de criză, toate aceste predicţii s-au năruit, la fel ca afacerile în imobiliare. România ocupă, ca şi în 2007, locul cinci în clasamentul ţărilor din regiune, de data aceasta cu 42 de companii incluse în topul celor mai importante companii din Europa Centrală şi de Est, dominat de ţări precum Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Ucraina.

    Veniturile companiilor din România incluse în top au ajuns la o valoare cumulată de 43 miliarde de euro, nu foarte departe de valoarea de 25 de miliarde de euro pe care o aveau cele 32 de companii incluse în clasament în 2007, iar totalul veniturilor celor 500 de companii incluse în clasamentul anului 2014 este de 712 miliarde de euro. ”România este una dintre ţările care au crescut cel mai mult din regiune. În comparaţie cu peisajul aparent sumbru şi destul de auster al economiei Europei Centrale şi de Est, România a avut performanţe aproape spectaculoase: (…) 29 de companii au crescut, 16 şi-au îmbunătăţit poziţia în clasament, 11 au intrat în top şi am înregistrat cel mai mare salt la nivel regional, cu Ford“, spune George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, la prezentarea clasamentului din acest an, pe seama unei creşteri cu aproximativ 10% faţă de anul anterior. Totuşi, cea mai mare com-panie din Europa Centrală a rămas, la fel ca în 2007, PKN Orlen (Polonia), urmată de MOL (Ungaria) şi Skoda (Cehia), Petrom, prima companie din topul românesc, ocupând abia locul 19 în regiune.

    Mucibabici este convins că cel mai important lucru pentru România este numărul de companii din top – pe măsură ce acesta creşte, ne îndreptăm spre locul patru, poziţia pe care el crede că o merităm din punct de vedere geografic şi demografic. Printre companiile recent intrate în clasament se numără Electrica (venituri de 1,16 mld. euro în 2013), Lidl România (cu venituri de 700,5 milioane de euro anul trecut) sau ADM România (642, 3 mil. euro). Clasamentul este condus de Petrom, noutatea după şapte ani fiind locul doi ocupat de Automobile Dacia, care a urcat în acest interval de timp două poziţii, pe seama cererii ridicate a Vestului pentru automobilele fabricate la Mioveni, dar şi datorită scăderii veniturilor unor companii precum Mittal Steel Galaţi şi Electrica. Ca şi în 2007, industria energiei şi a resurselor a fost un factor important în definirea  locului ocupat de România în clasament, cu venituri cumulate de 19,1 miliarde de euro.

    Cele mai dinamice continuă să fie şi în 2014 domeniile cu volume de vânzări mari, precum retailul (din cele şapte companii noi prezente în top, cinci sunt din industria bunurilor de larg consum) şi domeniile consolidate cu un număr restrâns de jucători importanţi precum telefonia, dar şi domeniile cu potenţial de export. Kaufland România a devenit cel mai puternic retailer din industria autohtonă, cu venituri de 1,6 miliarde de euro, iar Orange România a ieşit din top 10, aflându-se pe locul 228 în clasamentul general, cu venituri totale de 982,2 milioane de euro. ”Românii au un apetit ridicat pentru noi tehnologii. 30% din români sunt echipaţi în medie cu smartphone-uri, în timp ce în alte state din Vest proporţia este de peste 50-60%. În magazinele noastre, jumătate din cei care intră cumpără un smartphone. Există un mare potenţial în România„ , explică Jean-François Fallacher, CEO al Orange, încrezător în perioada care va urma. Mittal Steel Galaţi şi Dacia se aflau în 2007 aproape de locul 10 în sectorul de producţie, ţintă pe care doar Dacia a atins-o anul acesta. ArcelorMittal a acumulat în perioada 2009-2013 pierderi de 757 mil. euro, potrivit calculelor ZF,  iar cifra de afaceri a scăzut cu peste 30%, până la 837 milioane de euro. Dacia în schimb a urcat puternic în clasament, fiind a doua companie de pe piaţa autohtonă, cu venituri cumulate de 4,1 miliarde de euro şi ocupând locul 26 în topul celor 500 de companii.

    DACĂ ÎN 2007 ÎN CLASAMENTUL CELOR 50 DE BĂNCI INCLUSE ÎN TOP  EXISTAU TREI BĂNCI DIN ROMÂNIA, anul trecut numărul acestora a ajuns la şase, cu o valoare totală a activelor de 51,1 miliarde de euro, în scădere uşoară faţă de anul anterior, când suma activelor a fost de 52,1 miliarde de euro. Banca Comercială Română şi-a păstrat prima poziţie, dar Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania au înregistrat cele mai mari creşteri. ”Acum cota de piaţă nu mai este lucrul prioritar, băncile trebuie să se uite la profitabilitate. Multe dintre acestea au ales să îşi vândă creditele neperformante şi încearcă să facă ordine, iar următoarea provocare va fi concentrarea pe relaţia cu clienţii şi pe produsele care să le îndeplinească nevoile„, potrivit reprezentanţilor Deloitte.

    ”Dacă ne uităm la Piaţa Victoriei, în afara de un Starbucks şi câteva farmacii, vedem numai bănci. Aceasta este principala problemă a sistemului bancar. Foarte puţine bănci au investit în servicii de nişă„, observă Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, cu privire la una dintre problemele băncilor de pe piaţa autohtonă. ”România este geografia noastră. Acţionarii Băncii Transilvania nu au avut cum să decidă reducerea expunerii pe România. A fost şi o oportunitate, dar şi un război adevărat, să creşti pe o piaţă în scădere. În banking, ca şi în alte sectoare acţionarii investesc bani acolo unde câştigă bani. Când se luptă cu creditele neperformante, băncile nu au un apetit de risc, nu sunt prietenoase.“ 

    De anul viitor, băncile vor fi nevoite să îşi folosească lichiditatea, iar astfel concurenţa se va intensifica, potrivit lui Tetik: ”Vremurile în care banii se făceau uşor au trecut. Vorbim despre o imensă lichiditate în piaţă, care nu este ghidată către economia reală încă. (…) Lichiditatea trebuie folosită pentru că băncile încep să piardă bani deoarece nu folosesc această lichiditate. Reintrăm într-o perioadă de creştere, dar nu vorbim despre creşterile din perioada 2005-2006, care nu sunt sănătoase şi nici nu sunt de dorit. Dacă PIB-ul ar creşte cu 5%, iar sistemul bancar cu 50%, ar fi un sentiment de bubble“.

  • Şapte ani şi de la capăt. Reprezentanţii mediului de afaceri vorbesc despre adaptarea la „noua realitate economică”

    “PONDEREA MICĂ DE ACUM A AFACERILOR DIN ROMÂNIA ÎN TOPUL REGIONAL ÎNSEAMNĂ, POTRIVIT  ANALIŞTILOR, UN POTENŢIAL MAI MARE DE CREŞTERE ÎN URMĂTORII ANI, MAI ALES CĂ, AN DE AN, RITMUL ÎNREGISTRAT DE MULTINAŢIONALELE PREZENTE PE PIAŢA LOCALĂ ÎL DEPĂŞEŞTE CU MULT PE CEL AL FILIALELOR DIN ŢĂRI PRECUM CEHIA, UNGARIA ŞI POLONIA“, scria pe un ton optimist Business Magazin în 2007, într-un material în care prezenta topul celor mai puternice 500 de companii din regiunea Europei Centrale şi de Est realizat de compania de consultanţă Deloitte.

    Materialul de copertă al numărului respectiv prezenta boom-ul din imobiliare, iar primele 100 de companii din România înregistrau creşteri de 39 miliarde de euro, sau 40% din PIB. Se vorbea despre atractivitatea mediului de afaceri autohton, despre numărul mare de investitori care continuă să vină în România, despre profitul mai mare decât al celorlalte ţări din regiune şi despre perspectivele unei ţări în curs de maturizare. După şapte ani de criză, toate aceste predicţii s-au năruit, la fel ca afacerile în imobiliare. România ocupă, ca şi în 2007, locul cinci în clasamentul ţărilor din regiune, de data aceasta cu 42 de companii incluse în topul celor mai importante companii din Europa Centrală şi de Est, dominat de ţări precum Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Ucraina.

    Veniturile companiilor din România incluse în top au ajuns la o valoare cumulată de 43 miliarde de euro, nu foarte departe de valoarea de 25 de miliarde de euro pe care o aveau cele 32 de companii incluse în clasament în 2007, iar totalul veniturilor celor 500 de companii incluse în clasamentul anului 2014 este de 712 miliarde de euro. ”România este una dintre ţările care au crescut cel mai mult din regiune. În comparaţie cu peisajul aparent sumbru şi destul de auster al economiei Europei Centrale şi de Est, România a avut performanţe aproape spectaculoase: (…) 29 de companii au crescut, 16 şi-au îmbunătăţit poziţia în clasament, 11 au intrat în top şi am înregistrat cel mai mare salt la nivel regional, cu Ford“, spune George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, la prezentarea clasamentului din acest an, pe seama unei creşteri cu aproximativ 10% faţă de anul anterior. Totuşi, cea mai mare com-panie din Europa Centrală a rămas, la fel ca în 2007, PKN Orlen (Polonia), urmată de MOL (Ungaria) şi Skoda (Cehia), Petrom, prima companie din topul românesc, ocupând abia locul 19 în regiune.

    Mucibabici este convins că cel mai important lucru pentru România este numărul de companii din top – pe măsură ce acesta creşte, ne îndreptăm spre locul patru, poziţia pe care el crede că o merităm din punct de vedere geografic şi demografic. Printre companiile recent intrate în clasament se numără Electrica (venituri de 1,16 mld. euro în 2013), Lidl România (cu venituri de 700,5 milioane de euro anul trecut) sau ADM România (642, 3 mil. euro). Clasamentul este condus de Petrom, noutatea după şapte ani fiind locul doi ocupat de Automobile Dacia, care a urcat în acest interval de timp două poziţii, pe seama cererii ridicate a Vestului pentru automobilele fabricate la Mioveni, dar şi datorită scăderii veniturilor unor companii precum Mittal Steel Galaţi şi Electrica. Ca şi în 2007, industria energiei şi a resurselor a fost un factor important în definirea  locului ocupat de România în clasament, cu venituri cumulate de 19,1 miliarde de euro.

    Cele mai dinamice continuă să fie şi în 2014 domeniile cu volume de vânzări mari, precum retailul (din cele şapte companii noi prezente în top, cinci sunt din industria bunurilor de larg consum) şi domeniile consolidate cu un număr restrâns de jucători importanţi precum telefonia, dar şi domeniile cu potenţial de export. Kaufland România a devenit cel mai puternic retailer din industria autohtonă, cu venituri de 1,6 miliarde de euro, iar Orange România a ieşit din top 10, aflându-se pe locul 228 în clasamentul general, cu venituri totale de 982,2 milioane de euro. ”Românii au un apetit ridicat pentru noi tehnologii. 30% din români sunt echipaţi în medie cu smartphone-uri, în timp ce în alte state din Vest proporţia este de peste 50-60%. În magazinele noastre, jumătate din cei care intră cumpără un smartphone. Există un mare potenţial în România„ , explică Jean-François Fallacher, CEO al Orange, încrezător în perioada care va urma. Mittal Steel Galaţi şi Dacia se aflau în 2007 aproape de locul 10 în sectorul de producţie, ţintă pe care doar Dacia a atins-o anul acesta. ArcelorMittal a acumulat în perioada 2009-2013 pierderi de 757 mil. euro, potrivit calculelor ZF,  iar cifra de afaceri a scăzut cu peste 30%, până la 837 milioane de euro. Dacia în schimb a urcat puternic în clasament, fiind a doua companie de pe piaţa autohtonă, cu venituri cumulate de 4,1 miliarde de euro şi ocupând locul 26 în topul celor 500 de companii.

    DACĂ ÎN 2007 ÎN CLASAMENTUL CELOR 50 DE BĂNCI INCLUSE ÎN TOP  EXISTAU TREI BĂNCI DIN ROMÂNIA, anul trecut numărul acestora a ajuns la şase, cu o valoare totală a activelor de 51,1 miliarde de euro, în scădere uşoară faţă de anul anterior, când suma activelor a fost de 52,1 miliarde de euro. Banca Comercială Română şi-a păstrat prima poziţie, dar Raiffeisen Bank şi Banca Transilvania au înregistrat cele mai mari creşteri. ”Acum cota de piaţă nu mai este lucrul prioritar, băncile trebuie să se uite la profitabilitate. Multe dintre acestea au ales să îşi vândă creditele neperformante şi încearcă să facă ordine, iar următoarea provocare va fi concentrarea pe relaţia cu clienţii şi pe produsele care să le îndeplinească nevoile„, potrivit reprezentanţilor Deloitte.

    ”Dacă ne uităm la Piaţa Victoriei, în afara de un Starbucks şi câteva farmacii, vedem numai bănci. Aceasta este principala problemă a sistemului bancar. Foarte puţine bănci au investit în servicii de nişă„, observă Omer Tetik, directorul general al Băncii Transilvania, cu privire la una dintre problemele băncilor de pe piaţa autohtonă. ”România este geografia noastră. Acţionarii Băncii Transilvania nu au avut cum să decidă reducerea expunerii pe România. A fost şi o oportunitate, dar şi un război adevărat, să creşti pe o piaţă în scădere. În banking, ca şi în alte sectoare acţionarii investesc bani acolo unde câştigă bani. Când se luptă cu creditele neperformante, băncile nu au un apetit de risc, nu sunt prietenoase.“ 

    De anul viitor, băncile vor fi nevoite să îşi folosească lichiditatea, iar astfel concurenţa se va intensifica, potrivit lui Tetik: ”Vremurile în care banii se făceau uşor au trecut. Vorbim despre o imensă lichiditate în piaţă, care nu este ghidată către economia reală încă. (…) Lichiditatea trebuie folosită pentru că băncile încep să piardă bani deoarece nu folosesc această lichiditate. Reintrăm într-o perioadă de creştere, dar nu vorbim despre creşterile din perioada 2005-2006, care nu sunt sănătoase şi nici nu sunt de dorit. Dacă PIB-ul ar creşte cu 5%, iar sistemul bancar cu 50%, ar fi un sentiment de bubble“.

  • Valoarea de piaţă a Facebook depăşeşte 200 de miliarde de dolari

    Facebook este cotată ca a 22-a companie din lume, în spatele Verizon şi peste Toyota.

    Acţiunile reţelei sociale au crescut cu peste 9% de la sfârşitul lunii iulie, atunci când rezultatele financiare pentru al doilea trimestru au depăşit aşteptările analiştilor.

    Vânzările aferente lunilor aprilie-iunie au arătat o creştere de 61% faţă de primele trei luni ale anului. Din totalul vânzărilor, mobile advertising-ul a reprezentat peste 60%.