BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Ponta: Aştept de la OMV şi Erste “un parteneriat onest” cu Guvernul. Cota de 16% şi Codul Muncii nu se schimbă

    “Mă văd cu ei şi pentru a discuta lucruri foarte concrete care ţin de investiţiile făcute şi de Erste şi de OMV în România. Aşteptarea mea publică de la aceste mari companii este să continue să investească în România. Asta este să aibă un parteneriat cât mai bun şi cât mai onest cu Guvernul României şi cu autorităţile române şi, evident, ca în orice negociere, să obţinem condiţii pentru România cât mai bune”, a precizat Ponta.

    Întrebat dacă la întâlnirea cu reprezentanţii OMV va discuta şi despre preţul carburanţilor, premierul a răspuns că “vom discuta despre toate problemele care ţin de OMV România”.

    El a precizat că, din punctul de vedere al atractivităţii României pentru investitori, “mesajul pe care vreau să-l dau tuturor investitorilor, în special, sigur, celor austrieci, dar şi celorlalţi cu care mă voi vedea, este un mesaj de stabilitate şi predictibilitate”, inclusiv în privinţa cotei unice de impozitare de 16%.

    “România nu este neatractivă din cauza cotei de impozitare, dimpotrivă, aceasta e foarte scăzută faţă de nivelul european. România are probleme în ceea ce priveşte birocraţia, utilizarea fondurilor europene – multe companii austriece au venit în proiecte care implicau fonduri structurale şi de coeziune pe care nu reuşim, după cum ştiţi, să le absorbim foarte bine -, are probleme de corupţie – acolo unde este cazul şi ne-au sesizat, evident că e treaba justiţiei asta, nu a Guvernului – şi probleme în ansamblu de stabilitate a legislaţiei în ceea ce priveşte mediul de afaceri”, a adăugat Ponta.

    Conform premierului, nu va fi modificată nici legislaţia muncii. “Peste 90% din actualul Cod al muncii il considerăm bun. Sunt câteva modificări pe care vrem să le facem în reglementarea conflictelor de muncă, a contractelor colective, dar în ansamblu, pentru investitori, legislaţia noastră nu este o legislaţie rea”, a precizat el. “Problema rămâne în continuare a contribuţiilor de asigurări sociale. Or, acolo ştiţi foarte bine decizia noastră ca în 2013 să avem o reducere a acestor contribuţii. Nu am vrut să mă angajez în faţa investitorilor, nu pot să fac acest lucru până nu avem discutat clar cu Fondul Monetar şi cu Comisia Europeană proiecţia bugetului pe 2013. Până atunci, nu vreau să fac promisiuni anticipate.”

    “Apreciez orice companie, pentru orice loc de muncă creat sau orice salariu dat unui angajat român, deoarece cu toţii ştim că Europa trece printr-o perioadă dificilă şi foarte riscantă”, a declarat Victor Ponta la Forumul economic România – Austria, organizat luni la Viena de Camera Economică Federală (WKO). “Am venit în această primă vizită pentru a-mi exprima recunoştinţa faţă de toate companiile austriece care investesc bani şi creează locuri de muncă şi pentru a transmite mesajul că ne pasă de investiţiile dumneavoastră şi am dori să găsim modalităţi, nu numai pentru a le garanta, dar şi pentru a vă încuraja să investiţi mai mult şi să aveţi o mai mare încredere în viitorul ţării mele.”

    Vizita în Austria include şi întâlniri cu preşedintele federal, cu cancelarul, preşedintele parlamentului şi primarul Vienei. Victor Ponta este însoţit de Lucian Isar, ministru delegat pentru mediul de afaceri, Ovidiu Silaghi, ministrul transporturilor, de consilierii Mihnea Constantinescu şi Eugen Todorovici, precum şi de Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei.

  • Opinie Indira Crasnea, Mediafax: Capii PDL şi-au salvat obrazul prin plecare

    Indiferent de ce se va decide în următoarea şedinţă a Colegiului Director, peste “epoca” Boc din viaţa democrat-liberalilor s-a aşternut sunetul goarnei stingerii. S-a încheiat, îngropat un fel de a face politică, au falimentat la şir stiluri, atitudini : a la Blaga, a la Oltean, a la Anastase, a la Udrea… Şi dacă în mintea celor care vor veni după ei nu se va întipări că suficienţa, “ochelarii de cal”, turmentarea cu infailibilitate n-au ce căuta într-o reţetă de succes, înseamnă că Boc&comp. au plecat degeaba şi că nimeni nu a învăţat nimic.

    Zgomotul acestei prăbuşiri abia dacă acoperă o realitate cruntă: nu prea sunt alţii care să ridice PDL din găleată. În umbra celor care acum îşi fac bagajele, oftând poate uşuraţi că s-a terminat, au înflorit unii după chipul şi asemănarea lor. “Delfini” şi “amante” după cum şi-au aruncat doamna Udrea şi domnul Blaga. Efemerul guvern Ungureanu este o dovadă grăitoare. Alţii nu au fost îngăduiţi, Cristi Preda şi colegii de rebeliune ciclică au fost toleraţi ca moft intelectualist.

    Şi pentru că în PDL vor rămâne doar nişte oarecare ca să stingă lumina, a răsărit domnul Falcă, cu un zâmbet larg şi stroboscopic, să anunţe naşterea în dureri şi penitenţă a unei mişcări de centru-dreapta. Visele cu ochii deschişi ale primarului de la Arad seamănă cu speranţele disperate ale aristocraţilor francezi în drum spre ghilotinele anului 1789.

    Da, este nevoie de o dreaptă puternică şi inspirată, după cum este nevoie şi de o stângă asemănătoare, pentru binele public. Da, este nevoie de o opoziţie viabilă şi valabilă. Dar cu cine? Se tot spune numele lui Ungureanu (Mihai şi Răzvan). Dar în urma “căzăturii” suferite, fostul premier al guvernului de scurtă respiraţie a pierdut şi bruma de simţ al realităţii, care se presupune că o avea. Ungureanu este atât de îmbibat de rosturile providenţiale pentru care crede că face umbră pământului, încât nicio terapie de “dezintoxicare” nu îl poate dezmetici.

    Şi dacă totuşi se va face “ceva” în care să se topească PDL şi din care să erupă mişcarea de dreapta, va fi pentru cineva încă bine ancorat în primul rând al actualităţii. Atât de preşedinte şi atât de singur: Traian Băsescu. Mai sunt câţiva care întreţin mitul de panaceu al preşedintelui. Astfel, cercul se închide.

    (Comentariu de Indira Crasnea, indira@mediafax.ro)

  • Şeful guvernului austriac susţine crearea unei uniuni bancare europene

    “Crearea euro în lipsa instrumentelor necesare de control a fost cu siguranţă o eroare. Statele Unite au o datorie mult mai mare decât cea a Europei, dar dispun de instrumentele necesare pentru administrarea ei”, a declarat Faymann publicaţiei Kurier et Osterreich.

    Cancelarul a spus că procesul va fi cu siguranţă îndelungat dar la capătul său va exista o uniune bancară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine mai are încredere în Est

    Zdenek Turek precizează din capul locului că mesajul lui către noul guvern e de angajament ferm al Citi faţă de piaţa românească, o piaţă esenţială pentru grup în această parte de lume, şi că apreciază progresele “majore” macroeconomice, de amploare a afacerilor locale, de infrastructură făcute de România. Adaugă că vizitează ţara de circa trei ori pe an, aşa încât afirmaţia lui despre progres nu-i retorică. “Ştiu că est-europenii sunt în general critici şi vorbesc mai ales despre ceea ce mai trebuie făcut, dar e de-ajuns doar un drum de la aeroport încoace, de pildă, spre centrul Bucureştiului, ca să vezi schimbările. Îmi amintesc ce goală era zona Băneasa, starea proastă a drumului, faptul că în afară de Dorobanţi nu aveai unde să-ţi faci cumpărăturile. Ah, şi să nu uit, prin ’98-’99 mi se spunea aici că România va avea nevoie de 20 de ani ca să intre în UE!”

    Cum compară criza de la sfârşitul anilor ’90, când România ajunsese aproape de incapacitatea de plată, cu cea de acum? “Aceea era o criză a României, care avea dificultăţi macroeconomice, în relaţiile cu FMI, era în criză de rezerve valutare. Îmi amintesc de guvernul tehnocratic al d-lui Isărescu, din 2000, care într-un singur an a reuşit să facă schimbări majore şi să repună ţara pe o direcţie bună. Acela a fost un moment favorabil. Azi însă, avem de-a face cu o criză de natură diferită, cu originea în afara României. Fosta guvernare (Boc-Ungureanu, n.red.) are un bilanţ macroeconomic şi de reforme foarte solid, astfel încât îngrijorările noastre nu la România se referă, ci la pericolul de contagiune din partea a ceea ce se întâmplă în zona euro.” Turek precizează însă că are încredere în capacitatea noului guvern şi a BNR de a gestiona situaţia, ţinând cont şi de angajamentele noilor guvernanţi de continuitate a politicilor economice şi a acordurilor cu UE-FMI.

    Într-o analiză de la finele lunii trecute, economiştii Citi specializaţi în pieţe emergente susţin că, deşi încetinirea creşterii economice şi scăderea inflaţiei ar reclama reduceri de dobânzi, fuga de risc a investitorilor va împinge ţările cu necesităţi mari de finanţare (între care Polonia, Turcia, Ungaria, Africa de Sud şi România) spre o politică monetară restrictivă, iar deprecierea accentuată a monedelor din martie încoace va determina o prudenţă sporită faţă de orice decizie de scădere a dobânzilor, astfel încât acestea din urmă vor rămâne în ansamblu neschimbate, cu câteva excepţii determinate de factori locali – Brazilia, Cehia, Ungaria sau India. În plus, în Europa de Sud-Est persistă riscul unui efect al accentuării crizei greceşti, dată fiind expunerea băncilor elene în Bulgaria, România, Serbia şi Turcia.

    “Prin urmare, cine vrea să relaxeze politica monetară trebuie să aibă un necesar redus de finanţare şi să fie departe de Grecia”, conchid analiştii Citi, care dau ca probabilă pentru România o nouă reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25% abia în martie 2013. “Riscurile la adresa creşterii economice rămân mari, din cauza crizei în derulare în zona euro şi a nesiguranţei asociate cu calendarul electoral pe 2012”, notează economiştii Citi, estimând pentru 2012 o creştere a PIB de 1,3%, o inflaţie de 3,5%, peste estimarea de 3,2% a BNR şi un deficit de cont curent uşor în creştere, la 4,5% din PIB. Majorarea creditului neguvernamental este estimată la 9,4%, faţă de 6,6% în 2011, iar investiţiile străine directe nete sunt aproximate la 3,4 mld. dolari, faţă de 2,7 anul trecut.

    Responsabilităţile lui Turek la ora actuală includ Rusia, Ucraina, Kazahstan, Cehia, Slovacia, Ungaria, România şi Bulgaria. “Vedem aici un potenţial mare de creştere a afacerilor noastre; chiar un progres de 1-2% al PIB este o oportunitate bună, ţinând cont de comparaţia cu ceea ce se întâmplă în alte ţări, care sunt deja tehnic sau faptic în recesiune”, afirmă bancherul. Consideră că România poate evita recesiunea, pentru că există în continuare suficient potenţial de creştere a cererii interne şi de investiţii, iar pentru investitori şi pentru bancheri rămâne o piaţă atractivă, în ciuda tendinţei de dezintermediere financiară care se manifestă în Est.

    Conform topului băncilor întocmit de ZF, Citibank România, controlată de Citibank SUA prin filiala din Irlanda, era la finele anului trecut a cincea bancă din sistem după valoarea profitului net (117 mil. lei) şi a 14-a după valoarea activelor (aproape 6 mld. lei). Concentrată pe afacerile cu clienţi multinaţionale, pe piaţa cardurilor de credit şi activitatea de management al averilor, banca “nu a înregistrat niciun recul major în niciuna dintre liniile de business”, afirmă Turek. Portofoliul de credite a crescut în 2011 cu 26% faţă de 2010, la 1,4 mld. lei, capitalul propriu a crescut cu 4%, la 606 mil. lei, activele cu 18%, profitul net cu 25%, rentabilitatea activelor a urcat de la 1,95% la 2,25%, iar rentabilitatea capitalurilor proprii a crescut de la 16,72% la 19,84%.

    În clasamentul din 2012 al băncilor, întocmit de Euromoney, Citibank România s-a clasat pe primul loc în segmentul corporate al tranzacţiilor pe piaţa valutară autohtonă, o reflectare locală a avansului la scară globală al grupului american, care la capitolul tranzacţii pe pieţe valutare a urcat pe locul al doilea în topul Euromoney, cu o cotă de piaţă de 12,26%, după Deutsche Bank, liderul mondial, a cărui cotă a coborât uşor la 14,57%. Pentru grupul american, care anul acesta face 200 de ani de existenţă, probabil e un cadou; pentru Europa e probabil o ameninţare, dat fiind că avansul în topul global s-a întâmplat pe seama scăderii cotei unor giganţi bancari ca Barclays şi UBS.

    Ce se va întâmpla însă cu zona euro şi cu UE? “Eu cred în Europa. Sunt european şi sunt fericit dacă suntem uniţi în Europa”, susţine Zdenek Turek, afirmând că soluţiile sunt politice mai degrabă decât economice şi că scenariul de bază luat de el în calcul e că guvernele vor găsi o cale de a ieşi din criză care să fie asumată de electorate şi credibilă pentru investitori, însă “rămâne de văzut cât de mult se vor adânci problemele înainte ca guvernele să ia deciziile potrivite”. E în interesul Europei să nu mai existe surprize de genul situaţiei din Grecia, iar în Europa de Est “deja există conduceri puternice, la nivelul guvernelor şi al băncilor centrale, capabile să reacţioneze la orice situaţie ar putea apărea”, adaugă bancherul ceh, precizând cu titlu de opinie personală că obiectivul de bază e ca productivitatea şi performanţa economică să fie ameliorate în statele mai slabe ale uniunii, iar nivelul consumului să se întoarcă la niveluri mai raţionale. “Altminteri, a împrumuta mai mulţi bani nu va fi niciodată o soluţie.”

  • Liderii guvernului român: Grecia nu trebuie să iasă din zona euro

    Vicepremierul Florin Georgescu, reponsabil de portofoliul Finanţelor, a afirmat că soluţia “înţeleaptă” pentru greci ar fi alegerea euro, deoarece “este mai puţin costisitoare şi mai puţin dureroasă”, potrivit Bloomberg. ” Sper că Grecia va rămâne în zona euro. România şi toate statele din regiune au fost deja afectate. Sper că nu vor fi afectate şi mai rău în viitor “, a declarat premierul Victor Ponta. Alegerile care au avut loc pe 6 mai în Grecia nu au rezultat în formarea unei coaliţii de gvuernare, partidele care s-au angajat să susţină măsurile de austeritate convenite cu UE şi FMI nereuşind să formeze majoritatea parlamentară.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Guvernarea USL, un copil cu prea multe moaşe

    După PNL, care voia desfiinţarea CAS, ministrul Mariana Câmpeanu a promis şi ea că sistemul de pensii va fi reformat, va fi mărit salariul minim, vor fi indexate pensiile şi va fi modificat Codul muncii. Excedat de situaţie, premierul Victor Ponta i-a rugat cu frumosul pe colegi să vorbească mai puţin, dat fiind contextul delicat al crizei europene, şi să precizeze că orice schimbare în sistemul fiscal se va face numai cu acordul UE-FMI-BM.

    Ca să arate că îi şi sancţionează pe cei ce vorbesc neîntrebaţi, Ponta l-a demis rapid pe Petre Lificiu, vicele ANRE, fiindcă a tratat majorarea cu 5% a tarifelor la energie îndemnându-i pe cetăţeni să stingă becul la baie când pleacă de acasă. Mult mai complicat va fi însă de reglat relaţia cu partenerii din USL care fie se opun unor măsuri anunţate de însuşi Victor Ponta (Crin Antonescu, liderul PNL, ostil taxei de solidaritate pentru bugetarii cu venituri peste 4.500 de euro), fie îi vâră continuu sub nas persoane controversate, cu potenţial de a pune în pericol guvernarea (cazul pesedistului nenumit care l-a recomandat pe Grăjdan pentru şefia ISC, spre folosul lui Adrian Năstase), fie se erijează în strategi ai guvernării (cazul lui Viorel Hrebenciuc, care a anunţat că preşedintele Traian Băsescu va fi suspendat în februarie 2013).

    Merită, în context, să ne amuzăm de felul cum, dintr-un funcţionar demis rapid de premierul Victor Ponta pentru gafa de a fi retras de capul lui Inspectoratul de Stat pentru Construcţii din dosarul Trofeul Calităţii în care e judecat ex-premierul Adrian Năstase, Constantin-Adrian Balaban-Grăjdan a ajuns peste noapte o figură misterioasă, creditată ba cu rolul de om de sacrificiu, numit de Ponta la ISC ca să-l scoată pe Adrian Năstase din sus-numitul dosar, ba cu rolul de om al DNA, pus de procurori să-i compromită pe Năstase şi Ponta. Judecând după felul cum trustul de presă al PC i-a luat apărarea la 22 mai, când Grăjdan a retras ISC din procesul Trofeul Calităţii, ideea de trimis ocult al DNA e ridicolă, însă fapt e că acţiunile lui Grăjdan au reuşit deja să umple cu noroi atât imaginea lui Adrian Năstase, sunat de Grăjdan la 6 dimineaţa în 22 mai, cât şi imaginea lui Victor Ponta, târât de “cadriştii” USL într-un scandal de care guvernarea se putea lipsi uşor dacă Grăjdan nu ajungea la şefia ISC.

  • Guvernul permite Poştei Române să îşi reeşaloneze la plată datoriile către alte instituţii de stat

    El a arătat că, în lipsa acestei decizii, Poşta Română ar fi intrat în insolvenţă şi ar fi riscat “închiderea”.

    Întrebat de jurnalişti dacă Guvernul a obţinut avizul Fondului Monetar Internaţional şi al Comisiei Europene pentru reeşalonarea datoriilor la Poşta Română, companie aflată pe lista unităţilor de stat monitorizate, premierul a afirmat că există toate aprobările necesare.

    În urmă cu două săptămâni, premierul a anunţat că va trimite Corpul de Control să verifice situaţia de la Poşta Română şi Agenţia Domeniilor Statului, după ce a primit date care relevă că aceste două companii se află într-o situaţie economică dificilă, Poşta fiind chiar în pericol de insolvenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul vrea să impoziteze suplimentar bugetarii care câştigă peste 4.500 lei lunar

    El a amintit că Guvernul USL intenţionează să aplice de anul viitor cote diferenţiate de impozit, în funcţie de nivelul salariilor. “În plus faţă de acest sistem fiscal, dacă va fi cazul şi dacă se va dovedi o idee bună, în special în zona bugetară, pentru că nu vreau să dăm semnale negative în zona privată care deja a suferit destul de multe în urma crizei, pentru cei care au venituri mari de la buget, de peste 4.500 lei pe lună, acolo poate fi vorba de o taxă de solidaritate. O taxă de 16 plus încă 16 peste ceea ce depăşeşte 1.000 de euro pe lună”, a spus Ponta, la Prima TV.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Populaţia şi firmele vor plăti impozite similare pentru imobile, în funcţie de destinaţie

    “Vom revizui baza de impozitare pentru impozitele pe proprietate, care va varia în funcţie de destinaţia proprietăţii şi nu în funcţie de contribuabil (persoană fizică sau persoană juridică – n.r.)”, se arată în scrisoarea de intenţie trimisă de Guvern la Fondul Monetar Internaţional.

    În aceste condiţii, impozitul plătit de o persoană fizică sau o firmă ar putea fi similar dacă imobilele deţinute au aceeaşi destinaţie.

    În prezent, impozitele pe imobile au regimuri diferenţiate în funcţie de natura proprietarului, fiind de regulă mult mai mici pentru persoane decât în cazul firmelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BVB speră să convingă Guvernul să listeze companiile de stat doar pe piaţa locală

    “Cred că este un pas greşit să facem de la început duble listări. Ar trebui să încurajam listarea aici (la BVB, n.r), să dezvoltăm piaţa locală. Sperăm că vom convinge guvernul să facă listări doar aici.

    Dacă vor vrea în continuare şi pe altă Bursă, nu ne putem opune, dar guvernul trebuie să înţeleagă că este nevoie de dezvoltarea pieţei locale.

    Avem calculatoare şi aici şi pot fi cumpărate acţiuni de către investitorii străini şi de pe această piaţă”, a spus Paul, prezent la deschiderea şedinţei bursiere de marţi, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea programului CFA (Chartered Financial Analyst – Asociaţia profesională a analiştilor financiari certificaţi internaţional).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro