Ambasadorul Mark Gitenstein a spus, la o conferinţă care a avut loc la Parlament, că în România companiile de stat sunt o resursă semnificativă, neexploatată, care poate relansa economia către o creştere sustenabilă pe termen lung. “Aşa cum FMI a spus de mai multe ori, companiile controlate de stat au nevoie urgentă de o reformă accelerată, care să le facă eficiente şi să le transforme în afaceri generatoare de profit şi nu depozitare de influenţă politică şi nepotism”, a spus Gitenstein.
Tag: sua
-
De ce-l acuză americanii pe Putin de fraudă. Alegerile din Rusia în imagini (GALERIE FOTO)
Partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin obţine majoritatea absolută în Camera inferioară a Parlamentului (Duma) cu 238 de deputaţi din totalul de 450, potrivit datelor “repartizării preliminare mandatelor”, a anunţat luni Comisia Electorală, citată de agenţia de presă Mediafax. Alegerile legislative ruse, câştigate de partidul aflat la putere, Rusia Unită, au fost marcate de “încălcări frecvente” în cadrul numărării voturilor, în special introducerea în urnă a unor buletine suplimentare, potrivit unui comunicat difuzat luni de observatorii electorali ai OSCE.
Premierul rus Vladimir Putin a acuzat-o joi pe secretarul american de stat Hillary Clinton că a “dat semnalul de plecare” pentru contestarea rezultatelor alegerilor legislative şi a apreciat că opozanţii au acţionat “cu susţinerea” Washingtonului. Putin a mai declarat că în Rusia “nimeni nu vrea haos” către care ar duce, conform acestuia, “scenariul cunoscut” al protestelor opoziţiei faţă de rezultatele legislativelor, transmite Interfax, citată de sursa mai sus menţionată.
-
70 de ani de la Pearl Harbor. Ştiau americanii de atacul japonezilor? (GALERIE FOTO)
Forţele aeriene şi navale nipone estimau uciderea a 2.400 de soldaţi şi distrugerea a 160 de aeronave şi 20 de nave. Preşedintele Franklin D. Roosevelt a numit-o “o zi care va rămâne în infamie” când s-a adresat Congresului pentru a citi declaraţia de război împotriva Japoniei.
-
Începe războiul din Iran. Aşa să fie?
Suiţi pe garduri, plini de furie şi şi cu pumnii ridicaţi, păreau la prima vedere tot nişte manifestanţi din seria “primăvăraticilor arabi”, sosiţi în faţa unei instituţii de stat ca să strige pentru democraţie, căderea unui dictator sau locuri de muncă. În realitate, nu erau arabi, ci iranieni, şi nu cereau democraţie, ci ameninţau ambasada britanică din Teheran cu o reeditare a episodului ostaticilor din 1979, când susţinătorii revoluţiei iraniene au sechestrat 52 de americani timp de 444 de zile.
Protestele, care au determinat închiderea ambasadei de la Teheran (şi, în replică, expulzarea diplomaţilor iranieni din Marea Britanie), veneau după ce Londra, Washingtonul şi Ottawa au anunţat la 21 noiembrie noi sancţiuni contra regimului lui Mahmud Ahmadinejad, ca efect al celui mai recent raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, unde se vorbea despre “posibile dimensiuni militare ale programului nuclear iranian”. Londra şi-a atras furia iranienilor fiindcă a fost prima şi singura care a impus sancţiuni directe nu doar asupra afacerilor derulate în City de instituţiile iraniene, ci şi asupra băncii centrale a Iranului – prima dată după ultimul război mondial când Regatul Unit impune un boicot total asupra industriei financiare a unui stat, după cum notează The Telegraph.
În ciuda presiunii din partea Israelului, SUA s-au abţinut iniţial să ia o măsură similară, cu argumentul umanitar că astfel de sancţiuni vor lovi tot iranienii de rând, dar şi cu argumentul mult mai pragmatic că aşa va creşte preţul petrolului, având în vedere că sancţiunile contra băncii centrale iraniene înseamnă că Teheranul nu va mai putea practic să importe şi să exporte legal petrol, alimente şi alte mărfuri. Vinerea trecută însă, Senatul SUA a votat în unanimitate un amendament care aprobă penalizarea oricăror instituţii financiare străine care ar face afaceri cu banca centrală iraniană, în ciuda avertismentelor administraţiei Obama cum că a-i ameninţa astfel pe aliaţii Americii nu e deloc cea mai fericită idee de a le obţine cooperarea contra Iranului, pe de o parte, iar pe de altă parte riscă să arunce în aer piaţa petrolului şi să pericliteze redresarea economiei globale.
Separat de această rundă de sancţiuni, şi UE a impus, joia trecută, noi interdicţii de a face afaceri cu Iranul, adăugând 180 de instituţii şi persoane iraniene pe lista celor ale căror active din Europa sunt îngheţate şi care nu au drept de circulaţie în statele UE. Nici Bruxellesul nu a impus însă un embargou petrolier, aşa cum ar fi dorit Franţa şi Marea Britanie, iar ministrul francez de externe Alain Juppe, ca să nu dea impresia că europenii se tem să acţioneze, a dat vina pe opoziţia Greciei, ţară puternic dependentă de petrolul iranian, şi a adăugat că rămâne de văzut în ce măsură creşterea producţiei în alte ţări furnizoare ar putea compensa un viitor embargou petrolier decis de UE. China, aliat economic al Iranului, s-a declarat din nou sceptică în eficienţa sancţiunilor ca soluţie la problema nucleară iraniană (mai ales că acestea ar privi-o direct, având în vedere creşterea cu 50% a importurilor ei de petrol iranian) şi, alături de Rusia, a blocat orice posibilitate ca acestea să fie extinse la alt nivel prin vreo decizie a Consiliului de Securitate al ONU.
-
Avionul doborât de Iran ar putea fi o dronă americană dispărută în Afganistan
“Avionul fără pilot la care fac aluzie iranienii ar putea fi un avion american de recunoaştere care efectua o misiunea în vestul Afganistanului la sfârşitul săptămânii”, explică ISAF într-un comunicat publicat duminică seara. “Operatorii avionului fără pilot au pierdut controlul aparatului şi încă încearcă să stabilească ce s-a întâmplat cu el”, adaugă ISAF fără alte precizări despre tipul aeronavei.
-
Iranul susţine că a doborât un avion american fără pilot în estul ţării
Al Alam nu a precizat unde a fost doborât avionul, dar a afirmat că acesta a fost “puţin avariat” şi că operaţiunea s-a desfăşurat “în urmă cu câteva ore”. “Unităţile de război electronice şi aeriene au reuşit să doboare un avion american fără pilot de tip RQ-170 care a încălcat zonele frontaliere din estul ţării şi era puţin avariat”, a precizat agenţia Fars, citând un oficial american sub acoperirea anonimatului.
-
Cea mai frumoasă poveste americană de Crăciun
În 1938, Philip Van Doren, un mic editor de cărţi, a avut un vis în care vedea povestea unui om, care, doborât de greutăţi, este salvat de un înger ce îi arată cum ar fi fost viaţa celorlalţi fără el. Această poveste avea să devină filmul regizat de Frank Capra în 1946, nominalizat la cinci categorii ale premiilor Oscar.
Van Doren s-a apucat să scrie povestea din vis, pe care a intitulat-o “The Greatest Gift” (“Cel mai mare dar”) şi a terminat-o în anul 1943. Negăsind nicio revistă sau editură interesată să i-o publice, a scos pe cheltuiala lui un tiraj de 200 de exemplare din povestire în format de broşură, pe care le-a trimis prietenilor şi rudelor pe post de felicitări de Crăciun. La câteva luni după acest moment a fost căutat de studiourile de film RKO Pictures, care i-au plătit 50.000 de dolari pentru povestire, după care i-au încredinţat-o lui Frank Capra.
Deşi de-a lungul timpului s-a încercat publicarea povestirii, tirajele au fost reduse, astfel că abia acum s-a putut publica “The Greatest Gift” aşa cum şi-a dorit-o autorul, datorită fiului unui prieten al său care a găsit “felicitarea” de Crăciun trimisă în 1943, printre lucrurile tatălui său.
-
Cum luptă cu criza băncile centrale: cumpără timp
Cele şase instituţii au decis să scadă şi să ţină scăzute până în februarie 2013 costurile de finanţare cu dolari prin aranjamente de tip swap şi să ofere şi lichidităţi în alte valute în funcţie de nevoile doritorilor, adică ale băncilor în căutare de fonduri.
Acţiunea băncilor centrale e menită să câştige timp (mai exact câteva zile, până la reuniunea “decisivă” a liderilor politici ai UE din 9 decembrie) spre a evita criza globală cu care pieţele financiare ameninţă statele spre a sili BCE să le garanteze creanţele.
Analiştii se aşteaptă, de asemenea, ca Banca Centrală Europeană să reducă în această săptămână rata dobânzii de bază cu 0,25%, la 1%.
-
Încrederea americanilor în economie: În noiembrie, cea mai mare creştere din ultimii opt ani
Indicele calculat de compania de cercetare a pieţei Conference Board a urcat la 56 de puncte, cel mai ridicat nivel din ultimele patru luni, de la 40,9 puncte în octombrie, aceasta fiind cea mai mare creştere consemnată după aprilie 2003. Nivelul indicelui a depăşit şi cele mai optimiste aşteptări ale analiştilor intervievaţi de Bloomberg.