BusinessMagazin

Tag: business

  • Viitorul computerelor din segmentul business

    Este destul de greu de definit conceptul de computer business, însă pe scurt, un astfel de dispozitiv este utilizat de către cei din câmpul muncii, este un computer folosit în birouri şi companii. El vine sub diverse forme, de la un laptop ultra-portabil destinat unui manager până la o staţie de lucru concepută pentru a oferi performanţe de top sau un PC capabil să ofere un raport preţ/performanţe imbatabil.
    În cele din urmă, un computer business trebuie să îndeplinească câteva criterii: să fie conceput conform scopului său, să se adapteze foarte bine acestui rol şi să fie un mijloc de lucru sigur şi fiabil. În antiteză, un computer destinat uzului personal va pune poate mai puţin accent pe fiabilitate şi siguranţă, aspecte precum preţul, designul sau performanţele fiind aduse în prim plan, în funcţie de necesităţile fiecărui utilizator în parte.

    Analizând pe scurt modul în care vor evolua computerele business în 2012, observăm o tendinţă tot mai puternică spre specializare, spre crearea de clase de produse cu un scop clar definit.
    Să luăm un prim caz, cel al laptopurilor business, gândite să îmbine performanţe de top, autonomie şi robusteţe într-un tot unitar cât mai portabil. Pe lângă acestea, un portabil business trebuie să ofere şi o serie de dotări în plus, precum posibilitatea de a se conecta uşor la o reţea mobilă de internet, mijloace de protecţie şi o eventuală recuperare a datelor, accesul la toate porturile utile unui utilizator şi accesul la o gamă variată de accesorii.

    HP-ul Elitebook Folio 9470p este un exemplu de portabil business adaptat cerinţelor anului 2012, fiind un prim ultrabook conceput să satisfacă nevoile utilizatorilor din mediile corporate. El este construit pe o platformă hardware Intel Ivy Bridge, cântăreşte doar 1,3 kg şi oferă conectivitate 3G/4G şi accesorii, precum o baterie extinsă sau un docking station. Elitebook-ul va ajunge pe piaţă însă abia spre sfârşitul lui 2012, moment în care competitorii ar trebui să ofere şi ei modele asemănătoare (Dell sau Lenovo sunt doar câţiva dintre cei ce au anunţat la rândul lor ultrabook-uri business).
    Un alt caz este cel al workstation-urilor, computere create pentru a oferi un singur lucru: performanţă.

    Astfel de sisteme sunt folosite în cadrul simulărilor teoretice, editărilor video şi foto profesionale, în cadrul creării şi testării de software şi în multe alte domenii tehnice. Pe lângă performanţe, ele trebuie să ofere şi fiabilitate şi stabilitate, fiind create pentru a funcţiona la foc continuu. Piaţa workstation-urilor este în uşoară creştere, conform ultimelor rapoarte, fiind dominată de PC-urile celor de la HP şi Dell construite pe platforme software Windows, sistemele Apple pe platformă UNIX având şi ele o mică feliuţă, în principal în domeniul editării video şi graficii 3D.

    Pentru 2012, cei de la HP, principalul pion din acest segment la nivel mondial şi în România, au pregătit o gamă destul de largă de workstation-uri, dintre care am remarcat modelul HP Z1, o staţie de lucru all-în-one, ce integrează hardware-ul şi ecranul în cadrul aceluiaşi ansamblu. Z1-ul este de ceva timp disponibil pe piaţa din România şi configuraţiile pot fi adaptate cerinţelor clienţilor, totul fiind construit în spatele ecranului IPS de 27 inch. Preţul unui astfel de workstation poate depăşi cu uşurinţă pragul de 10.000 de lei, însă astfel de PC-uri se adresează celor care au într-adevăr nevoie de puterea lor de procesare.

    Desigur, în mediul business nu va fi nevoie doar de computere de top, care să exceleze prin portabilitate sau performanţe, precum cele de mai sus. Majoritatea birourilor vor fi echipate cu dispozitive capabile să ofere acel raport ideal între preţuri şi performanţe, pe care firmele le vor cumpăra în volume mari. Observ că în ultimul timp sistemele all-in-one au reuşit să pătrundă şi în cadrul acestui segment, probabil datorită realului lor avantaj: ocupă mai puţin spaţiu. Iar chiar dacă în acest moment all-in-one-urile medii sunt încă relativ scumpe, cu siguranţă modelele ce vor apărea în viitor vor deveni din ce în ce mai competitive.

  • CBRE: Livrările de spaţii noi de birouri în Capitală vor fi cu 20% mai puţine în 2012

    Rata de neocupare a spaţiilor de birouri a înregistrat scăderi de la trimestru la trimestru, rămânând ridicată în special în zonele periferice, precum Pipera şi în est. O singură clădire de birouri a fost finalizată în acest trimestru, Barbu Văcărescu Office, cu o suprafaţă închiriabilă de 2.000 mp. Se aşteaptă ca până la finele anului să fie livraţi 100.000 mp de noi spaţii pentru birouri în Capitală, în proiecte cum ar fi AFI Business Park, Aviatorilor Business Plaza, Prezan OB, Unicredit HQ şi ART Business Center 6.

    “Cererea pe piaţa de birouri din Bucureşti este similară cu cea de anul trecut, însă nivelul livrărilor va fi scăzut în acest an, cu 20% mai mic faţă de 2011, şi va continua să fie redus comparativ cu anii anteriori”, a declarat Cătălina Jigman, Head of Office Department, CBRE România.

    “În primul trimestru al acestui an a fost finalizată o singură clădire, iar o parte dintre proiectele anunţate depind de activitatea de preînchiriere. Fără astfel de tranzacţii şi cu o rată de neocupare ce înregistrează scăderi graduale, nivelul chiriei ar putea înregistra o uşoară creştere, pachetele de gratuităţi ar putea fi diminuate, iar flexibilitatea proprietarilor în renegocierea contractelor existente să fie redusă”, a adăugat Cătălina Jigman.

    Activitatea de tranzacţionare în primul trimestru a însumat 49.000 mp, iar cererea reprezintă 91%, cu 45.000 mp tranzacţionaţi, în timp ce 9% reprezintă tranzacţiile de renegociere şi/sau reînnoire a termenilor contractuali. Cererea de tranzacţionare a fost împărţită între tranzacţii de relocare (40%), extinderi (10%) şi o tranzacţie de prefinalizare (50%).

    Zona de nord a Capitalei a înregistrat cele mai multe tranzacţii de închiriere (61% din totalul cererii), urmată de centru (15%) şi zona centrului de business (Piaţa Victoriei – Piaţa Charles de Gaulle – 8%). Cele mai active companii au fost cele din sectorul financiar (52% din totalul cererii) şi cele din sectorul serviciilor profesionale (24%).

    Chiria zonelor de primă categorie a rămas stabilă la valoarea de 19,5 euro/mp/lună, iar chiria de bază este neschimbată în aproape toate zonele. Se estimează că aceasta ar putea creşte uşor în trimestrele viitoare în spaţiile centrale, având în vedere nivelul scăzut al livrărilor şi rata de neocupare de aproximativ 6% pentru clădirile de birouri clasa A situate în zona centrului de business. În funcţie de durata contractului şi de puterea de negociere, chiriile nete efective pot atinge valori cu 20% mai mici faţă de chiria de bază, datorită pachetelor oferite de proprietari, precum luni gratuite sau contribuţii ale acestora la costurile de amenajare.

  • Philip Kotler, în România. Ce poţi afla de la unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de marketing din lume

    Philip Kotler, inventatorul celor 4P şi al conceptului de marketing social, a fost selecţionat de către Financial Times ca fiind al patrulea guru al managementului din toate timpurile, după Jack Welch, Bill Gates şi Peter Druker. De asemenea, începând cu anul 1998, a fost selecţionat în top 50 guru în afaceri la nivel mondial.

    “La fel ca mulţi colegi de-ai mei din domeniul marketingului, am studiat marketingul din prima carte a profesorului Kotler, care este un adevărat guru în domeniu”, spune Lori Vişa, general manager al VO Communication, grupul de comunicare care a decis să îl aducă pe Philip Kotler în România. Lori Vişa spune că, pentru a-l aduce pe piaţa locală pe fondatorul marketingului modern, s-a asociat cu Anca Podoleanu, managing partner al firmei de consultanţă în management Choice Management and Consulting.

    Kotler, care este profesor de marketing internaţional la Şcoala Superioară de Management J.L. Kellogg din cadrul Universităţii din Northwestern, Statele Unite, vine la Bucureşti pentru a ţine un training, în urma căruia participanţii vor primi un certificat semnat de profesor. “Profesorul şi-a dorit să revină în România după ce a fost acum circa trei ani la o conferinţă aici. Este interesat de zona noastră geografică.” Aceasta este însă prima vizită a lui Kotler pentru un training certificat, România fiind singura ţară din Europa Centrală şi de Est inclusă în turneul său mondial.

    Lori Vişa se fereşte să ofere cifrele privind costul aducerii lui Philip Kotler în România, spunând doar că “sunt pe măsura taliei vorbitorului”. Potrivit unui studiu realizat de cotidianul online gândul.info, cei mai scumpi vorbitori sunt Richard Branson, care va primi pentru vizita sa în mai 300.000 de euro. Pe poziţia secundă ca onorariu este fostul prim-ministru al Marii Britanii, Tony Blair, cu circa 200.000 de euro. Economistul Nouriel Roubini intră la categoria “câteva zeci de mii de euro”, cu un onorariu de 60.000 de euro.

    Programul lui Philip Kotler în România va presupune un training pe timpul zilei şi un eveniment de seară unde vor participa CEO şi antreprenori români, care vor să discute despre instrumente pentru dezvoltarea unei afaceri. La training există 800 de locuri disponibile, iar la cină, 60. “Am primit solicitări şi aplicaţii de la toată lumea. Spre exemplu, la cina cu CEO trebuie să facem o selecţie, dat fiind că am primit foarte multe solicitări.” La training există două tipuri de aplicaţii, cele individuale şi cele pentru companiile care vor să rezerve loc pentru mai multe persoane din echipa de marketing. Biletul la training costă 600 de euro, însă companiile care trimit mai mult de cinci persoane primesc un discount echivalent cu numărul de persoane pe care îl înscriu. Preţul cinei este de 1.000 de euro.

    “Am decis să îl aducem în România pentru că ne va vorbi de o temă actuală, contemporană. Marketingul s-a schimbat fundamental în ultimii 50-60 de ani”, spune Lori Vişa, motivând prin faptul că “Kotler a reuşit să rămână actual şi contemporan, deşi marketingul s-a transformat, şi odată cu el s-a transformat şi consumatorul”. Marketingul 3.0 se centrează acum pe instrumente online, iar consumatorul a ajuns să deţină un dublu rol, atât de consumator, cât şi de comunicator.

  • Cum să faci milioane de euro din afaceri cu jumătatea uitată a României

    de Ioana Mihai

    Cel puţin doi factori au un impact radical asupra mentalităţii românilor din mediul rural. Pe de o parte, numărul de slujbe – chiar şi cele la negru – s-a redus de zeci de ori. Pe de altă parte, s-a prăbuşit şi valoarea sumelor trimise de căpşunari, care în 2008 însumau nu mai puţin de 8,7 miliarde de euro şi care în prezent sunt mai puţin de jumătate.

    Odată dispărut primul şoc, milioanele de ţărani care trăiesc din autoconsum şi ale căror venituri erau rotunjite de banii trimişi de rudele de peste hotare sau de locurile de muncă dispărute între timp au fost forţaţi să ia măsuri. Privite de pe marile bulevarde ale Capitalei, modificările ar putea părea prea subtile. Dar Horia Cardos, antreprenorul care controlează cel mai mare lanţ de magazine adresate fermierilor, a simţit schimbarea de comportament: oamenii cheltuiesc mai mult pe seminţe, furaje sau pentru creşterea animalelor. Investiţii de pe urma cărora pot să-şi asigure nu doar hrana, ci, la o adică, şi un câştig din valorificarea surplusului.

    Exact pe această nişă, a produselor pe care le cumpără chiar şi cei mai nevoiaşi ţărani, dar nu numai, şi-a dezvoltat Horia Cardos afacerea, vânzând în principal furaje, seminţe şi pui de o zi. Trei sferturi din afacerile companiei sunt realizate de vânzările către mici fermieri şi gospodării. Alegerea lui n-a părut câştigătoare chiar de la bun început şi timişoreanul mărturiseşte franc că, deşi structural s-a simţit dintotdeauna antreprenor get-beget, s-a gândit de multe ori că îi “lipseşte experienţa câştigată pe banii altora”.

    Mai bine de două decenii au trecut din momentul când a decis că postura de angajat nu i se potriveşte şi a ales ca, împreună cu trei prieteni, să culeagă toate roadele propriei munci, astfel încât au înfiinţat o agenţie imobiliară. Ideea nu s-a dovedit a fi prea inspirată: în trei-patru ani a renunţat şi a început să vândă, cu un alt prieten, îngheţată importată. Pe atunci se finanţau din împrumuturi de la apropiaţi, “dar nu ne descurcam; ne aflam în treabă, nu făceam bani”, recunoaşte deschis omul de afaceri.

    A urmat apoi, în 1996, o altă încercare, când a pus bazele unei firme de distribuţie de medicamente cu uz veterinar. De data aceasta a plecat la drum de unul singur, hotărât să facă o afacere pe cont propriu. “Era o perioadă foarte complicată pentru nişa pe care o alesesem, pentru că nu mai erau firme de stat”, îşi aminteşte antreprenorul de 43 de ani. El dă şi detalii – livrările nu-i ridicau niciun fel de problemă, dar încasarea banilor era o acţiune “complicată spre imposibilă”, pentru că în primă fază alesese firme mari, clienţii se puteau număra pe degetele unei singure mâini, termenele de plată erau extinse, iar riscul de a nu recupera banii era uriaş. De fapt, a şi pierdut toţi banii care au constituit investiţia iniţială – 10.000 de euro luaţi cu împrumut – pentru că firmele care ar fi trebuit să plătească au fost desfiinţate.

    În numai câteva luni a învăţat o lecţie preţioasă: de preferat sunt clienţii mici. Pentru asta însă modelul afacerii trebuia regândit: avea nevoie de magazine proprii şi de o ofertă mai largă. În primăvara anului 1997 a avut inspiraţia să includă în ofertă furajele pentru animale, decizie care a avut un impact hotărâtor. Chiar şi acum, când cifra de afaceri a companiei se plasează la 10 milioane de euro, peste jumătate din vânzări sunt realizate de hrana pentru animale.

  • Luxul creşte în continuare. Cum să faci profit cu 1.700 de clienţi pe an

    Termometrul indica multe grade cu minus şi vântul părea hotărât să nu lase nimic să îi stea în cale. Nici măcar uşa sucursalei City Bank de la Piaţa Victoriei nu a rezistat, fiind dată de perete şi rămânând fără geam.

    Lângă sucursala acestei bănci, magazinul Hugo Boss îşi ferecase uşa cu cheia pentru a preveni repetarea evenimentului. “Altfel ar trebui să stăm toţi aici toată noaptea să păzim magazinul”, glumeşte Andrei Alecu, unul dintre cei doi oameni de afaceri care au readus brandul de lux pe piaţa locală şi fiul lui Marian Alecu, cel care timp de 16 ani a condus unul dintre cele mai importante lanţuri de restaurante din România, McDonald’s. Partenerul său este Adrian Matei, fiul lui Ion Matei, cel care deţine importatorul de băuturi Lerida International.

    Angajaţii erau însă în permanenţă în alertă şi cu ochii pe uşă în aşteptarea potenţialilor clienţi, care nu au întârziat să apară, înfrun-tând eroic vremea, dar şi vremurile. “Nu există persoană care să spună că nu l-a afectat criza. Oamenii şi-au redus cheltuielile de teamă, chiar dacă aveau cu ce să meargă mai departe cu acelaşi stil de viaţă.” Pentru că se declară un optimist, Andrei Alecu spune că speră ca 2012 să fie ultimul an de criză. Aşa a sperat şi anul trecut.

    Evoluţia economică nu se reflectă însă şi în registrele Hugo Boss, care a obţinut anul trecut afaceri în creştere cu circa 20%, până la 1,5-1,7 mil. euro. “Până acum 2011 a fost cel mai bun an, iar avansul businessului a fost un mare semn de încurajare pentru viitor.” Hugo Boss are o istorie mai lungă în România: primul magazin adus de un investitor din cadrul Interbrands a fost închis în 2009, iar la câteva luni distanţă Future Fashion International deschidea primul magazin în Constanţa şi la scurt timp pe cel din Bucureşti. Future Fashion International a investit în cele două magazine 2,2 milioane de euro pentru amenajare şi stocuri.

    “Pentru a deschide un magazin de lux într-o zonă stradală ai nevoie de cel puţin 300.000 de euro pentru că amenajarea pe metru pătrat poate ajunge şi la 3.500 de euro. Şi aici e vorba doar de investiţia în magazin, fără stocuri.” Andrei Alecu ştie bine cifrele pentru că în prezent poartă discuţii cu mai multe branduri de lux pentru a le aduce în România. Nu oferă nume pentru că, spune el, discuţiile sunt, în funcţie de caz, într-un stadiu mai mult sau mai puţin avansat.

    “Cu unii am ajuns la nivelul semnării contractului, la alţii suntem abia în discuţii pentru locaţie. Ce este evident este că nu am fi pornit pe acest drum dacă nu am fi crezut în acest domeniu şi dacă nu am fi putut obţine profit, oricât de mic.” Deşi nu oferă nume de branduri, el spune că mai este loc de branduri de lux pentru femei în special, pentru că bărbaţii au de unde să se îmbrace. Primul magazin sub un nou brand ar urma să fie deschis în toamnă pe Calea Victoriei. Andrei Alecu spune că nu a stabilit un target – “nu ne-am propus să deschidem un anumit număr de magazine sau un anumit număr de branduri, vedem în funcţie de ce discuţii se concretizează”.

    El mai spune că toate brandurile străine au auzit de România şi vor să vină aici, dar doar în Bucureşti şi doar pe Calea Victoriei. “Orice altă locaţie nu îi interesează.” Problema pe Calea Victoriei este faptul că nu găseşti spaţiile potrivite. “Spaţiile sunt mici, chiriile nu au scăzut deloc şi asociaţiile de proprietari vin cu propriile condiţii.” Pentru un magazin de lux pe Calea Victoriei ai nevoie de un spaţiu de cel puţin 150 de metri pătraţi – magazin şi depozit. În condiţiile în care chiria medie pe această arteră se situează la 45-50 de euro pe metru pătrat, pentru un astfel de magazin trebuie să scoţi lunar din buzunar 6.700-7.500 de euro.

    Andrei Alecu spune că în prezent Calea Victoriei este zona zero, însă pe viitor s-ar putea contura o nouă arteră de shopping, şi anume Calea Dorobanţi. Multe branduri de lux internaţionale nu permit deschiderea de magazine decât în zone stradale, astfel că, după ocuparea singurei artere de această natură din România, va fi nevoie de apariţia unei alte rute de shopping. Recent Calea Victoriei a câştigat indirect un chiriaş nou, magazinul Burberry, ce se va deschide la parterul hotelului de cinci stele Radisson Blu în martie.

    “Cu Boss Store nu avem voie să mergem în mall, însă analizăm posibilitatea deschiderii în Băneasa Shopping Center a unui magazin de articole sportive Boss.” Magazinele Boss Store vând costume, rochii de seară şi articole casual. Pentru un nou magazin sub acest brand Alecu spune că analizează oraşe precum Timişoara sau Cluj. Cu siguranţă însă un nou magazin nu se va deschide în acest an. Planurile iniţiale vizau oraşul Iaşi, însă acestea au picat deoarece nici momentul nu era potrivit şi nici oraşul. Iaşi este unul dintre cele mai mari oraşe din România, însă PIB-ul pe capita şi salariul mediu nu se află în top.

    Clientul Hugo Boss are între 30 şi 50 de ani şi venituri de peste 2.000 de euro. “Clientul fidel brandului cheltuie în fiecare lună 1.000-1.500 de euro. Există însă mai multe tipuri de clienţi fideli, respectiv cei care vin şi se îmbracă o dată pe săptămână şi cei care vin o dată la trei luni, însă fac cumpărături în consecinţă.”
    Amândoi sunt la fel de fideli, spune Alecu. La o cifră de afaceri de 1,7 milioane de euro şi la un bon mediu de 1.000 de euro, businessul Hugo Boss are anual 1.700 de clienţi. Dintre aceştia, 60% sunt femei şi 40% bărbaţi. Ponderea nu se menţine însă şi în cifra de afaceri, deoarece “femeile cumpără şi cadouri pentru bărbaţi”. Reciproca nu se ştie dacă este valabilă.

  • Roche mizează pe aprobarea noilor inovaţii pentru creşterea businessului

    Cancerul ovarian este cea mai frecventa cauza de deces dintre afectiunile ginecologice maligne, aproximativ 220,000 de femei fiind diagnosticate cu aceasta boala in fiecare an, la nivel global, numarul de decese inregistrate anual fiind de 140,000. Aprobarea acestui nou medicament pentru tratamentul cancerului ovarian reprezinta un pas inainte important in tratamentul acestei boli, limitat pana acum la interventii chirugicale si chimioterapie.

    In cadrul programelor de cercetare clinica s-a demonstrat ca pacientele cu cancer ovarian in forma avasata, nou diagnosticate, care au primit tratament cu medicamentul produs de Roche, plus chimioterapie si apoi au continuat tratamentul doar cu acest nou medicament, au trait semnificativ mai mult, fara ca boala sa progreseze, comparativ cu pacientele care au primit tratamentul standard cu chimioterapie. Acelasi medicament este, in prezent, aprobat in SUA si Europa pentru tratamentul mai multor forme avansate de cancer cum ar fi cancerul colorectal, cancerul de san, cancerul renal sau cancerul bronho-pulmonar non microcelular.

    Cancerul ovarian este a opta cea mai frecvent diagnosticata forma de cancer si a saptea cauza de mortalitate la femei, in intreaga lume. Anual, peste 220,000 de paciente sunt diagnosticate cu cancer ovarian, la nivel global, inregistrandu-se aproximativ 140,000 de decese cauzate de aceasta boala. Interventia chirurgicala menita sa indeparteze cat mai mult posibil din tumora, urmata de chimioterapie, sunt modalitatile cele mai frecvente de tratament, dar, din pacate, majoritatea pacientelor sunt diagnosticate in faza avansata a bolii cand este nevoie de tratament suplimentar.

  • Terminalul VIP din Băneasa, inaugurat de o aeronavă care a transportat 7 pasageri

    “Noul terminal va deservi aviaţia privată întrucât din luna martie a anului viitor Băneasa nu va mai găzdui aviaţia low-cost, care va fi mutată pe Otopeni. Ceea ce vedeţi aici este ceea ce trebuie să însemne normalitate. Trebuie să avem şi locuri prin care investitorii să intre în România”, a spus ministrul transporturilor Anca Boagiu. Noul terminal, care are două porţi de îmbarcare şi o capacitate de 30.000 de pasageri pe an, a fost inaugurat aseară de o primă aeronavă cu destinaţia Praga, care a transportat 7 pasageri.

    Zborurile low-cost vor fi mutate de pe Aeroportul Băneasa pe cel din Otopeni în luna martie a anului viitor. Aeroportul internaţional Aurel Vlaicu, de pe care zboară avioanele companiilor low-cost Wizz Air şi Blue Air, se va transforma până în 2015 în aerodrom pentru curse business, deşi prezenţa private jet-urilor este redusă, iar numărul de zboruri business nu este semnificativ. Taxa de pasageri pe aeroportul din Otopeni este de 22 de euro, iar cea de aterizare de 8 euro pe tonă, în timp ce pe Băneasa taxa de pasager este de 17 euro, iar cea pe aterizare de 6 euro pe tonă, potrivit ultimelor date disponibile.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Atlantis, ieşind din atmosfera Pământului – retrospectiva anului în imagini (2)

  • Săptămâna de business în imagini – GALERIE FOTO

  • Săptămâna de business în imagini – GALERIE FOTO