BusinessMagazin

Tag: anunt

  • METEO. Prognoza vremii pentru toate regiunile până sfârşitul săptămânii viitoare

    BANAT
    Din 28 iunie până spre sfârşitul intervalului de prognoză vor fi variaţii termice, dar nu semnificative, media maximelor oscilând în general în jurul valorilor climatologic specifice, respectiv 27-28 de grade, dar cu posibilitatea unor valori în jurul a 30 de grade în ultimele zile. Mediile termice nocturne vor urma aproximativ aceeaşi evoluţie, cu o medie de 11-12 grade, apropiată de valorile multianuale.

    CRIŞANA
    Din data de 28 iunie se estimează o creştere a temperaturilor, către o valoare ce va oscila în jurul unei medii de 26 de grade, apropiată de cea climatologic specifică sfârşitului de iunie şi începutului de iulie. Mediile termice nocturne vor urma aproximativ aceeaşi evoluţie, valorile fiind destul de modeste la sfârşitul acestei săptămâni (medii de 10-13 grade), apoi în creştere uşoară.

    TRANSILVANIA
    Din 28 iunie până spre sfârşitul intervalului de prognoză vor fi variaţii termice destul de mici, maximele oscilând în general în jurul valorilor climatologic specifice, respectiv 24-26 de grade, în medie. Mediile termice nocturne vor fi destul de modeste, cu precădere în partea de nord şi de est a regiunii, valorile fiind în general de 11-12 grade, dar cu nopţi chiar mai răcoroase la sfârşitul acestei săptămâni. Instabilitatea atmosferică destul de pronunţată va determina, îndeosebi în jurul datei de 1 iulie, ploi frecvente ce pot fi importante cantitativ.

    MARAMUREŞ
    După data de 28 iunie, este estimată o creştere de temperatură, către o valoare ce va oscila în jurul unei medii de 25 de grade, apropiată de cea climatologic specifică sfârşitului de iunie şi începutului de iulie. Mediile termice nocturne vor urma aproximativ aceeaşi evoluţie, valorile crescând de la medii iniţiale de 9-11 grade. Gradul mai accentuat de instabilitate atmosferică va determina în intervalul 29 iunie – 1 iulie ploi ce pot fi importante cantitativ.

    MOLDOVA
    Vremea va fi caldă după data de 29 iunie, când media regională a maximelor va fi de 24-26 de grade. Regimul termic nocturn va avea valorile cele mai scăzute spre sfârşitul acestei săptămâni, cu medii de 11-12 grade, fiind de aşteptat şi dimineţi mai reci mai ales în nord şi în dealurile subcarpatice. Gradul mai accentuat de instabilitate atmosferică va determina, în jurul datei de 1 iulie, ploi ce pot fi moderate cantitativ.

    DOBROGEA
    Regimul termic se va situa pe parcursul intervalului de prognoză în jurul celui specific acestei perioade din an, cu valori diurne de 24-26 de grade, valori mai ridicate fiind de aşteptat după data de 30 iunie, cu precădere în partea continentală. Valorile nocturne vor oscila în jurul normelor climatologice.

    MUNTENIA
    Temperaturile pornesc de la o medie regională de 24-26 de grade la sfârşitul acestei săptămâni, valori uşor sub cele normale pentru sfârşit de iunie. Luna iulie debutează cu un regim al temperaturilor în jurul mediilor climatologic specifice, respectiv 27-28 de grade. Nopţile vor fi mai răcoroase doar către sfârşitul acestei săptămâni, când media minimelor va fi în jurul a 13 grade, în rest sunt de aşteptat valori apropiate de normal, 14-16 grade în medie. Gradul mai accentuat de instabilitate atmosferică va determina, posibil în jurul datei de 1 iulie, ploi ce pot fi moderate cantitativ.

    OLTENIA
    Temperaturile pornesc de la o medie regională de 24-25 de grade la sfârşitul acestei săptămâni, valori uşor sub cele normale pentru sfârşit de iunie. Luna iulie debutează cu un regim al temperaturilor în jurul mediilor climatologic specifice, respectiv 27-28 de grade. Nopţile vor fi ceva mai răcoroase doar către sfârşitul acestei săptămâni, când media minimelor va fi în jurul a 13 grade, în rest sunt de aşteptat valori apropiate de normal, 14-16 grade în medie. Gradul mai accentuat de instabilitate atmosferică va determina, posibil în jurul datei de 1 iulie, ploi ce pot fi moderate sau importante cantitativ.

    LA MUNTE
    După răcorirea vremii din partea a doua a acestei săptămâni, din data de 29 iunie temperaturile vor fi din nou în creştere, rămânând până la sfârşitul intervalului de prognoză mai ridicate, cu medii ale maximelor diurne de 14-16 grade, iar ale valorilor nocturne de 8-9 grade.
     

  • ANRE: Facturile la energie ale consumatorilor casnici SCAD cu 2,6% de la 1 iulie

     Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat joi un ordin pentru aprobarea tarifelor reglementate de energie electrică aplicate de furnizorii de ultimă instanţă clienţilor casnici şi asimilaţi clienţilor casnici care nu şi-au exercitat dreptul de eligibilitate şi Avizele pentru tarifele CPC (componenta de piaţă concurenţială) pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2014.

    “Prin aplicarea prevederilor actelor de mai sus, deşi preţurile din grila tarifară aprobată prin Ordinul ANRE nr. 57/2014 au fost majorate cu 1,89%, ca urmare a recunoaşterii în preţul de achiziţie reglementat a impozitului pe construcţii, la consumatorii casnici se va înregistra o reducere a preţului energiei electrice (fără taxe) în medie cu 0,9%”, arată ANRE.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Ponta: Regimul sistemului de educaţie va fi modificat, pentru profesori

     “Sper ca, prin ordonanţa pe care o adoptăm astăzi, care ţine de regimul sistemului de educaţie, îndreptăm foarte multe din lucrurile nedrepte care au fost comise împotriva profesorilor şi facem în aşa fel încât să avem un sistem din ce în ce mai bun”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

    Agenţia MEDIAFAX a anunţat, săptămâna trecută, citând surse oficiale, că Guvernul va reduce norma de ore pentru profesorii cu grad didactic I şi vechime în muncă de peste 25 de ani, ceea ce va majora veniturile acestora din ore suplimentare, şi intenţionează să reducă şi vârsta de pensionare tot pentru profesorii cu grad I.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursul BNR a coborât la 4,3847 lei/euro, cel mai REDUS nivel din ultimul an

     Surse oficiale citate de MEDIAFAX au declarat că BNR va reduce la începutul săptămânii viitoare ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.

    “Leul a oscilat (miercuri – n.r.) către 4,3950 lei/euro, însă a corectat rapid această mişcare şi a închis uşor mai apreciat, la nivelul 4,3875 lei/euro, probabil ajutat şi de indicii potrivit cărora urmează o relaxare uşoară a politicii monetare”, comentează analiştii ING Bank într-o notă transmisă joi dimineaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul aprobă “Electorata”. Cum va fi aplicată schema fiscală pentru restructurarea creditelor

     Schema fiscală pentru restructurarea creditelor, denumită de presă “Electorata”, va fi aplicată doar pentru persoanele cu venituri din activităţi dependente sub 2.000 de lei pe lună, iar deducerea din venitul lunar impozabil va fi de 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015, conform ultimului proiect iniţiat de Ministerul Finanţelor.

    “Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor pentru persoanele fizice care desfăşoară o activitate dependentă şi care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, în sensul acordării unei deduceri speciale lunare pentru credite restructurate ce va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile. Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii respectivi trebuie să realizeze venituri brute din salarii prevăzute la art. 55 altele decât alin. (2)-(4), la funcţia de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei, inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea”, se explică în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au mai rămas cinci ani până când România va adopta euro. Cum reducem decalajele legate de nivelul de trai

    ÎNAINTE DE ADOPTAREA PROPRIU-ZISĂ A EURO, ŢĂRILE CANDIDATE TREBUIE SĂ TREACĂ PRINTR-O PERIOADĂ INTERMEDIARĂ DE CEL PUŢIN DOI ANI, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale.

    cinci ani trec repede, s-ar putea spune. Dar decalajele care ne despart de ţările din zona euro sunt destul de mari, aşa că drumul spre euro va fi cu siguranţă o cursă cu obstacole. Avem în faţă un drum „lung şi dificil„ până la adoptarea euro, spunea recent chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă„. Iar acum obiectivul anunţat de guvern este 1 ianuarie 2019. Moment la care vor fi trecut deja două decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

    Adoptarea euro este şi marea ambiţie a guvernatorului Mugur Isărescu, aflat în fruntea BNR de aproape un sfert de secol. Trecerea la moneda unică europeană ar reprezenta al doilea obiectiv important atins de guvernatorul Isărescu, după ce denominarea şi trecerea la regimul de ţintire a inflaţiei în 2005 au marcat stabilizarea leului după 15 ani de tranziţie dură, timp în care inflaţia a fost galopantă, iar cursul valutar a avut mai multe episoade de depreciere abruptă. În anul 2000 Isărescu a susţinut, din poziţia de premier, strategia de la Snagov – un plan pe şapte ani, a cărui ţintă finală era integrarea în Uniunea Europeană (UE). Şi integrarea s-a produs în 2007. Trecerea la euro în acest an ar fi încheiat un alt ciclu de şapte ani şi ar fi marcat integrarea completă în structura Uniunii Europene. Dar n-a fost să fie aşa…

    Criza financiară şi economică internaţională a schimbat multe din paradigmele adoptării monedei unice. Turbulenţele care au zguduit economiile emergente în anii de criză au lăsat loc pentru dezbateri aprinse privind oportunitatea adoptării mai rapide a euro de către membrii Uniunii care nu au făcut deocamdată acest pas. Cei mai mari membri estici ai Uniunii Europene, Polonia, Cehia şi Ungaria, şi-au încetinit pregătirile pentru trecerea la euro. Totodată, apetitul de a accepta alte economii mai slabe în Club este destul de redus.

    Extinderea crizei datoriilor din Grecia în Irlanda, Portugalia sau Spania, ţări mai puţin competitive, a subliniat dezavantajele apartenenţei la euro pentru ţările care nu sunt pregătite şi necesitatea unor reforme profunde. Zona euro poate să fie o „cutie neagră„ dacă intrăm nepregătiţi. Iar a considera zona euro ca un fel de panaceu este periculos, spunea în plină criză economică, în urmă cu patru ani, guvernatorul BNR.

    Recent, Isărescu a mărturisit în faţa parlamentarilor (când a fost avizat pentru al cincilea mandat de guvernator al băncii centrale) că este nevoit să opteze pentru aderarea la zona euro în următorii ani, întrucât nu îl ajută vârsta să mai creadă în decenii. El a sugerat astfel, implicit, că doreşte adoptarea euro sub mandatul său. „Sunt forţat să fiu optimist şi să fiu angajat în acest obiectiv, care este extrem de ambiţios, dar care se poate încă atinge. În opinia BNR obiectivul este ambiţios, dar încă fezabil. Este un drum lung şi anevoios. Cu alte cuvinte, această ţintă ar trebui să fie acoperită cu un parcurs cu obiective intermediare, cu lucruri mult mai concrete, şi BNR lucrează la aceste chestiuni„, a arătat Isărescu.
    Ultimele state care au aderat la euro sunt Slovenia (2007), Cipru (2008), Malta (2008), Slovacia (2009), Estonia (2011) şi Letonia (2014). Toate cele 12 ţări care au aderat la UE din 2004 sunt obligate prin tratat să adopte euro, dar trebuie mai întâi să îndeplinească mai multe criterii, astfel încât termenul este flexibil. Adoptarea euro rămâne singurul calendar cu repere clare pentru realizarea reformelor necesare pentru modernizarea economiei României, după punctarea altor două borne importante: aderarea la NATO în 2004 şi integrarea în UE în 2007.

    „Ţintă ambiţioasă„ – aşa caracterizează majoritatea analiştilor obiectivul anunţat de guvern. De altfel, cei mai mulţi analişti au spus în ultimul an că văd probabil anul 2021 pentru adoptarea euro, având în vedere stadiul reformelor structurale şi fundamentele economice care nu permit recuperarea decalajelor într-un orizont de timp mai scurt. Dar stabilirea unei ţinte de aderare la zona euro poate avea efecte benefice dacă va deveni o ancoră pentru implementarea reformelor structurale, care au fost tergiversate până acum, dacă va acţiona ca un catalizator pentru politici coerente şi consistente, au spus analiştii.

    Este adevărat că la criteriile nominale de la Maastricht  – care vizează indicatori precum inflaţia, dobânzile, stabilitatea cursului de schimb, deficitul bugetar şi datoria publică – stăm destul de bine. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să aibă un deficit bugetar sub 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşească cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro. Ţările candidate trebuie să treacă printr-o perioadă intermediară de cel puţin doi ani, denumită mecanismul de schimb valutar (ERM II), interval în care va fi testată stabilitatea monedei naţionale. Astfel, cursul trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat.
    România ar fi pregătită, teoretic, chiar din vara acestui an să intre în anticamera zonei euro (ERM II). Dar îndeplinirea acestor criterii nominale a devenit o condiţie necesară, însă nu şi suficientă pentru trecerea la euro. Această cutumă nu mai stă în picioare cu toate problemele din zona euro. A gândi numai în termeni de inflaţie, deficit bugetar, datorie publică, diferenţial de dobânzi sau volatilitatea cursului pare superficial, insuficient. Atenţia s-a concentrat în ultimii ani mai mult pe convergenţa reală.

    Iar România are mult de recuperat la „categoria grea„ – convergenţă reală. Adică trebuie să reducem decalajele legate de nivelul de trai. Una dintre cele mai importante probleme legate de adoptarea euro este PIB-ul redus pe cap de locuitor, aflat la jumătate din media UE. Şi fără o creştere economică de 4-5%, ţinta 2019 nu se poate materializa. Pentru ca nivelul PIB/locuitor să ajungă la circa 60% din media UE ar fi necesari 10 ani cu un diferenţial de creştere economică de 2 puncte procentuale pe an în favoarea României, şapte ani cu un diferenţial de 3 puncte procentuale pe an sau cinci ani cu un diferenţial de 4 puncte procentuale pe an faţă de media UE, după cum a estimat guvernatorul BNR.

    Anul trecut economia a crescut cu 3,5%, depăşind cele mai optimiste estimări. A fost cea mai bună evoluţie a economiei din ultimii cinci ani, iar la nivelul blocului comunitar România a fost pe locul doi. Pe ansamblul anului 2013, economia zonei euro s-a contractat cu 0,4%, în timp ce PIB-ul UE a urcat cu 0,1%. Pentru 2014 analiştii văd posibilă o repetare a performanţei economice de anul trecut.

    Şi mai e ceva: intrarea într-un bloc monetar înseamnă nu doar un alt nivel de dezvoltare, ci şi un nivel de omogenitate a economiei şi a societăţii care se atinge mai greu într-o economie mai mare. Adică Bucureştiul şi zona Ilfov ar putea intra imediat în zona euro din punctul de vedere al dezvoltării, dar trebuie să intre toată România, după cum spune Isărescu.
    Cu mai bine de o treime din depozitele populaţiei şi ale companiilor constituite în euro, cu 60% din împrumuturi date în moneda unică europeană şi multe preţuri – de la servicii de telefonie până la autoturisme sau imobile – calculate şi exprimate tot în euro, economia românească a început deja sa facă paşi de trecere la moneda unică. În aceste condiţii, acceptarea monedei unice ca monedă de tranzacţie nu ar trebui să ridice mari probleme.

  • Comisia Europeană anunţă reducerea cu peste 50%, începând cu 1 iulie, a costurilor costurile legate de transferul de date, în roaming

    Un comuncat al reprezentanţei Comisiei Europene oferă exemplul microbiştilor, care, pe perioada Cupei Mondiale, călătoresc în interiorul UE, şi care vor plăti de 25 de ori mai puţin pentru traficul de date în roaming decât în timpul Cupei Mondiale din 2010. De când UE a introdus plafoane pentru serviciile de date în roaming, consumul de date a crescut semnificativ, iar apelurile telefonice şi mesajele scrise vor fi, şi ele, mai ieftine, arată comunicatul.

    În plus, de la 1 iulie 2014, furnizorii de servicii de telefonie mobilă din Europa pot face oferte speciale pentru traficul de date în roaming înainte de plecarea în călătorie şi, în cazul în care acest lucru este posibil, vor permite alegerea unui furnizor local de servicii de telefonie mobilă, cum ar fi trimiterea şi citirea de emailuri, citirea ştirilor online, încărcarea de fotografii şi vizionarea de videoclipuri online, în ţara pe care turistul o vizitează.

    Comunicatul arată că UE lucrează la elaborarea unor noi reglementări, care vor elimina cu totul tarifele pentru roaming. Regulamentul Comisiei privind realizarea unui continent conectat prevede eliminarea tarifelor pentru roaming, acces garantat, deschis şi neutru la internet, precum şi o mai bună protecţie a intereselor utilizatorilor reţelelor mobile şi de bandă largă în calitate de consumatori.

    Neelie Kroes, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisarul responsabil cu agenda digitală, a declarat: “Această reducere masivă a tarifelor pentru serviciile de date în roaming va aduce schimbări majore pentru noi toţi în această vară. Nu este însă suficient. De ce trebuie să existe tarife pentru roaming într-o piaţă unică? Până la sfârşitul acestui an sper să asistăm la eliminarea completă a tarifelor pentru roaming, aşa cum s-a convenit — propunerea a primit deja girul Parlamentului, acum fiind rândul statelor membre să pecetluiască înţelegerea!”

    Tarifele pentru roaming atinseseră nivelul lor maxim acum câţiva ani, când UE a început să ia măsuri în 2007. Rezultatul este o reducere cu 80-90% a tarifelor de roaming în 2014 faţă de 2007.

  • După Black Friday şi Cyber Monday, retailerii încearcă o nouă tactică de import anunţând reduceri de 75%

    Astăzi până la ora 23:59, Domo organizează o campanie în online prin care clienţii pot cumpăra de pe site-ul retailerului produse electroIT cu reduceri de până la 75%.Conceptul Pink Monday în cadrul căruia retailerul acordă reducerile a fost lansat în urmă cu trei ani, iar la ediţiile precedente, a adus vânzări de peste 1.000.000 de euro.

    Preţurile din categoria electrocasnice mici pornesc, în cadrul campaniei, de la 109 lei, iar în categoria electrocasnice mari de la 499 lei. Preţurile pentru aparatele de fotografiat pornesc de la 199 lei, notebook-urile de la 999 de lei şi tabletele au preţuri începând de la 289 lei. Stocul de produse pus în vânzare în campania Pink Monday depăşeste 15.000 de unităţi. În ultimii ani, retailerii s-au axat din ce în ce mai mult pe organizarea de campanii de reduceri în online, controversate uneori, menite să dezveţe clienţii să cumpere din magazinele tradiţionale.


    Domo Retail este unul dintre cei mai importanţi jucători din retailul specializat în ElectroIT din România, deţinând o reţea naţională formată din peste 90 de magazine cu peste 1.000 de angajaţi, precum şi o platforma online Domo.ro, unde sunt disponibile 15.000 de produse din 42 categorii diferite.

  • PROGNOZA METEO. Cum va fi vremea până la sfârşitul lunii iunie

    BANAT
    Temperaturile maxime vor creşte până la medii cuprinse între 26 şi 28 de grade Celsius, cu cele mai ridicate valori între 23 şi 25 iunie. Minimele termice se vor situa în jurul unei medii de 14-15 grade. Ploi slabe pot apărea în perioada 24 – 29 iunie.

    CRIŞANA
    Maximele termice cresc uşor şi se vor situa, în medie, între 25 şi 27 de grade Celsius. Temperaturile minime nu vor avea variaţii semnificative de-a lungul întregului interval şi vor fi cuprinse, în medie, între 11 şi 14 grade. Temporar va ploua în perioada 23 – 29 iunie, ploi care pot fi moderate cantitativ în jurul datei de 24 iunie.

    TRANSILVANIA
    Temperaturile maxime vor creşte uşor şi se vor încadra, până la sfârşitul intervalului, între 23 şi 26 de grade Celsius. Valorile termice nocturne nu vor avea variaţii semnificative de-a lungul întregului interval şi vor fi cuprinse, în medie, între 10 şi 12 grade. Pe parcursul intervalului va ploua, chiar moderat cantitativ în data de 24 iunie.

    MARAMUREŞ
    Pe tot parcursul intervalului, regimul termic nu va avea variaţii importante şi va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă din an, cu temperaturi maxime medii cuprinse între 23 şi 25 de grade şi minime, în medie, între 10 şi 13 grade Celsius. Temporar va ploua, în general slab.

    MOLDOVA
    Temperaturile maxime vor creşte până la medii cuprinse între 24 şi 26 de grade Celsius, cu cele mai ridicate valori între 23 şi 25 iunie. Minimele nocturne nu vor avea variaţii semnificative de-a lungul întregului interval şi vor fi cuprinse, în medie, între 12 şi 14 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi ridicată.

    DOBROGEA
    Temperaturile maxime vor creşte şi se vor menţine la valori normale pentru această perioadă a anului, în medie 26 de grade, până la sfârşitul intervalului. Valorile termice nocturne vor avea variaţii mici de-a lungul întregului interval şi vor fi cuprinse, în medie, între 15 şi 17 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor se menţine ridicată şi în jurul datei de 24 iunie.

    MUNTENIA
    Temperaturile diurne vor creşte şi vor ajunge la medii între 26 şi 28 de grade, cu cele mai ridicate valori între 23 şi 25 iunie. Minimele nocturne se vor încadra, de-a lungul întregului interval, în medie, între 13 şi 15 grade. Probabilitatea de ploi va fi scăzută.

    OLTENIA
    Valorile termice diurne vor creşte şi vor ajunge la medii între 25 şi 28 de grade. Temperaturile minime se vor încadra, pe tot parcursul intervalului, între 13 şi 15 grade. Probabilitatea de ploi se va reduce.

    LA MUNTE
    Regimul termic, atât cel diurn, cât şi cel nocturn, va fi în creştere şi se vor înregistra temperaturi medii diurne între 16 şi 18 grade şi minime în medie de 8-9 grade. Probabilitatea de ploi va fi ridicată în cea mai mare parte a intervalului.
     

  • Politica paşilor foarte mărunţi pentru Ucraina

    Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a declarat că următoarea rundă de negocieri Rusia-Ucraina-UE pentru deblocarea livrărilor de gaze ruseşti ar putea avea loc la jumătatea lui iulie. Moscova a anunţat însă că discuţiile pot continua numai dacă Kievul îşi plăteşte datoria de 4,5 mld. dolari către Gazprom, iar drept concesie a acceptat reducerea preţului pentru gazele furnizate în aprilie şi mai de la 485 la 384,86 dolari/1.000 mc. Oficialii europeni au sugerat că Ucraina ar putea plăti gazul din asistenţa financiară de 1,6 mld. euro oferită de UE în acest an, din care până acum Kievul a primit 350 mil. euro.

    Puţini speră însă ca problema gazului să se rezolve înainte de 27 iunie, când Ucraina va semna partea economică a acordului de asociere cu UE. Preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles că şi semnarea acordului va avea consecinţe imediate, afirmând că Rusia nu va mai putea să menţină tarifele vamale de import zero la produsele din Ucraina.

    Spre a mai linişti spiritele atât la Moscova, cât şi la Bruxelles în pregătirea evenimentului de la 27 iunie, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a enunţat un plan de pace pentru zonele separatiste, care promite “descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”. Poroşenko a nominalizat şi un nou ministru de externe, în locul lui Andri Deşciţa, care s-a remarcat prin faimoasa intervenţie în care l-a făcut “nenorocit” pe Vladimir Putin. Locul lui Deşciţa a fost luat de Pavlo Klimkin, diplomat de carieră, originar din oraşul rus Kursk şi cu studii la Moscova. Klimkin este din 2008 negociatorul-şef al Ucrainei pentru acordul de asociere cu UE.

    De partea cealaltă, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga), care va semna cu Poroşenko (foto dreapta) acordul, a cerut Rusiei să înceteze susţinerea cu armament a  separatiştilor din estul Ucrainei, dar s-a abţinut, în ultima sa intervenţie publică, de la orice referire la posibile noi sancţiuni UE contra Rusiei. În acelaşi timp, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că UE este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind acordul de asociere cu Ucraina.

    Singurul care continuă ofensiva sancţiunilor rămâne Washingtonul, care a comunicat vineri că încă şapte oficiali din republicile separatiste Doneţk şi Luhansk au fost adăugate pe lista persoanelor care au interdicţie de circulaţie în SUA şi ale căror active din străinătate sunt îngheţate. SUA au acuzat, de asemenea, Rusia că mobilizează în continuare trupe la frontiera cu Ucraina, deşi iniţial anunţase că le retrage, şi au avertizat că nu vor accepta prezenţa forţelor militare ruse în estul Ucrainei.