Tag: guvern

  • Guvernul cere plata impozitelor mai devreme, până pe 21 decembrie, motivând că de Crăciun nu se lucrează

    “De asemenea, s-a aprobat devansarea termenului de declarare şi scadenţă a creanţelor fiscale până la data de 21 decembrie, având în vedere că data de 25 decembrie este zi nelucrătoare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

    Astfel, toţi contribuabili trebuie să depună declaraţiile şi să facă plăţile scadente, de obicei, în data de 25 a lunii până în ziua de 21 decembrie 2012.

    Potrivit legii, dacă ziua de scadenţă este nelucrătoare, atunci termenul limită devine următoarea zi nelucrătoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va majora pensiile cu 4%

    Noul guvern, în consultare cu instituţiile financiare internaţionale, până la aprobarea bugetului pe anul 2013, va stabili politicile în domeniul veniturilor şi cheltuielilor bugetare şi va analiza, în funcţie de acestea, posibilitatea luării unor măsuri de majorare a unor drepturi de personal, care se suportă din buget, precum şi renunţarea la unele restricţii instituite prin acest act normativ.

    În ceea ce priveşte Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, adoptată miercuri, MF precizează că prin această ordonanţă s-a aprobat menţinerea drepturilor salariale ale personalului din sectorul bugetar, precum şi a altor drepturi care se acordă din bugetul general consolidat, la nivelul acestora din luna decembrie 2012, ce include majorarea de 7,4% care asigură recuperarea integrală a reducerii salariilor cu 25% efectuată în iulie 2010.

    Salariile majorate cu 7,4% aferente lunii decembrie vor fi plătite în cursul lunii ianuarie, fiind deja alocate fondurile necesare.

    Totodată, prin actul normativ mai sus menţionat, se creează condiţiile ocupării unor posturi vacante şi se menţine interdicţia de achiziţionare a autoturismelor şi mobilierului de către instituţiile din sectorul bugetar, ca şi în anul 2012.

    De asemenea, s-a aprobat devansarea termenului de declarare şi scadenţă a creanţelor fiscale până la data de 21 decembrie, având în vedere că data de 25 decembrie este zi nelucrătoare.

    Aprobarea acestui act normativ a fost necesară având în vedere că până la aprobarea bugetului pe 2013, potrivit legii, se execută bugetul anului anterior şi prin urmare trebuie păstrate condiţiile anului curent, precizează MF.

  • Guvernul nu va acorda nici în 2013 tichete de masă, va sista în continuare indemnizaţiile revoluţionarilor şi va păstra angajările îngheţate

    Aceste drepturi nu au mai fost acordate începând cu anul 2009, iar actualul guvern intenţionează să blocheze plăţile şi anul viitor, conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Finanţelor.

    Documentul stabileşte categoriile de plăţi şi facilităţi care nu vor fi acordate nici anul viitor, după modelul aplicat în ultimii ani de fostele guverne.

    Surse oficiale au declarat că proiectul de ordonanţă a fost aprobat de Guvern în şedinţa de miercuri.

    Astfel, instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, nu vor acorda nici anul viitor tichete de masă pentru angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul va amâna din nou, până în 2014, termenul de alocare a 6% din PIB pentru educaţie

    Legea educaţiei naţionale, aprobată la începutul anului 2011, prevede că pentru finanţarea educaţiei naţionale este alocat anual, din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale, minimum 6% din Produsul Intern Brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii.

    Aceeaşi lege stabileşte că, pentru activitatea de cercetare ştiinţifică, este alocat anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din Produsul Intern Brut al anului respectiv.

    Legea a fost adoptată în ianuarie 2011, dar cu un termen de graţie de un an, până la 1 ianuarie 2012, pentru ca Guvernul să asigure educaţiei această cotă de finanţare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu către politicieni: Aveţi puţintică răbdare!

    “Domnul preşedinte Traian Băsescu va urma calea constituţională şi instituţională pentru întregul proces de desemnare a candidatului la funcţia de prim-ministru şi nu va face nicio abatere de la rigoarea procedurii, aşa cum este prevăzută în Constituţia României”, adaugă Oprea.

    Administraţia Prezidenţială face cunoscut că preşedintele Traian Băsescu va convoca Parlamentul şi va anunţa programul de consultări pentru desemnarea prim-ministrului care să formeze viitorul guvern imediat după publicarea în Monitorul Oficial a rezultatului alegerilor.

    Biroul Electoral Central a anunţat, marţi,, rezultate oficiale finale ale alegerilor parlamentare. După numărarea voturilor din toate secţiile, USL a obţinut 58,63% din voturi pentru Camera Deputaţilor şi 60,10% pentru Senat.

  • Guvernul vrea să măsoare câtă apă mai are România în subteran

    “Prezentul program vizează apele subterane potabile şi industriale pentru activităţile de prospecţiune, explorare, determinare şi evidenţă a resurselor”, se arată în anexa unui proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Economiei. Toate informaţiile care vor fi obţinute în urma acestor cercetări vor fi puse la dispoziţia Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, care va scoate perimetrele în care vor fi identificate resursele la licitaţie în vederea concesionării.

    Mai multe pe zf.ro

  • Primul plan transnaţional contra crizelor bancare: Guvernele au puterea de a prelua controlul băncilor mari, pe care le pot fragmenta

    Planul dă guvernelor puterea de a prelua controlul băncilor cu probleme, de a le fragmenta, de a destitui manageri şi a obliga acţionarii să suporte pierderi astfel încât salvarea instituţiilor financiare să se facă fără cheltuieli din buzunarul contribuabilului. Planul a fost construit în jurul ideii ca o singură autoritate naţională de reglementare să preia res­ponsa­bilitatea pentru supravegherea procedurii de insolvenţă pentru o bancă cu an­vergură interna­ţio­nală. Washingtonul şi Londra încearcă astfel să prevină incertitudinile şi confuziile de genul celor care au însoţit prăbuşirea, în 2008, a băncii americane de investiţii Lehman Brothers, în urma căreia lumea financiară a fost aruncată într-una dintre cele mai grave crize de după cel de-Al Doilea Război Mondial, scrie BBC.

    Mai multe pe zf.ro

  • Fitch: După alegeri, deciziile vor fi luate mai uşor. În schimb, noul guvern ar putea lua decizii majore fără o consultare largă

    Majoritatea solidă în Parlament a unui nou guvern ar putea avea şi efectul advers ca executivul să se simtă îndreptăţit să ia decizii importante fără o consultare mai largă.

    “Principalul avantaj este că procesul de luare a deciziilor ar trebui să fie mai eficient, însă pe de altă parte, un guvern cu o majoritate amplă (de două treimi) ar putea considera că are libertatea de a lua decizii cu impact major fără o consultare largă”, a declarat Napolitano pentru MEDIAFAX.

    Noul guvern se va concentra probabil pe reforme structurale, care vor avea un rol central într-un alt acord cu FMI, afirmă analistul agenţiei de evaluare financiară Fitch.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Două pariuri: viitorul guvern şi datoria la FMI

    Pe de o parte, conform analiştilor de la Raiffeisen, o întârziere a formării noului guvern, în perspectiva negocierilor dure cu FMI pe marginea bugetului pentru 2013, ar influenţa negativ atât leul, cât şi dobânzile la datoria României. Pe de altă parte, în opinia aceloraşi, România are de rambursat la anul cca 4 mld. euro către FMI, astfel încât BNR s-ar putea arăta mai puţin dispusă să folosească rezerva valutară spre a susţine leul. Nu trebuie uitat însă că BNR are însă la dispoziţie pârghia managementului lichidităţii, astfel încât “ar putea să apere activ leul dacă rata de schimb creşte aproape de maximele record (în jur de 4,65 le/euro)”, apreciază analiştii XTB România.

    Cursul leului va fi influenţat şi de percepţia asupra voinţei României de a merge înainte cu reformele, ţinând cont că abandonarea obiectivului de aderare la zona euro ar fi interpretată automat drept o undă verde dată abolirii limitelor de deficit bugetar, datorie publică şi inflaţie. Aceasta nu se întâmplă însă: dacă obiectivul aderării la euro în 2015 a dispărut, discuţia ar urma să se reia după alegeri pentru a se ajunge la un “calendar realist”, susţine Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, care a afirmat în această săptămână, la o conferinţă pe teme financiare, că banca centrală are deja astfel de discuţii cu băncile comerciale.

    Până atunci, nu doar BNR, ci şi marile bănci continuă să promoveze creditarea în lei, după exemplul BCR, care a anunţat că va oferi împrumuturi ipotecare numai în lei, în condiţiile în care o pondere a împrumuturilor în valută de peste 60% din PIB rămâne o sursă de risc pentru România. Pe bună dreptate însă, economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a atras atenţia, în cadrul aceleiaşi conferinţe, că prima condiţie a dezeuroizării este existenţa unei economisiri semnificative în lei, care nu se poate dezvolta decât dacă dobânzile sunt real pozitive, adică acoperă rata inflaţiei.

  • Opinie Sorin Pâslaru, ZF: Noul guvern va trebui să fie cu un ochi pe deficite şi cu unul pe dezvoltare

    Dar dezicerea de propriul premier a fost catastrofală pentru acest partid, pentru că a arătat că nici oamenii lui nu au avut încredere în politica sa, este adevărat, otova. Dacă Emil Boc ar fi putut spune, în decembrie 2012, iată, am tăiat salariile în 2010, dar am revenit după doi ani, şi dacă ar fi promis şi o revenire a TVA în jos cu 2-3 puncte, probabil că nu ar mai fi fost atât de jos în sondaje azi. Propunerea de după, cu Mihai Ungureanu şi echipa sa interimară, nu a mai funcţionat pentru că era evident că se cam terminase benzina soluţiilor. Banii împrumutaţi au fost cheltuiţi, iar drama este că, într-un mod parcă desprins de ceea ce se întâmpla înainte de ’89, când până şi ideile de schimbare erau încurajate şi controlate strâns de centrele puterii, reforma statului român, a administraţiei, a fost epuizată ca subiect fără să fie făcută, deşi era nevoie de ea. Guvernul Boc a pus pe masă în prima şedinţă de guvern salariile de la companiile de stat şi faptul că trebuie reduse până la nivelul unui secretar de stat. Erau date ca exemple de risipă a banului public.

    Mai multe pe zf.ro