Tag: vanzare

  • Bucureşti, „for sale“: Hotelurile din Capitală sunt scoase la vânzare pe bandă rulantă. Toate hotelurile din oraşe au un grad de ocupare de sub 20%. Industria riscă falimentul

    ♦ Pe imobiliare.ro, una dintre cele mai mari platforme de imobiliare din România, sunt 17 anunţuri cu privire la vânzarea unor hoteluri din Bucureşti.

    Industria hotelieră din Bucureşti este semnificativ afectată de efec­tele pandemiei, astfel că, în Ca­pitală sunt cel puţin 17 anunţuri de vânzare a unor hoteluri, con­form datelor de pe site-ul imo­bi­lia­re.ro, una dintre cele mai mari plat­for­me de imobiliare din România. Pre­ţurile hotelurilor ajung la câteva milioane de euro, cel mai scump fiind de 15 mi­l. euro şi are o suprafaţă de 6.800 mp.

    Un singur hotel are un preţ sub un milion de euro care se află în zona Moşilor şi are o suprafaţă de 125 mp şi doar şapte camere, iar valoarea imo­bilului este de 180.000 euro.

    Cel mai scump hotel scos la vânzare în Bucureşti este unul situat în zona Unirii, are o suprafaţă de 6.800 mp şi un număr de 106 camere.

    „Înainte de COVID-19 şi de a intra în renovare, hotelul avea un yield de 8% şi un grad de ocupare de 80%. Renovarea hotelului a început în 2020, cu termen de finalizare în mai 2021. După finalizarea renovării şi recompar­timentării, hotelul va avea 101 camere, inclusiv junior şi executive suites, un cocktail bar, un restaurant libanez, Boutique Chocolate Bar, steakhouse şi două săli de conferinţă. Previziunile financiare, după finalizarea renovării, sunt de 9,5-10% yield“, se arată în anunţul publicat pe imobiliare.ro.

    Tot în aceeaşi zonă a Capitalei se vinde un aparthotel de 50 de apar­tamente la suma de 8 milioane euro. Situat pe Bulevardul Unirii, apart­hotelul are o suprafaţă de 4.668 mp.

    Bucureştiul are cea mai dezvoltată infras­truct­ură hotelieră din ţară, cu o capacitate de cazare de peste 11.000 de camere în ho­tel­uri, din­tre care ju­mă­ta­te sunt clasi­fi­ca­te la pa­tru stele. Tot în Bucureşti sunt şi cele mai multe hoteluri de cinci stele, 10.

    Totodată, multe ho­teluri din Bucureşti  s-au axat pe turismul de business şi pe eve­nimente, două do­menii pu­ter­nic lovite de criza pan­de­mi­că care a restricţionat pentru o pe­rioa­dă circu­la­ţia şi organi­za­rea de eveni-men­te cu un nu-măr mai mare de persoa­ne. Hotelurile din Bucureşti au avut anul trecut în medie un grad de ocupare de 10-20% din capacitate, un nivel al încasărilor care nu poate suporta cheltuielile.

    Hotelurile îndreptate către partea de evenimente au avut mult de pierdut în această perioadă, neavând po­sibilitatea de a se reorienta către un alt tip de business. Revenirea turismului de business este aşteptată cu circa 1-2 ani mai târziu faţă de revenirea turismului de leisure.

    Capitala este principalul pol de business din ţară, dar şi destinaţia care atrage cei mai mulţi turişti străini, cei mai mulţi vin în interes de afaceri. Ultimele date de la Statistică arată că Bucureştiul a atras 1,1 milioane de turişti străini anul trecut, din totalul de 2 milioane de turişti care au ajuns în România, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Peste 40% din numărul străinilor care s-au cazat în unităţile turistice din România au ales Bucureştiul.

    Totodată, cele mai mari companii hoteliere din Bucureşti după cifra de afaceri sunt şi cele mai mari companii hoteliere la nivel naţional. Ana Hotels şi Continental Hotels se află în top cinci cele mai mari companii hoteliere din România.

    „Toate hotelurile din oraşe au un grad de ocupare de sub 20%, cu 20% vorbim de pierderi, iar de la 1 ianuarie au început băncile să trimită scrisori cum că scot activele la vânzare. Doar nouă luni au putut fi amânate ratele, iar noi ne aflăm în criză de aproape 11 luni. Dacă promisiunile făcute de autorităţi nu se onorează, industria va intra în faliment“, a spus recent Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patro­natelor din Turismul Românesc, care a făcut un apel către autorităţi pentru sprijinirea industriei de turism din România.

    miruna.diaconu@zf.ro

  • Secretul care a transformat Tesla într-una dintre cele mai mari companii din lume. De unde vine de fapt profitul gigantului auto, bani care nu au nicio legatură cu vânzarea de maşini

    11 state americane – California, Colorado, Connecticut, Maine, Maryland, Massachusetts, New York, New Jersey, Oregon, Rhode Island şi Vermont, solicită producătorilor de automobile să vândă anual un anumit procentaj de vehicule cu emisii zero până în 2025. Dacă nu reuşesc, producătorii de autovehicule trebuie să cumpere credite de reglementare de la un alt producător de automobile care îndeplineşte aceste cerinţe – cum ar fi Tesla, care vinde exclusiv maşini electrice.

    Acest aranjament este o afacere profitabilă pentru Tesla, care i-a adus companiei 3,3 miliarde de dolari în ultimii cinci ani, aproape jumătate din sumă fiind înregistrată doar în 2020. Creditele de reglementare de 1,6 miliarde de dolari pe care le-a primit anul trecut au depăşit cu mult venitul net de 721 milioane de dolari – ceea ce înseamnă că fără ele Tesla ar fi înregistrat în 2020 o pierdere netă în loc de profit.

    „Aceşti tipi pierd bani vânzând maşini, dar fac bani vânzând credite. Şi creditele vor dispărea”, spune Gordon Johnson de la GLJ Research, citat de CNN.

    Executivii Tesla recunosc şi ei că afacerea nu se poate baza în continuare pe această surse de numerar. „Pe termen lung, vânzările de credite de reglementare nu vor fi o parte importantă a afaceriişi nu planificăm viitorul afacerii în acest sens”, spune Zachary Kirkhorn, directorul financiar al companiei.

    Performanţa ridicată a acţiunilor Tesla – în creştere cu 743% în 2020 – o face una dintre cele mai valoroase companii americane din lume. Cu toate acestea, cele 500.000 de maşini pe care le-a vândut în 2020 erau reprezentau doar o mică parte din cele peste 70 de milioane de vehicule vândute în întreaga lume, potrivit estimărilor.

    Acţiunile Tesla valorează acum la fel de mult ca şi cele ale celor mai mari 12 producători de automobile care vând peste 90% din autovehiculele vândute la nivel global.

    Întreaga industrie se îndreaptă spre un viitor complet electric, atât pentru a respecta reglementările de mediu mai dure la nivel global, cât şi pentru a satisface apetitul tot mai mare pentru astfel de vehicule, în parte pentru că necesită mai puţină forţă de muncă, mai puţine piese şi producţia lor costă mai puţin decât maşinile tradiţionale alimentate cu benzină.

    Deşi Tesla este cel mai mare producător de maşini electrice, se confruntă cu o concurenţă crescută, deoarece fiecare producător de automobile îşi lansează propriile vehicule electrice sau intenţionează să o facă. General Motors, de pildă, a declarat săptămâna trecută că speră să treacă complet la producţia de maşinile fără emisii până în 2035, iar Volkswagen a întrecut Tesla în ceea ce priveşte vânzările de vehicule electrice în cea mai mare parte a Europei.

  • China a vândut 30 de măşti pentru fiecare persoană din lume în 2020. Câştigurile ajung la 53 de miliarde de dolari

    China a exportat anul trecut peste 220 de miliarde măşti faciale, a declarat vineri ministerul comerţului, echivalentul a circa 35 de măşti pentru fiecare persoană din afara ţării, în condiţiile în care cererea pentru echipamentele de protecţie a continuat să crească de-a lungul pandemiei de COVID-19, notează AFP.

    Viceministrul comerţului Qian Keming a declarat că, pe lângă măşti, China a vândut alte 2,3 miliarde de echipamente de protecţie şi un miliard de kituri de testare, reuşind să „aducă o contribuţie importantă în lupta împotriva coronavirusului”.

    Câştigurile generate de măşti ajuns la 340 de miliarde de yuani, sau 52,6 miliarde de dolari, au spus autorităţile la începutul lunii.

    China, unde au fost depistate primele cazuri de coronavirus spre sfârşitul anului 2019, este singura mare putere care a reuşit să termine 2020 cu o creştere economică semnificativă, de vreme ce produsul intern brut (PIB) a înregistrat un plus de 2,3%.

    Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a anunţat zilele trecute că Statele Unite şi-au pierdut titlul de principală destinaţie pentru noile investiţii străine în defavoarea Chinei. 

    Investiţiile noi în America au scăzut cu aproape jumătate în 2020, ajungând la 134 de miliarde de dolari,  în timp ce China a depăşit pragul de 160 de miliarde după o creştere de 4%.

     

  • Huawei explorează noi posibilităţi: Producătorul chinez vrea să renunţe la două produse de lux şi se pregăteşte să le vândă

    Gigantul chinez Huawei se află în prezent în prima fază a discuţiilor privind vânzarea brandurilor premium Mate şi P, au declarat două persoane familiare cu situaţia, într-o mişcare ce ar determina compania să renunţe la segmentul de smartphone-uri high-end, potrivit CNBC.

    Producătorul de echipamente telecom negociază deja de câteva luni cu un consorţiu condus de mai multe firme ale statului chinez, spune sursele citate de publicaţia americană. De asemenea, Huawei a început să exploreze posibilitatea vânzării brandurilor încă din luna septembrie a anului trecut.

    Livrările modelelor din seriile Mate şi P au valorat 39,7 miliarde de dolari între T3/2019 şi T3/2020, conform firmei de analiză IDC.

    Totuşi, Huawei nu a luat o decizie finală şi există o posibilitate ca discuţiile să nu se termine cu bine, au declarat cele două surse, pe măsură ce compania încearcă să producă un set de cipuri de ultimă generaţie.

    „Grupul Huawei este conştient de zvonurile privind posibila vânzare a brandurilor premium de smartphone-uri. Totuşi, zvonurile nu au nicio valoare. Huawei nu are un asemenea plan”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei.

    Potenţiala vânzare a liniilor premium de smartphone-uri sugerează că firma nu speră că administraţia Biden va schimba radical restricţiile lansate de fostul preşedinte Donald Trump, intrate în vigoare încă din mai 2019.

    Anterior, Huawei a vândut brandul de buget Honor către un consorţiu de 30 de companii susţinute de guvernul regiunii Shenzhen, într-o afacere estimată de una dintre surse la 15,5 miliarde de dolari.

    Vânzarea avea ca obiectiv susţinerea brandului de buget, în condiţiile în care sancţiunile Statelor Unite au lovit din plin lanţurile de distribuţie ale diviziei şi au tăiat accesul companiei la serviciile oferite de Google.

     

  • Ultimele lovituri ale lui Trump: SUA interzice Intel şi altor companii să-şi mai vândă produsele către Huawei

    Administraţia Trump a notificat mai mulţi furnizori ai Huawei, printre care producătorul de chipuri Intel, că le revocă anumite licenţe prin care aveau voie să-şi vândă produsele către compania chineză şi a anunţat că intenţionează să respingă alte zeci de cereri formulate de compania de telecomunicaţii, conform unor surse citate de Reuters.

    Această acţiunie este probabil ultima luată sub administraţia Trump împotriva gigantului Huawei Technologies. Ea reprezintă încă o lovitură puternică într-un efort prelungit al lui Donald Trump de a îngenunchea cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume, pe care Washington îl consideră o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

    Notificarea pentru aceşti furnizori americani ai Huawei a venit în mijlocul unei furtuni de decizii luate în ultimele zile de mandat ale lui Trump împotriva Chinei şi împotriva companiilor chineze.

    Preşedintele democrat Joe Biden va prelua biroul de la Casa Albă miercuri, 20 ianuarie 2021.

    Într-un e-mail văzut de agenţia de presă, Asociaţia Industriei de Semiconductoare a transmis vineri că Departamentul de Comerţ al SUA a emis „intenţii de a respinge mai multe cereri de licenţiere pentru exportul produselor către Huawei şi a emis şi o revocare pentru o licenţă emisă anterior”.

    Mai multe surse au declarat că este vorba despre mai mult decât o singură revocare, iar una dintre ele declară că ar fi vorba de revocarea a opt licenţe pentru patru companii.

  • Cum pot să îmi fac un magazin online? Cât costă, cât durează şi care sunt principalele provocări, de la startup-uri la mari companii

    Pe 16 martie 2020, când clopoţelul a sunat de stare de urgenţă în România, magazinele mici şi mari, restaurantele şi multe alte firme au pus temporar lacătul pe uşă sau au rămas fără clienţi. Companiile care s-au repliat rapid au găsit un răspuns simplu pentru a continua dezvoltarea: online-ul. Cu toate acestea, unii producători şi comercianţi au ajuns la concluzia că soluţia deschiderii unei platforme online nu este atât de uşoară pe cât pare.

    Ei au descoperit că au nevoie de un nou canal de vânzare pentru că nu mai aveau acces la cele clasice sau aveau accesul restricţionat. Cunoştinţele sunt puţine, majoritatea companiilor s-au axat dintotdeauna pe canalele clasice de distribuţie, de vânzare către consumatorul final, fie către revânzători. Când nu au mai putut face acest lucru, ei nu aveau nici cunoştinţele necesare pentru a face transformări potrivite”, spune Doina Vîlceanu, chief marketing officer al dezvoltatorului de magazine online ContentSpeed, în cadrul unui interviu organizat recent pentru Ziarul Financiar.  

    Piaţa comerţului online din România este pe o traiectorie de creştere de circa 30% faţă de 2019 şi se îndreaptă spre 5,5 miliarde de euro, aşa cum atestă informaţiile Asociaţiei Române a Magazinelor Online (ARMO). În cadrul acestui avans, unele companii s-au bucurat de creşteri de două sau chiar trei cifre, dublându-şi ori triplându-şi vânzările, în anumite cazuri.

    În ultimele nouă luni din an, odată ce au apărut mai multe magazine şi platforme online, acestea au investit în marketing, ceea ce a adus clienţi pentru produsele lor. Dezvoltarea pieţei a atras după sine o nouă etapă şi pentru segmentul serviciilor de livrare rapidă şi livrare la domiciliu din România.

    Această evoluţie a livrărilor a avut un impact şi în piaţa muncii, întrucât companiile de livrări au început să angajeze sute de livratori cu contract de muncă, nu doar pe bază de comision. În această situaţie s-a regăsit şi compania de livrări Urban Logistic, fondată în piaţa locală de danezul Lars Lund, fost şef al kika România. Astfel, poziţia de livrator a devenit un loc de muncă stabil în piaţă.

    În ceea ce priveşte companiile care au înţeles din primele săptămâni nevoia canalului online, acestea au provenit din majoritatea sectoarelor economice care au o latură de B2C.

    „Am văzut interes pentru magazine online în toate sectoarele care au fost de interes şi pentru consumatorii finali, precum electronice, electrocasnice, petshop-uri, cărţi, inclusiv fashion, nu mai vorbim de domeniul farmaceutic. A existat foarte mult interes şi în piaţa bunurilor de larg consum şi în livrare de alimente sau mâncare la domiciliu. Pe acestea am avut cele mai multe solicitări pentru această relansare în mediul digital a afacerilor tradiţionale pe care le aveau.”

    Compania românească ContentSpeed a dezvoltat până acum peste 1.000 de magazine online B2C şi B2B, iar costurile, dimensiunile, timpii de dezvoltare, amortizarea şi eficienţa investiţiei pot varia în funcţie de business.

    „Prima etapă este identificarea nevoilor reale pe care le are compania. Stăm la o masă şi punem pe hârtie obiectivele de business, precum şi componentele pe care le are compania deja implementate. Pentru că atunci când discutăm de o companie cu afaceri de 40 de milioane de euro care face distribuţie de bunuri de larg consum, spre exemplu, acolo există deja un software de gestiune şi un software pentru depozite.” Odată ce informaţiile sunt puse cap la cap, dezvoltatorul de magazine online la care apelează respectivul business trebuie să gândească o soluţie care să integreze toate componentele afacerii.

    „Dacă un magazin online nu este integrat cu ce are deja compania ca soluţii software implementate este mai mult o bătaie de cap decât un ajutor pentru ei.”

     

    „Mi-au făcut nişte băieţi de la Ploieşti”

    În ultimii zece ani, soluţiile software standardizate pe care le vând marile companii de tehnologie, precum Microsoft, au căpătat un nivel de sofisticare ce poate lucra ca un avantaj. De asemenea, o soluţie customizată poate fi utilă, dar orice soluţie customizată, construită specific pentru un anumit business, trebuie să fie integrată cu soluţiile software deja existente în procese.

    Cu toate acestea, o serie de „metehne” sunt perpetuate în continuare de antreprenori, iar printre acestea se numără apetitul ridicat pentru soluţii software personalizate.

    „Există nişte metehne cumva perpetuate ale antreprenorilor români, şi-anume de a-şi face soluţii customizate în cadrul companiei. «Mi-am făcut cu nişte băieţi de la Ploieşti un software de gestiune că mi s-a părut mie că este prea complicată compania mea pentru o soluţie software standardizată». În momentul în care începi să personalizezi foarte mult şi să faci intern diferite dezvoltări, ar putea deveni o provocare menţinerea la zi a soluţiei respective.”

    Un alt element important de luat în calcul în discuţia soluţie standard versus soluţie customizată este cel al timpului de lansare pe piaţă, în contextul în care dezvoltarea internă ar putea dura mai mult dacă nu există resursele necesare.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea unui magazin online, în funcţie de complexitatea acestuia, de dimensiunea catalogului de produse, de dimensiunea companiei, acesta ar putea fi realizat într-un inteval cuprins între 2 săptămâni şi 5 luni.

    „În majoritatea cazurilor pentru start-up-uri vorbim de un termen de 2-3 săptămâni, iar atunci când vorbim de un retailer tradiţional, unde avem obligativitatea de a ne integra cu celelalte soluţii folosite, discutăm de 2-3 luni. Pentru o companie mare de distribuţie, unde deja intră mai multe componente, termenul aproximativ ar fi de 4-5 luni.”

    Investiţia într-un magazin online se amortizează în maximum 1 an, dar în cazul companiilor mici timpul poate fi de doar câteva luni. Costul unui magazin variază, la fel ca timpul de implementare, în funcţie de dimensiunea businessului.

    „Un start-up îşi poate face şi singur configurările, dar de multe ori antreprenorul preferă să apeleze la un furnizor de magazine online pentru a se concentra pe celelalte aspecte ale businessului. Costul ar putea fi de circa 1.000-1.500 de euro al unui magazin online la cheie. Când vorbim de retailul tradiţional, un magazin online de haine sau pantofi, acolo investiţia ar putea fi între 5 şi 15.000 de euro pentru o soluţie standard, iar pentru o companie mare de distribuţie discutăm de circa 30.000 de euro.”

    Un business nu trebuie să apeleze neapărat la cea mai scumpă soluţie din piaţă, ci ar trebui să ţină cont de necesarul pe care îl are în acel moment, la început de drum în online.

    „Elementele obligatorii, funcţionalităţile obligatorii pentru afacerea ta, acelea trebuie implementate primele. Orice fundiţe şi alte elemente le laşi în etape ulterioare.”

     

    Cum se măsoară succesul în online?

    Rata de conversie este cel mai important indicator de performanţă al unui magazin online şi înseamnă câţi dintre utilizatori ajung să comande, să cumpere. Această rată poate creşte în timp şi prin mici schimbări de design, dar aceste „fundiţe”, cum le numeşte Vîlceanu, devin importante abia după ce ai un magazin online funcţional de la primul click până la coşul de cumpărături.

     Anumite businessuri au înregistrat rate de creştere foarte mari pe canalul online, în condiţiile în care aveau deja un canal online dar reprezenta foarte puţin ca pondere în business, cum a fost cazul companiilor din industria farmaceutică.

     „Din martie, farmaciile care ne sunt clienţi au crescut în medie pe online cu 1.500%. Doar prin mici schimbări de design poţi ajunge la creşteri de 500%. (…) Comerţul online a accelerat incredibil în ultima jumătate de an. Cei care nu vor să rămână în urmă şi vor să câştige în acest moment trebuie să ardă etape şi să acopere golul pe care l-au lăsat când au ignorat online-ul, în timp ce alţi concurenţi, poate mult mai mici, neavând aceeaşi putere şi dimensiune au fost mai fâşneţi şi au profitat mai mult în această perioadă.”

     În cazul în care o companie are deja un magazin online, dar acesta nu aduce reazultatele aşteptate, ar putea exista erori sau probleme în platformă.

     „Mereu când preluăm un alt magazin online începem cu un audit şi ne uităm mai întâi din punct de vedere funcţional dacă acel magazin este capabil să primească un vizitator şi să îl ducă până la finalizarea comenzii din coşul de cumpărături – pentru că am identificat probleme chiar şi aici. Apoi ne uităm la marketing, tipuri de campanii, rezultate, noi trebuie să identificăm dacă este de vină soluţia tehnică, dacă strategia de marketing ne blochează evoluţia sau există motive de preţ, piaţă, concurenţă.”

     Piaţa de comerţ online din România înregistra deja creşteri în ultimii ani, dar piaţa este mică în comparaţie cu amploarea comerţului online în state precum Polonia sau Cehia. Totuşi, împinşi de la spate de pandemia de Covid-19, românii au făcut pasul spre online mai hotărât ca niciodată. Însă piaţa este încă la început.

     „Boom-ul a avut loc anul acesta (2020 n.red.). Este pentru prima dată în experienţa noastră când atât de multe companii foarte mari ajung să considere comerţul online ca fiind infrastructură critică pentru afacerea lor. Acest lucru nu a existat până acum, comerţul online reprezenta foarte puţin din cifra lor de afaceri. În schimb, anul acesta, când online-ul a devenit pentru mulţi singurul canal de vânzare, brusc toate atenţia s-a îndreptat către online, optimizare şi ce putem face în plus. A fost anul în care am început să vedem cu adevărat explozia pe care o urmărim în multe alte ţări unde comerţul online este mai avansat.”

     



     

    STUDIU DE CAZ

    „În 5 ore am făcut un magazin online”

    În 2012, Andrei Drăgan Răduleţ şi Adrian Munteanu erau doi tineri economişti, puţin trecuţi de 30 de ani, care au hotărât să deschidă Carmangeria Bătrânu Sas în piaţa Cibin din Sibiu, cu o investiţie iniţială de 100.000 de euro.

    În 16 martie 2020, când a sunat clopoţelul de stare de urgenţă, Carmangeria însemna un business cu producţie proprie, 4 magazine, afaceri de peste 8,3 mil. lei, dintre care 40% erau veniturile celor trei rulote de Street Food cu care mergeau la festivaluri.

    La şedinţa de urgenţă din acea noapte, o şedinţă pe care o aveau probabil toate companiile din România, de la start-up la multinaţională, cei doi au decis să facă pasul spre online. Era doar o problemă de supravieţuire în business pentru ei.

    Răduleţ a început la 5 dimineaţa să facă un magazin online pentru Carmangerie. Îşi amintea că au avut o pagină web pe care o foloseau pe post de canal online şi calculau micile modificări pe care să le aducă.

    „Aveam un mecanism pe pagină web acum 3-4 ani şi mă gândeam că trebuie doar să actualizez preţurile produselor, mare parte dintre ele erau deja acolo. M-am trezit pe 16 martie la 5 dimineaţa şi mi-am dat seama că multe lucruri nu mai funcţionau tehnic acolo. Am căutat o altă platformă DIY şi am făcut magazinul. Am trimis colegelor care vând în magazine mesaj să îmi facă poze cu telefonul lor la produsele din vitrină cu etichetă de preţ vizibilă să introduc preţurile şi în 5 ore aveam magazinul online şi am început să preluăm comenzi. A fost un maraton de câteva ore cu improvizaţii pe care nu mi le-aş fi putut imagina”,  îşi aminteşte antreprenorul.

    În două luni de stare de urgenţă Carmangeria Bătrânu Sas a livrat peste 3.000 de comenzi în Sibiu, iar una dintre strategiile producătorului a fost asocierea cu alţi producători locali, precum lactatele Mândra. Pentru a livra împreună şi pentru a avea o ofertă mai mare.

    Ridicarea stării de urgenţă a adus o scădere cu 90% a canalului online prin care cei doi vindeau în Sibiu. Adaptarea imediată a însemnat decizia de a livra la Cluj şi la Bucureşti. Pentru a nu fi nevoie de investiţii majore, au folosit maşinile de frig din flota de Street Food, care a trecut de la 40% din business la 0% în 2020, în lipsa festivalurilor.

    În ciuda dispariţiei veniturilor din Street Food, afacerile Carmangeriei se îndreaptă spre acelaşi nivel ca cel de anul trecut, de peste 8,3 mil. lei, iar online-ul reprezintă 1 mil. lei. Antreprenorii se aşteaptă ca noua strategie bazată pe magazin online, livrări şi magazinele fizice să le genereze afaceri duble în 2021, de circa 20 mil. lei, dintre care online-ul ar putea reprezenta jumătate.

  • Cum pot face bani mai mulţi fermierii din România

    Fermierii din România care au început să-şi adapteze tehnicile de prelucrare şi cultivare a solului, făcând tranziţia către o agricultură sustenabilă, ar putea să-şi crească veniturile prin vânzarea certificatelor de carbon pe piaţa internaţională, potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii platformei online de comerţ internaţional cu cereale şi materii prime agricole  Commoditrader.

    Ei pot câştiga suplimentar între 45-105 euro/ha/an, prin captarea în sol a 3-7 tone de CO2e/ha/an, implementând măsurile agriculturii conservative care are la bază cinci principii esenţiale: rotaţia culturilor, reducerea tulburărilor solului, distribuirea optimă a reziduurilor, câmpuri verzi pe tot parcursul anului şi optimizarea fertilităţii.

    ”Facem agricultură conservativă, evoluăm în toate zonele – stropit, acordăm atenţie la îngrăşămintele folosite şi modul lor de aplicare, la soiurile cultivate, lăsăm terenul cât mai puţin neacoperit între două culturi şi atunci obţinem un rezultat complet al mai multor măsuri luate. Ne aşteptăm ca aceste acţiuni să conducă la nişte rezultate pozitive pe termen mediu şi lung. În fiecare an avem producţii din ce în ce mai bune şi suntem tot mai performanţi, câştigăm mai mult la hectar. Sperăm ca, în timp, culturile verzi pe care le avem să ne ajute să dezvoltăm calităţile solului şi să putem cultiva mai uşor aceste terenuri. După mine sistemul de irigaţii în zona noastră este esenţial pentru a putea dezvolta o agricultură sustenabilă”, spune Arnaud Perrein, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România şi fermier cu o vechime de 28 ani în agricultura românească, cu 4.000 de ha cultivate în judeţul Ialomiţa, la Ferma Sopema.

    Potrivit specialiştilor Commoditrader, trecerea către agricultura conservativă favorizează biodiversitatea, generând o activitate biologică mai bogată. De asemenea, prin adoptarea acestui tip de agricultură se pot stoca gazele cu efect de seră şi CO2, iar acest lucru poate fi cuantificat, verificat şi transformat în certificate de carbon care pot aduce un plus financiar fermierilor.

    La nivel mondial, fermierii devin conştienţi de impactul activităţii lor asupra mediului, prin emisiile de CO2, influenţând calitatea solului şi implicit culturile obţinute. Tot mai mulţi dintre ei încep să adopte agricultura conservativă, schimbându-şi practicile tradiţionale cu unele mai sustenabile.

    Pe parcurs, au început să apară iniţiative private de remunerare şi stimulare a celor dornici să se implice şi să facă o diferenţă pentru generaţiile viitoare. Prin programele de emitere a certificatelor de carbon, fermierii obţin o cultură suplimentară la sfârşit de sezon, primind plata pe certificatele obţinute.

    “ Cererea pentru certificatele de carbon este în continuă creştere la nivel mondial şi capătă o însemnătate tot mai mare în combaterea schimbărilor climatice”, adaugă Alexandra Suciu Sørensen, Commoditrader Market Development România.

    Agricultura conservativă sau carbon farming, a fost deja inclusă printre principalele măsuri avute în vedere în Politica Agricolă Comună (PAC), inclusă în planul strategic european care se va defini până la sfârşitul anului 2021. De asemenea, este inclusă şi în strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu şi lung, pentru orizontul 2020 – 2030, a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Modelul european de agricultură pentru următorii ani vizează o evoluţie sustenabilă şi o mai mare grijă faţă de mediul înconjurător. Politica Agricolă Comună menţine Pilonul I de acordare a subvenţiilor, însă încearcă să aducă în atenţie dezvoltarea integrată a economiei rurale şi protejarea mediului înconjurător, prin pilonul II.

    Momentan, PAC nu aduce o obligativitate concretă pentru statele membre ale Uniunii Europene, însă prin implementarea timpurie a practicilor sustenabile, fermierii pot fi recompensaţi financiar pentru eforturile şi implicarea lor.

  • Se vinde Carrefour? Cine este gigantul care vrea să cumpere întregul lanţ de magazine al francezilor

    Gigantul canadian Alimentation Couche-Tard, care controlează lanţul de magazine de proximitate Circle K, a anunţat că explorează o potenţială tranzacţie cu lanţul francez Carrefour, într-o tranzacţie care ar aduce schimbări majore atât în peisajul european, cât şi în multinaţionala canadiană, potrivit Bloomberg.

    Couche-Tard a anunţat marţi că a început negocierile pentru a cumpăra lanţul Carrefour, dar compania cu sediul în Quebec avertizează că tranzacţia nu este încă o certitudine.

    Acţiunile Carrefour se tranazacţionau cu un plus de 9,5% pe bursa din Paris, miercuri, la ora 12.17 (Ora României), ceea ce a dus compania la o capitalizare bursieră de 14,35 miliarde euro. În acelaşi timp, acţiunile Couche-Tard se tranzacţionează pe o scădere de 2,2%, la o capitalizare de aproape 30 de miliarde de euro.

    Retailerul francez Carrefour a confirmat negocierile cu grupul canadian.

    Gigantul canadian Couche-Tard s-a concentrat până acum pe magazine de proximitate şi benzinării, nu pe supermarket-uri. Compania a construit pas cu pas un imperiu prin achiziia unor competitori mai mici, mai întâi în Canada, înainte de a intra în SUA în 2001 şi în Europa în 2012.

    Recent, compania s-a concentrat pe planurile de dezvoltare pentru regiunile SUA şi Asia Pacific, unde a încercat să cumpere Caltex Australia, înainte de a revizui această tranzacţie din cauza pandemiei.

    O tranzacţie cu Carrefour ar aduce o prezenţă extinsă pentru canadieni în Europa, în contextul în care Carrefour operează peste 2.800 de supermarket-uri şi 703 hypermarket-uri. De asemenea, ar aduce o prezenţă mai mare şi în America Latină, întrucât francezii au magazine în Argentina şi Brazilia.

    Grupul Carrefour are circa 320.000 de angajaţi la nivel global şi este cel mai mare angajator privat din Franţa. Retailerul genrează circa jumătate din vânzări în piaţa din Franţa, o ţară pentru care preluările cu capital străin ale unor companii-cheie nu este privită cu ochi buni.

  • Mutare fulger: Producătorul auto Audi vrea să elimine motoarele cu ardere internă în 10-15 ani şi să vândă doar vehicule electrice

    Producătorul auto Audi, parte a grupului Volkswagen, vrea să elimine motoarele cu ardere internă din portofoliul companiei în următorii 10-15 ani şi să vândă doar vehicule electrice, conform săptămânalului german WirtschaftsWoche, citat de Reuters.

    Compania lucrează în prezent la un calendar concret pentru acest plan şi ar putea începe în lunile următoare să anunţe termene fixe pentru oprirea producţiei în cazul vehiculelor cu motoare cu ardere internă.

    Articolul din presa germană îl citează pe Markus Duesmann, CEO-ul Audi, care a declarat că „protejarea mediului înconjurător şi succesul economic merg bine împreună”.

  • A vrut să se angajeze la Starbucks, dar a fost refuzată dintr-un motiv stupid. Ce a reuşit după este absolut fabulos

    Maria De La Croix a vrut să obţină un post de barista la lanţul internalional de cafenele Starbucks, însă a fost refuzată fiindcă…avea părul albastru. În loc să să-şi plângă de milă şi să se simtă discriminată, femeia a decis să-şi utilizeze cunoştiinţele pentru a porni propria afacere cu cafea, scrie inc.com

    Pentru că nu-şi permitea să închirieze un local, şi impresionată de afaceri precum Uber sau Airbnb, Maria De La Croix a decis să pornească un magazin mobil. Aşa a apărut Wheelys Cafe ce servea cafea organică pe străzile suedeze şi a început chiar în faţa unui Starbucks. În scurt timp afacerea a crescut foarte mult, mai ales pentru că magazinul se poate muta dintr-o locaţie în alta în funcţie de cerere şi trafic, şi a găsit şi investitori: Paul Buchheit (fondator Gmail), Jared Friedman (fondator Scribd) sau Justin Waldron (co-fondator Zynga). De asemenea, compania a deschis sistemul de francizare şi a mers către Indiegogo pentru a găsi finanţare. În prezent, lanţul mobil de cafenele a ajuns la 500 de unităţi în peste 60 de ţări.  Mai mult, compania a obţinut o finanţare de 2,5 milioane de dolari de la un fond de investiţii de tip seed.

    Magazinul mobil Wheelys este unul hi-tech, are Wi-Fi, purificator de aer, panouri solare, aragaz, apă curentă, frigider şi o mică moară de vânt. Iar cel mai ieftin magazin a fost vândut pe Indiegogo cu 490 de dolari. 

    Potrivit INC.com deschiderea unei cafenele cere o investiţie de 500.000 de dolari, pe când un magazin Wheelys se poate achiziţiona cu 3000 de lire sterline. Un operator poate scoate chiar şi 1000 de dolari pe zi, un exemplu dat fiind un operator care operează pe plaja din Santa Monica, SUA.