BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • Oficial: Vaccinul chinez împotriva coronavirusului va fi disponibil pentru toată lumea

    China va face vaccinul împotriva noului coronavirus un „bun comun” la nivel global în momentul când dezvoltarea sa va fi finalizată, relatează Reuters.

    China va face vaccinul împotriva noului coronavirus un bun comun la nivel global în momentul când dezvoltarea sa va fi finalizată, relatează Reuters.

    Într-o conferinţă de presă susţinută duminică Ministrul Tehnologiei şi Ştiinţei din China a precizat că ţara sa doreşte o creştere a cooperării internaţionale în cazul dezvoltării unui vaccin.

    China va face vaccinul „un bun public global” când va fi gata, a precizat Wang Zhigang în cadrul conferinţei suţinute la Beijing.

    În China au fost confirmate astăzi 6 noi cazuri de infectare cu noul coronavirus. Numărul total conform autorităţilor este de 83.036 de infectări şi 4634 de decese.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vaccinul împotriva coronavirusului este din ce în ce mai aproape: Gigantul farmaceutic AstraZeneca promite că va finaliza dezvoltarea în septembrie şi vrea să producă 2 miliarde de doze

    Compania farmaceutică AstraZeneca vrea să producă 2 miliarde de doze de vaccin împotriva coronavirusului, dintre care 400 de milioane de doze sunt destinate pentru Marea Britanie şi SUA, iar 1 miliard de doze se vor îndrepta spre ţările mai sărace, potrivit CNBC.

    AstraZeneca plănuieşte să înceapă distribuirea vaccinului în Marea Britanie şi SUA din luna septembrie, finalizând livrarea acestuia la începutul anului 2021, conform declaraţiilor lui Pascal Soriot, CEO-ul AstraZeneca, într-o discuţie cu jurnaliştii.

    Compania a anunţat că a semnat un acord cu Serum Institute din India prin care va furniza 1 miliard de doze către ţările mai sărace, dintre care 400 milioane de doze ar urma să fie distribuite până la finalul anului 2020, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

    Vaccinul, denumit AZD1222, a fost dezvoltat iniţial de Universitatea Oxford în Marea Britanie, iar AstraZeneca lucrează cu mai mulţi parteneri din industria farmaceutică pentru a produce şi distribui vaccinul.

    Pascal Soriot a spus că distribuţia va începe în funcţie de testele clinice din luna august.

    „Suntem dedicaţi acestei ţinte. Când te confrunţi cu ceva de această magnitudine, cu impactul masiv pe care îl are asupra oamenilor, economiei, nu poţi fi nesigur în modul în care lucrezi. Nu-ţi poţi pierde timpul să vezi dacă va funcţiona sau nu, ci trebuie să îţi asumi obiectivul şi să lucrezi în direcţia aceasta” a spus Soriot.

  • Comisia Europeană donează 300 de milioane de euro alianţei pentru vaccinuri

    Comisia Europeană a anunţat, joi, că donează 300 de milioane de euro către Gavi, o alianţă constituită în parteneriat public-privat care şi-a propus să mobilizeze resurse financiare şi expertiză ăentr salvarea de vieţi în ţările sărace în care vaccinurile sunt prea puţin utilizate.

    Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, suma de 300 de milioane de euro va contribui la vaccinarea a 300 de milioane de copii şi salvarea a până la 8 milioane de vieţi, la distribuirea în 55 de ţări a peste 3,2 miliarde de doze de vaccinuri, la facilitarea a 1,4 miliarde de contacte între familii şi serviciile de sănătate prin intermediul programelor de vaccinare, dar şi la prevenirea reapariţiei poliomielitei în lume şi finanţarea constituirii unor rezerve de vaccinuri destinate utilizării de urgenţă pentru a opri răspândirea unor epidemii periculoase.

    Anunţul a fost făcut de Comisia Europeană joi, când a avut loc summitul mondial privind vaccinarea organizat de Gavi, alianţa pentru vaccinuri.

    „Vaccinurile pot salva vieţi, dar doar dacă sunt disponibile pentru toată lumea şi mai ales în comunităţile şi regiunile cele mai vulnerabile din lume. Din această perspectivă este atât de importantă activitatea Gavi, alianţa pentru vaccinuri. Această alianţă oferă ţărilor în curs de dezvoltare mijloacele de care au nevoie pentru a se dota cu sisteme de sănătate şi programe de imunizare mai solide şi pentru ca lumea să devină un loc mai sigur. Mă bucur că, în acest demers crucial, Gavi poate beneficia de sprijinul Comisiei. Vom putea depăşi astfel criza provocată de această pandemie şi vom putea evita apariţia alteia”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene.

    „Suma promisă astăzi se bazează pe ipoteza că noul cadru financiar multianual al UE, în special Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (IVCDCI), din care ar proveni fondurile promise Gavi, alianţa pentru vaccinuri, va fi adoptat într-o variantă cât mai apropiată de cea propusă de Comisia Europeană. La 2 iunie, Comisia a propus suplimentarea fondurilor alocate IVCDCI pentru perioada 2021-2027 la 86 de miliarde EUR în preţurile din 2018 (96,4 miliarde EUR în preţuri curente), sumă în care ar urma să fie incluse 10,5 miliarde EUR provenite din noul instrument Next Generation EU”, se arată în comunicat.

    Gavi, alianţa pentru vaccinuri, este un parteneriat internaţional public-privat fără scop lucrativ, cu sediul la Geneva. Modelul Gavi este de a mobiliza resurse financiare şi expertiză, aducând la masa dialogului guverne şi producători de vaccinuri atât din ţările industrializate, cât şi din ţările în curs de dezvoltare, principalele agenţii ale ONU, instituţii din domeniul sănătăţii publice şi al cercetării, sectorul privat şi societatea civilă, în vederea salvării de vieţi şi a protejării sănătăţii prin asigurarea unui acces îmbunătăţit la vaccinuri noi şi prea puţin utilizate în ţările sărace.

    Până în august 2019, Gavi a contribuit la prevenirea a 13 milioane de decese prin programe de imunizare de rutină care au vizat peste 760 de milioane de persoane, precum şi prin campanii desfăşurate în 74 ţări pentru imunizarea a peste 960 de milioane de persoane.

  • Vaccinul finanţat cu 388 milioane $ de Bill Gates intră în faza de testare umană. Ce ţară efectuează experimentul

    Novavax începe testarea unui vaccin anti-coronavirus în Australia. Bill Gates a finanţat Novavax cu 388 milioane dolari. Bill Gates este ţinta anti-vacciniştilor şi a teoriilor conspiraţioniste care spun că acesta vrea să “îi microcipeze pe oameni prin vaccinare”

    Compania farmaceutică americană Novavax, cu sediul în Maryland, va începe testarea unui vaccin anti-coronavirus pe 130 de voluntari australieni, scrie Fox News.

    Miliardarul şi filantropul Bill Gates, fondator al Microsoft, a finanţat iniţiativa cu 388 milioane dolari prin intermediul Coalition for Epidemic Preparedness and Innovation (CEPI).

    “Administrarea vaccinului primilor participanţi este un pas înainte, care ne aduce mai aproape de obiectivul de a învinge această pandemie de COVID-19”, a declarat Stanley Erck, CEO Novavax.

    Un sondaj efectuat în Australia, ţară în care va avea loc testarea, a relevat faptul că 1 din 8 cetăţeni îl văd pe Bill Gates ca fiind în legătură cu apariţia coronavirusului.
    Bill Gates, vizat de teoriile conspiraţiei: “Vrea să reducă populaţia”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INTERVIU-Rafila: România va avea vaccinul anti-COVID-19 printr-un mecanism european de cooperare

    Reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila, a spus, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că România va avea acces la vaccinul anti-COVID-19 printr-un mecanism european de cooperare, el precizând că va fi făcut un audit legat de modul în care a gestionat OMS pandemia.

    Alexandru Rafila a participat la cea de-a 73-a Adunare Generală a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), organizată în format video. Astfel, toate statele membre OMS au adoptat prin consens o rezoluţie prin care cer o investigaţie legată de modul în care a gestionat OMS pandemia. Acest audit nu va fi făcut, însă, acum, ci după ce va trece pandemie.

    Reporter: A fost o zi lungă, cred că nu uşoară, 194 de state membre OMS, o videoconferinţă în care toate discuţiile au stat sub semnul pandemiei. Ce lucruri importante s-au discutat?

    Alexandru Rafila: Problema legată de pandemie a dominat intervenţiile. Cheia intervenţiilor multor state s-a referit la solicitarea imperioasă a SUA, chiar a preşedintelui Donald Trump, de a face un audit, o evaluare independentă a Organizaţiei, care ar trebui, în opinia SUA să răspundă unor acuze legate de declararea cu întârziere a pandemiei, lipsei de transparenţă cel puţin în primele săptămâni de la declanşarea problemei în China, şi acest lucru a creat două tabere, în sensul în care dacă de principiu toată lumea acceptă că este necesară o evaluare a OMS, dar nu numai a OMS, dar şi a altor agenţii specializate ale Naţiunilor Unite, momentul ales pentru această evaluare nu este unanim acceptat, şi, până la urmă, Rezoluţia care a fost votată prin consens, chiar astăzi de cele 194 de state membre, s-a concentrat pe exprimarea clară a nevoii de colaborare şi de solidaritate în această perioadă, nu a exclus în nici un fel necesitatea evaluării Organizaţiei, dar acest lucru să se facă într-un moment oportun, pentru că, atunci când ai o criză majoră de sănătate publică, şi ai o Organizaţie care gestionează până la urmă la nivel internaţional această criză e mai greu să faci o evaluare a activităţii care să nu împiedice activităţile curente şi să creeze neîncredere şi lipsă de coeziune în jurul statelor membre ale Organizaţiei.

    Reporter: De ce anume a fost acuzată concret China?

    Alexandru Rafila: China a fost acuzată explicit că a ascuns sau a întârziat modul în care a apărut această epidemie iniţial, şi ulterior pandemie, aceste acuzaţii au fost respinse în mod evident de partea chineză, şi rămâne să vedem în viitor ce se va întâmpla, mai ales că în discuţie a apărut şi Taiwanul, care ştiţi că nu este membru OMS şi încearcă să devină membru observator al Organizaţiei, China are o politică foarte clară în această privinţă şi consideră că Taiwanul este partea Chinei, o ţară, două sisteme, şi se pare că experienţa Taiwanului atât în detectarea precoce a îmbolnăvirilor, cât şi în măsurile de sănătate publică luate , constituie un argument pentru SUA ca să solicite acceptarea Taiwanului ca şi observator la nivelul OMS.

    Reporter: A existat intenţia SUA de a cere demiterea şefului OMS tocmai pentru că OMS nu ar fi gestionat aşa cum trebuie pandemia de coronavirus. Cum stau lucrurile?

    Alexandru Rafila: Această solicitare de demitere a directorului general nu a fost explicită. Aici sunt două două probleme. Una este să discuţi despre activitatea şi credibilitatea directorului general, şi altceva este să discuţi despre activitatea şi credibilitatea Organizaţiei. Ar trebui aceste două planuri separate şi cel puţin în interveţia SUA acest lucru nu a fost foarte clar, şi, în general Organizaţia a fost ţinta criticilor, lucrurile sunt mai delicate. Într-o situaţie de criză încerci să fructifici avantajul unei astfel de organizaţii, încerci să o sprijini, şi, dacă sunt lucruri de criticat şi de schimbat acestea se pot face într-un moment în care criza nu este atât de acută.

     

    „Beijingul nu respinge ideea unui audit, dar în condiţiile acceptate de către partea chineză”

     

    Reporter: Specialiştii din lumea întreagă caută un vaccin. A existat această idee că statele sărace nu vor avea acces la el. Ce ne spuneţi legat de asta?

    Alexandru Rafila: Este foarte corectă întrebarea, întotdeauna Organizaţia a militat pentru accesul universal, fie că vorbim despre servicii medicale, fie că discutăm de medicamente, de vaccinuri. Acest concept care ar trebui să guverneze sănătatea şi care ar trebui să fie aplicabil peste tot până în anul 2030, Universal Health Coverage, implică toate aceste elemente Din punctul acesta de vedere preşedintele Macron a avut o intervenţie foarte bună aş zice, şi sigur, el s-a referit la Uniunea Europeană, care ar trebui să instituie mecanisme comune de procurare şi distribuţie a medicamentelor sau a vaccinurilor necesare, în momentul în care ele vor apărea, dar, aceleaşi principii ar trebui să existe la nivel global, accesul la medicaţie nu ar trebui să fie discriminatoriu. Multe dintre ţările care au resurse şi-au arătat disponibilitatea de a împărţi aceste produse dacă vor apărea, să ofere licenţe gratuite de producţie, să ofere preţuri extrem de reduse.

    Reporter: Cum stă România? Noi avem un plan? Se brevetează un vaccin într-o anumită ţară, cum facem să obţinem vaccinul?

    Alexandru Rafila: Eu nu am remarci la politica Guvernului, pot să vă spun eu ce ştiu din zona de relaţii internaţionale. Probabil că există planuri foarte bine articulate la nivelul Ministerului Sănătăţii, vă spun doar ce ştiu eu. Acest mecanism european de procurare colectivă a fost pus în aplicare, funcţionează, începe să funcţioneze, şi România şi-a exprimat intenţia de a fi parte, sigur că nicio ţară a Uniunii nu este obligată să fie parte a acestui program de achiziţie şi de distribuţie comună a medicamentelor şi a vaccinurilor, dar, din câte ştiu eu, România şi-a exprimat disponibilitatea, şi atunci în mod normal ar trebui să avem acces prin mecanismul acesta coordonat al Uniunii Europene.

    Reporter: Să revenim la acea Rezoluţie, care este poziţia Beijingului?

    Alexandru Rafila: A fost adoptată prin consens. Poziţia Beijingului este că presiunile care se fac în ceea ce priveşte Taiwanul pe de o parte, şi de investigaţia solicitată de SUA necondiţionat, adică să se desfăşoare cât mai rapid şi într-un mod în care să fie acceptat de către Guvernul din China, vă daţi seama că există o poziţie foarte clară a Chinei în această privinţă. Nu resping ideea acestui audit dar în condiţiile acceptabile sau acceptate de către partea chineză.

  • Rezultate pozitive în testele preliminare ale vaccinului anticoronavirus dezvoltat de firma Moderna

    Compania farmaceutică Moderna Inc. a anunţat, luni, că testele clinice preliminare ale unui vaccin anti-Covid-19 au avut rezultate favorabile, producând anticorpi, informează agenţia de presă Reuters.

    Opt pacienţi cărora le-a fost administrat vaccinul produs de Moderna au dezvoltat anticorpi la niveluri similare celor identificate la pacienţi vindecaţi de Covid-19, conform rezultatelor preliminare ale studiului efectuat de Institutele Naţionale de Sănătate (NIH) din SUA.

    La studiu au participat 45 de persoane care au primit trei tipuri de doze de vaccin, inclusiv cel produs de Moderna.

    “Facem investiţii pentru a amplifica potenţialul de producţie în scopul protejării cât mai multor oameni de coronavirusul SARS-CoV-2”, a declarat directorul Moderna, Stephane Bancel.

    Vaccinul, mRNA-1273, a generat efecte în general sigure şi bine-tolerate în etapa preliminară a studiului. O singură persoană a avut ca efect advers înroşirea zonei în care a fost făcută injecţia pentru administrarea vaccinului. Nu au fost observate alte efecte adverse.

    Compania Moderna a semnat contracte cu firma elveţiană Lonza Group AG şi cu Administraţia SUA.

    Valoarea acţiunilor Moderna a crescut cu 25% în sesiunile bursiere de luni.

  • FT: Cercetătorii pregătesc teste cu infectare voluntară pentru un vaccin anticoronavirus

    Departamentul de cercetări medicale al Administraţiei SUA pregăteşte proceduri pentru teste cu voluntari care să accepte infectarea cu noul coronavirus, în cadrul eforturilor de accelerare a procedurilor pentru dezvoltarea unui vaccin, informează cotidianul Financial Times.

    Francis Collins, directorul Institutelor Naţionale de Sănătate (NIH) din SUA, a cerut grupului de lucru pentru vaccinuri să elaboreze un plan “privind consideraţii ştiinţifice şi practice pentru un model de tip provocare umană în cazul Covid-19”.

    Grupul, din care fac parte specialişti de rang înalt în dezvoltarea vaccinurilor din universităţi şi industria de profil, se va reuni pe 11 mai pentru a discuta pe această temă.

    Testele de tip “provocare umană” figurează de mult timp în istoria medicinei, deoarece infectarea deliberată a voluntarilor oferă rezultate mai rapid decât prin aşteptarea de a se infecta în comunitate, dar, în mod inevitabil, există şi riscuri.

    Un număr din ce în ce mai mare de oameni de ştiinţă afirmă că lumea are nevoie de un vaccin anti-Covid-19 atât de urgent încât autorităţile de reglementare şi finanţatorii proiectelor de cercetare ar trebui să facă deja pregătirile, permiţând începerea studiilor prin infectare umană după ce potenţialele vaccinuri au finalizat testele iniţiale de siguranţă.

    Aproximativ 100 de vaccinuri anti-Covid-19 sunt în curs de a fi dezvoltate în întreaga lume, multe fiind în fazele preliminare ale testelor clinice. Este improbabil să fie lipsă de voluntari – peste 14.000 de persoane s-au înscris deja într-un registru online administrat de grupul american provaccinare 1DaySooner.

    Şi susţinerea politică este în creştere. Luna trecută, 35 de membri ai Congresului SUA au semnat o scrisoare formulată de colegii lor Bill Foster şi Donna Shalala şi adresată comisarului Administraţiei pentru Alimente şi Medicamente şi secretarului Sănătăţii şi Serviciilor Umane, prin care îi îndeamnă să accelereze aprobarea şi dezvoltarea unui vaccin anti-Covid-19, inclusiv prin teste cu voluntari de tip “provocare umană”.

    “Am vrut să ştie autorităţile de reglementare că noi în Congres înţelegem riscurile justificabile implicate în testele de tip provocare umană. Acestea pot fi esenţiale dacă vrem să facem o selecţie printre candidaţii cu şanse realiste de vaccin pentru a afla care funcţionează cel mai bine – sau ca asigurare dacă ceva nu funcţionează bine, iar primele vaccinuri nu funcţionează cum am spera, sau dacă virusul suferă mutaţii şi trebuie să identificăm rapid cele mai bune alternative”, a declarat Bill Foster.

    Industria farmaceutică ar susţine iniţiativa. Paul Stofells, şeful departamentului ştiinţific al companiei Johnonson & Johnson, a declarat că grupul farmaceutic va analiza utilizarea testelor de tip “provocare umană” pentru accelerarea procedurilor dezvoltării unui vaccin anti-Covid-19, în cazul în care un astfel de proiect va fi aprobat de specialiştii în etică. Dr. Paul Stoffels a avertizat că infectarea deliberată a unor persoane este un aspect “foarte provocator” în contextul în care nu există niciun medicament sau terapie cu anticorpi în cazul coronavirusului. “În cazul în care comisiile etice sau comunitatea etică mondială acceptă că se poate face acest lucru, ne vom alătura. Dar deocamdată nu mizăm pe această abordare”, a precizat dr. Paul Stoffles.

    Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA) a transmis: “Studiile de tip provocare umană reprezintă o modalitate de grăbire a dezvoltării unui vaccin pentru prevenirea bolii Covid-19. Întrucât aceste studii implică expunerea voluntarilor la virus, studiile generează o serie de potenţiale probleme ştiinţifice, privind fezabilitatea şi de ordin etic. FDA va colabora cu entităţile interesate să efectueze teste de tip provocare umană pentru a le ajuta să evalueze aceste probleme”.

    La rândul său, Agenţia Europeană a Medicamentului este favorabilă ideii, în anumite condiţii. “Testele de tip provocare umană ar putea fi foarte utile în diverse etape ale procesului dezvoltării unui vaccin şi ar putea furniza informaţii utile autorităţilor de reglementare”, a declarat Marco Cavaleri, directorul responsabil de vaccinuri din cadrul Agenţiei Europene a Medicamentului. Dar astfel de studii trebuie să le ofere atât volutarilor, cât şi profesioniştilor care lucrează cu ei protecţie maximă faţă de orice efect al infectării, inclusiv pe termen lung, a precizat Cavaleri.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) tocmai a publicat un document de 19 pagini în care evidenţiază “criteriile-cheie privind acceptabilitatea din punct de vedere etic a studiilor de tip provocare umană în cazul Covid-19”. Printre altele, OMS precizează că studiile iniţiale ar trebui limitate la adulţi sănătoşi cu vârste între 18 şi 30 de ani, o categorie care are în prezent o rată de mortalitate de 0,03% în cazul infectării cu noul coronavirus.

  • Parteneriat fără precedent: Sanofi şi GSK, doi dintre cei mai mari producători de vaccinuri din lume, se unesc în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin împotriva COVID-19

    GlaxoSmithKline (GSK) şi Sanofi, doi dintre cei mai mari producători de vaccinuri din lume, au fost de acord să colaboreze pentru a dezvolta un vaccin împotriva COVID-19, încercând să-l aducă în piaţă în următoarele 12-18 luni, potrivit FT.

    Parteneriatul are sens pentru că fiecare dintre companii are „una dintre piesele din puzzle”, a spus David Loew, şeful diviziei de vaccinuri din cadrul gigantului Sanofi, catalogând parteneriatul cu rivalii de la GSK drept „fără precedent”.

    Vaccinul pe care încearcă să îl dezvolte Sanofi are nevoie de ceea ce se numeşte „adjuvant” pentru a funcţiona, iar în acest sens GSK deja deţine „tehnologie pentru adjuvanţi în timp de pandemie”, care a fost utilizată în tipul epidemiei de gripă porcină H1N1 din 2009.

    Experţii din sănătate atrag atenţia că vaccinul este singura soluţie pentru a eradica cu adevărat pandemia, întrucât măsurile de carantină impuse pot doar limita răspândirea coronavirusului.

    Bill Gates a făcut apel la ţările bogate

    Miliardarul Bill Gates, fondatorul Microsoft, a îndemnat ţările bogate să pună pe masă „câteva procente” din PIB-ul lor pentru a finanţa descoperirea şi distribuţia vaccinului pentru COVID-19, avertizând că investiţiile actuale ale statelor în acest sens sunt prea mici.

    Într-un interviu cu Financial Times, Gates a spus că în ciuda stresului economic sub care se află ţările dezvoltate, există o nevoie urgentă de investiţii de ordinul zecilor de miliarde de dolari pentru a putea susţine producţia şi distribuirea unui vaccin care să fie accesibil şi pentru cele mai sărace ţări.

    Când te gândeşti la moduri în care să eviţi îmbolnăvirile în ţara ta, poţi lua o decizie atât umanitară, cât şi în interesul propriu, de a pune la lucru câteva procente (n.r: din PIB), ceea ce se poate dovedi o investiţie înţeleaptă din partea ţărilor bogate”, a spus Gates.

    Co-preşedintele fundaţiei umanitare Bill & Melinda Gates a mai spus că „toată lumea se confruntă cu un număr imens de priorităţi. Însă în acelaşi timp, au decis să nu îşi impună limitările bugetare cu care operau în mod normal”:

    Marea Britanie a contribuit cu 250 milioane lire sterline la eforturile Cepi (Coalition for Epidemic Preparedness Innovation) de a dezvolta un vaccin pentru COVID-19. Fundaţia Gates este unul dintre fondatorii Cepi.

    În acelaşi timp, Canada, Germania şi Norvegia se numără printre ţările care finanţate cercetarările Cepi pentru un vaccin, anunţând contribuţii în valoare totală de 690 milioane dolari.

    Cepi, care este o alianţă a guvernelor, sectorului privat şi al fundaţiilor de caritate, desfăşoară în prezent opt proiecte diferite de dezvoltare a unui vaccin pentru COVID-19 şi a făcut un apel, întrucât mai are nevoie de 2 miliarde de dolari pentur a finaliza cercetările.

    În timp ce guvernul american nu a contribuit în mod direct la proiectul Cepi, a finanţat cu aproape jumătate de milion de dolari cercetările companiei Johnson & Johnson şi a mai încheiat un acord şi cu compania Moderna – însă valoarea nu a fost anunţată. Moderna colaborează cu Cepi pentru unul dintre cele opt proiecte de vaccin.

    În sectorul privat, mai multe companii gigant au intrat în cursa pentru a dezvolta un vaccin, inclusiv jucători precum Sanofi, GSK, Pizer şi British American Tobacco. Grupurile germane de biotehnologie BioNTech şi CureVac au anunţat, de asemenea, că lucrează la un vaccin potenţial.

    Bill Gates a spus că este vital pentru ţările bogate să susţină dezvoltarea primului vaccin din lume pentru coronavirus.

  • Lumea la un pas să fie salvată de coronavirus: Producătorul american Gilead are primele semne pozitive în testarea unui vaccin împotriva coronavirusului

    Compania americană de biotehnologie Gilead Sciences, care cercetează, dezvoltă şi comercializează medicamente, a dezvoltat un medicament experimental pentru pacienţii cu infecţii severe cu Covid-19 care dă primele semene pozitive, scrie Bloomberg.

    Studiul clinic desfăşurat pe pacienţii a arătat că după 18 zile, starea de sănătate a 68% dintre pacienţi s-a îmbunătăţit, 17 pacienţi dintre cei 30 de pacienţi care erau venilaţi mecanic s-au însănătoşit şi nu au mai avut nevoie de ajutor pentru respiraţie. Aproape jumătate din pacienţii trataţi nu au mai avut nevoie de ajuto, în timp ce 13%, dintre aceştia, au murit. Gradul de mortalitate cel mai mare s-a înregistrat în rândul pacienţilor ventilaţi mecanic, aproximativ 18% dintre ei murind.

    „Nu putem trage concluzii definitive din aceste date, dar observaţiile acestui grup de pacienţi spitalizaţi care au primit remdesivir ne dau o urmă de speranţă”, a declarat Jonathan Grein, directorul epidemiologic al spitalului din Cedars-Sinai Medical Center din Los Angeles, într-o comunicat al Gilead.

    Mai multe studii clinice la scară largă sunt în desfăşurare pentru a evalua beneficiul medicamentului remdesivir pentru Covid-19, boala cauzată de noul coronavirus care a infectat peste 1,65 milioane de oameni în întreaga lume şi a ucis 100.000. Unul dintre studii, care a fost realizat în China ar putea raporta rezultatele în această lună.

    Gilead Sciences, Inc., este o companie americană de biotehnologie care cercetează, dezvoltă şi comercializează medicamente. Compania se concentrează în principal pe medicamente antivirale utilizate în tratamentul HIV, hepatitei B, hepatitei C şi gripei, inclusiv Harvoni şi Sovaldi.

     

     

  • Johnson & Johnson a anunţat primul candidat viabil pentru vaccinul împotriva COVID-19. Când ar putea acesta să fie folosit

    Compania americană de produse farmceutice Johnson & Johnson a anunţat printr-o informare de presă selectarea unui candidat pentru vaccinul COVID-19, în urma unui proces de identificare început în ianuarie 2020; o extindere semnificativă a parteneriatului deja existent între Janssen Companiile Farmaceutice ale Johnson & Johnson şi Autoritatea de Cercetare şi Dezvoltare Biomedicală Avansată (BARDA); şi creşterea rapidă a capacităţilor de producţie ale Companiei cu obiectivul de a furniza global peste un miliard de doze de vaccin.

    Compania se aşteaptă să iniţieze studiile clinice umane pentru acest vaccin până în septembrie 2020 şi anticipează că primele loturi de vaccin COVID-19 ar putea fi disponibile pentru aprobarea accelerată de punere pe piaţă la începutul lui 2021, proces semnificativ accelerat faţă de termenele obişnuite de dezvoltare ale unui vaccin, potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Printr-un nou parteneriat de referinţă, BARDA, care face parte din Biroul Secretarului Adjunct pentru Pregătire şi Răspuns (ASPR) a Departamentului de Sănătate şi Servicii Umane al Statelor Unite, şi Johnson & Johnson şi-au luat angajamentul să investească împreună peste 1 miliard de dolari americani în co-finanţarea cercetării, dezvoltării şi testării clinice a vaccinului. În susţinerea acestor eforturi, Johnson & Johnson va folosi platformele sale deja validate pentru vaccinuri şi resursele aferente, inclusiv personalul şi infrastructura globală, în funcţie de necesităţi. Separat, BARDA şi Compania au asigurat finanţare suplimentară pentru susţinerea intensificării demersurilor de a identifica potenţiale tratamente antivirale împotriva noului coronavirus.

    Ca parte a angajamentului său, Johnson & Johnson va extinde şi capacităţile de producţie globale ale Companiei, inclusiv printr-o unitate nouă de producţie a vaccinului în SUA şi extinderea unităţilor sale din alte ţări. Suplimentarea capacităţii va facilita producţia rapidă a unui vaccin şi va permite furnizarea a peste un miliard de doze de vaccin eficient şi cu profil favorabil de siguranţă, la nivel global. Compania intenţionează să înceapă producţia la risc şi îşi ia angajamentul de a oferi publicului un vaccin accesibil, în condiţii non-profit, pentru folosire în regim de urgenţă în timpul pandemiei.

    Alex Gorsky, Preşedinte şi Chief Executive Officer al Johnson & Johnson, a declarat că „Lumea se confruntă cu o criză de sănătate publică, iar noi suntem determinaţi să ne aducem aportul la producţia unui potenţial vaccin COVID-19, disponibil şi accesibil global cât de repede cu putinţă. În calitate de cea mai mare companie multinaţională din domeniul sănătăţii, considerăm că avem o responsabilitate profundă să îmbunătăţim sănătatea oamenilor din întreaga lume, în fiecare zi. Johnson & Johnson are avantajul unui mix alcătuit din expertiza ştiinţifică, extinderea operaţiunilor şi capacitatea financiară pentru a ne uni resursele în colaborarea cu alte entităţi, pentru a accelera lupta împotriva acestei pandemii.”

    Paul Stoffels, M.D., Vice Preşedinte al Comitetului Executiv şi Preşedinte al Comitetului Ştiinţific Johnson & Johnson, completează: „Apreciem foarte mult încrederea şi sprijinul guvernului SUA acordate eforturilor noastre de cercetare şi dezvoltare. Echipa globală de experţi Johnson & Johnson a accelerat procesele de cercetare şi dezvoltare la niveluri fără precedent, iar echipele noastre lucrează neîncetat alături de BARDA, parteneri ştiinţifici şi autorităţi globale din domeniul sănătăţii. Suntem mândri că am identificat un vaccin candidat, pe baza muncii începute încă din luna ianuarie 2020. Avansăm accelerat către studiile de fază 1 umane programate cel târziu pentru septembrie 2020. Cu sprijinul capacităţii de producţie globale pe care o dezvoltăm în paralel cu această testare, ne aşteptăm ca vaccinul să fie gata de folosire în regim de urgenţă la începutul lui 2021.”

    Candidatul principal pentru vaccinul COVID-19 al Johnson & Johnson

    Johnson & Johnson a iniţiat eforturile de cercetare a diferitelor potenţiale vaccinuri candidate în luna ianuarie 2020, de îndată ce secvenţa noului coronavirus (COVID-19) a devenit disponibilă. Echipe de cercetare din cadrul Janssen, în colaborare cu Centrul Medical Beth Israel Deaconess, parte a Şcolii de Medicină Harvard, au realizat şi testat mai mulţi candidaţi pentru vaccin folosind tehnologia AdVac® Janssen.

    Prin colaborări cu oameni de ştiinţă din cadrul mai multor instituţii academice, variante diferite de vaccin au fost apoi testate pentru a le identifica pe cele cu potenţialul cel mai bun în generarea unui răspuns imun în cadrul testelor preclinice.

    În urma acestui demers, Johnson & Johnson a identificat un candidat principal pentru vaccinul COVID-19 (cu două variante de rezervă), ceea ce duce la primele etape de producţie. Cu un parcurs accelerat, Compania şi-a propus să iniţieze studiul de fază 1 în luna septembrie 2020, iar datele clinice privind siguranţa şi eficacitatea acestuia se estimează a fi disponibile până la sfârşitul anului. Acest proces ar permite o disponibilitate a vaccinului pentru folosire în regim de urgenţă la începutul lui 2021. Pentru comparaţie, procesul obişnuit de dezvoltare a unui vaccin presupune un număr de stadii diferite de cercetare, pe o perioadă de 5-7 ani, înainte ca un candidat să fie abia luat în considerare pentru aprobare.
    De peste 20 de ani, Johnson & Johnson a investit miliarde de dolari în capacitatea sa de cercetare şi dezvoltare a vaccinurilor şi medicamentelor antivirale. Programul vaccinului COVID-19 utilizează tehnologiile Janssen deja validate, AdVac® şi PER.C6®, cu ajutorul cărora se pot dezvolta rapid noi vaccinuri candidate şi scala producţia candidatului optim pentru vaccin. Aceeaşi tehnologie a fost folosită şi pentru dezvoltarea şi fabricarea vaccinului Companiei împotriva Ebola şi în dezvoltarea candidaţilor pentru vaccinuri împotriva Zika, RSV şi HIV care, acum, sunt în Faza 2 sau Faza 3 a dezvoltării clinice.

    Extinderea cercetării antivirale

    În completarea eforturilor de dezvoltare a unui vaccin, BARDA şi Johnson & Johnson au extins parteneriatul comun şi în direcţia accelerării activităţii Janssen de analiză a bazelor de date de compuşi, inclusiv a compuşilor deţinuţi de alte companii farmaceutice. Compania are ca scop identificarea unor potenţiale tratamente împotriva infecţiei cu noul coronavirus. Johnson & Johnson şi BARDA finanţează împreună acest parteneriat. Aceste eforturi de analiză sunt realizate în parteneriat cu Institutul Rega de Cercetare Medicală (KU Leuven/Universitatea Leuven), din Belgia.

    După cum s-a anunţat în februarie 2020, Compania şi BARDA au lucrat îndeaproape cu partenerii noştri globali pentru analizarea bazei Janssen de molecule antivirale cu scopul de a accelera descoperirea unor potenţiale tratamente pentru COVID-19.

    COVID-19 aparţine unei grupe de viruşi denumită coronaviruşi care atacă sistemul respirator. Momentan nu există niciun vaccin, terapie sau tratament aprobate pentru COVID-19.