BusinessMagazin

Tag: Siria

  • Premierul irakian Haidar al-Abadi îndeamnă triburile din ţara sa să se răscoale împotriva organizaţiei Stat Islamic

    “O revoluţie tribală este necesară pentru a debarasa societatea irakiană de acest duşman”, a anunţat biroul lui Abadi, care s-a exprimat în faţa lui Souhaib al-Rawi, noul guvernator al Al-Anbar, o provincie din vestul Irakului ocupată în mare parte de jihadişti din cadrul SI.

    El a apreciat că este “important ca triburile şi fiii provinciei să ia parte la eliberarea zonelor aflate sub controlul organizaţiilor teroriste”.

    Organizaţia sunnită extremistă SI a cucerit în 2014 vaste teritorii în Irak, inclusiv în provincia Al-Anbar, la frontiera cu Siria.

    Obţinerea susţinerii triburilor sunnite este considerată ca fiind esenţială pentru învingerea SI. De altfel, combatanţii tribali – de-acum antrenaţi de către Bagdad – au jucat un rol cheie pentru a împiedica SI să preia controlul total asupra privinciei Al-Anbar.

    Forţele de securitate, care au cunoscut o derută totală în contextul ofensivei SI în iunie 2014 la nord de Bagdad, recâştigă teren de atunci, puţin câte puţin, cu ajutorul atacurilor desfăşurate de coaliţia internaţională coordonată de Statele Unite.

    Haidar al-Abadi şi-a intensificat contactele cu oficiali ai minorităţii sunnite, care s-a simţit exclusă în perioada mandatului fostului premier irakian Nouri al-Maliki.

  • Peste 76.000 de persoane, ucise în Siria în 2014. Bilanţul total depăşeşte 200.000 de morţi

    Anul 2014 a fost cel mai sângeros în Siria, bilanţul fiind de 76.000 de morţi; în 2013, războiul civil s-a soldat cu 73.000 de morţi, iar, în 2012, cu aproape 50.000 de morţi, potrivit AFP.

    În 2014, în Siria au fost omorâţi 17.790 de civili, dintre care 3.501 copii, conform bilanţului realizat de Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului. Printre persoanele decedate în 2014 se numără 15.747 de membri ai forţelor opoziţiei şi 16.979 de combatanţi islamişti, majoritatea străini. De partea serviciilor de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, bilanţul este de 12.861 de morţi în 2014. În confruntările armate au murit şi 366 de membri ai mişcării islamiste şiite Hezbollah.

    “În cursul anului 2014, s-a constatat creşterea numărului islamiştilor străini ucişi în confruntările armate”, a declarat Rami Abdel Rahman, directorul OSDO, în contextul în care grupul terorist Stat Islamic a început să ocupe de anul trecut regiuni din Siria şi Irak.

    Siria se confruntă, începând din martie 2012, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant).

  • Evenimentele care au schimbat faţa lumii

    ANEXAREA CRIMEEI: CEA MAI GRAVĂ CRIZĂ ÎNTRE RUSIA ŞI OCCIDENT DE LA DESTRĂMAREA URSS

    Peninsula Crimeea, oferită Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954, a fost anexată în martie de Moscova, după manifestaţiile prooccidentale de la Kiev care au dus la îndepărtarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici.
    Situaţia s-a agravat la 17 iulie, când un Boeing al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit într-o zonă controlată de rebelii proruşi din estul Ucrainei, provocând moartea a 298 de persoane. Kievul şi separatiştii se acuză reciproc că au doborât avionul.

    UE şi SUA au înăsprit în mai multe rânduri sancţiunile împotriva Rusiei, acuzată că-i susţine pe separatiştii din estul Ucrainei, unde, potrivit ONU, conflictul a provocat peste 3.600 de morţi din aprilie.

    Preşedintele rus Vladimir Putin, desemnat de AFP cea mai influentă personalitate a anului 2014, nu pare impresionat de sancţiuni, afirmând recent în Parlamentul de la Moscova că Crimeea este la fel de sfântă pentru ruşi cum este Muntele Templului pentru evrei sau musulmani.

    GRUPAREA STAT ISLAMIC SEAMĂNĂ TEROARE

    Gruparea teroristă Stat Islamic a apărut în primăvara anului 2013 în Siria, afectată de război civil încă din 2011. De atunci, această grupare ultraradicală şi-a extins controlul, în special în urma lansării unei ofensive în Irakul vecin care i-a permis să ocupe vaste teritorii. Gruparea a proclamat la sfârşitul lui iunie un califat în teritorii ocupate în Irak şi Siria.
    Acuzată de ONU de crime împotriva umanităţii, Si seamănă teroare în zonele pe care le controlează, dedându-se la numeroase orori, între care decapitări, crucificări şi sclavie.

    Statele Unite se află în fruntea unei coaliţii de aproape 60 de ţări formate împotriva acestei grupări ultraviolente în Irak şi Siria, iar în august au lansat atacuri aeriene. În Irak, SUA au primit ajutorul avioanelor franceze, australiene, britanice, canadiene, daneze, belgiene şi olandeze. De la 23 septembrie, americanii atacă poziţii SI în Siria, cu participarea Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei şi Bahreinului.

    RUBLA S-A PRĂBUŞIT CU 54% FAŢĂ DE DOLAR, ECONOMIA RUSIEI SE ÎNDREAPTĂ SPRE RECESIUNE

    Rubla s-a prăbuşit cu 54% în acest an, cursul ajungând pe 16 decembrie şi la peste 80 de unităţi pentru un dolar, în pofida deciziei surprinzătoare a băncii centrale de a urca dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%.

    Randamentele obligaţiunilor pe 10 ani se află la nivelul record de 16,4%. De la anexarea Crimeei din luna martie, costurile de finanţare ale Rusiei au crescut cu 11,5%.

    Potrivit analiştilor, banca centrală ar putea lua măsuri ca să controleze fluxurile de capital pentru a sprijini rubla, grav afectată de scăderea preţului petrolului şi de sancţiunile economice impuse de statele din vest, dar Ministerul Economiei a respins această posibilitate.

    Banca centrală a cheltuit în decembrie, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei, în timp ce, la nivelul anului, instituţia a folosit în acest sens 80 de miliarde de dolari din rezervele sale.

    Potrivit estimărilor băncii centrale, PIB-ul Rusiei s-ar putea contracta anul viitor cu cel puţin 4,5% în situaţia în care preţul petrolului va fluctua în jurul a 60 dolari pe baril.

    EBOLA A UCIS PESTE 6.000 DE OAMENI

    Numărul deceselor provocate de epidemia de febră hemoragică Ebola a depăşit 6.800, dintr-un total de circa 18.500 de persoane infectate cu acest virus, potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicat în decembrie.

    Sierra Leone a devenit ţara care înregistrează cel mai mare număr de persoane contaminate cu virusul Ebola, cu 7.798 de cazuri, faţă de 7.719 în Liberia.

    Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului în 1976, s-a declanşat în Guineea, la sfârşitul lui decembrie 2013. De atunci, epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.412 persoane în această ţară. De asemenea, s-au înregistrat 3.177 de morţi în Liberia, iar  Sierra Leone 1.742 de decese.
    În Statele Unite au apărut patru cazuri, dar numai un pacient liberian, revenit din ţara sa, a murit din cauza bolii. Spania a înregistrat un caz de contaminare cu Ebola, o asistentă, între timp vindecată, care a îngrijit doi misionari infectaţi şi repatriaţi la Madrid, unde aceştia au decedat în august şi septembrie.

    SCOŢIENII AU RESPINS SEPARAREA DE MAREA BRITANIE, ÎNTR-UN REFERENDUM ISTORIC

    Scoţienii au respins pe 18 septembrie separarea de Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, după 307 ani de uniune, într-un referendum de importanţă istorică la care s-a înregistrat o participare record de 85%, în care 55,3% dintre votanţi au fost împotrivă.

    Decizia scoţienilor a produs uşurare pe pieţele financiare, risipind temerile legate de problemele economice care ar fost declanşate de ruptura de Marea Britanie.

    Principalul motiv de îngrijorare era ce monedă ar fi urmat să folosească Scoţia independentă şi cum ar fi fost împărţite datoriile de 1.300 de miliarde de lire sterline ale Marii Britanii.

    Incertitudinile din jurul lirei au fost de fapt în centrul campaniei anti-independenţă. Susţinătorii separării de Regatul Unit sperau că Scoţia va putea să folosească în continuare lira, dar principalele partide politice britanice au insistat că acest lucru nu se va întîmpla, existând totodată temeri că ar putea avea loc retrageri masive de fonduri din bănci.

  • Damascul se declară pregătit să se întâlnească cu opoziţia siriană la Moscova

    “Siria este pregătită să participe la o întâlnire preliminară şi consultativă la Moscova, pentru a răspunde aspiraţiilor sirienilor de a găsi o soluţie la criză”, afirmă o sursă neidentificată din cadrul ministerului în acest comunicat, citat de agenţia oficială Sana.

  • Damascul anunţă că a doborât un avion de recunoaştere. Israelul afirmă că nu este la curent

    “O sursă militară a anunţat duminică seara că un avion de recunoaştere israelian fără pilot, de tip Skylark-1, a fost doborât în spaţiul aerian al provinciei Quneitra, în apropiere de satul Hader”, situat în zona Platoului Golan, ocupat de Israel din 1967, a anunţat agenţia oficială siriană Sana.

    “Avionul, cu o lungime de doi metri şi 3,12 metri lăţime, are o rază de zbor de 20 de kilometri şi este ghidat printr-o staţie de la sol”, adaugă Sana.

    Dar, “armata israeliană a dat asigurări că nu este la curent cu faptul că un aparat aerian a fost doborât în Siria”, scrie cotidianul israelian Haaretz.

    Aviaţa israeliană a vizat în martie poziţii militare în regiunea Quneitra. Damascul acuză Israelul că susţine rebeliunea în sudul Siriei.

  • Gruparea SI execută public un bărbat acuzat că a ajutat armata siriană – SITE

    Difuzată de SITE, înregistrarea video a grupării extremiste arată un bărbat legat de o cruce şi stând în picioare pe capota unei maşini care circulă prin faţa unui număr foarte mare de persoane.

    O imagine statică arată apoi un membru al SI în spatele omului care îi pune cuţitul la gât. Execuţia propriu-zisă, care a avut loc în provincia Alep potrivit SITE, nu este prezentată.

    SI a afirmat că 190 de persoane au murit în raidurile aviaţiei pe care bărbatul a ghidat-o cu ajutorul unui dispozitiv de urmărire.

    În octombrie şi noiembrie, forţele aeriene şi-au intensificat raidurile în zonele controlate de SI şi alte grupări rebele.

    În 40 de zile, circa 2.000 de raiduri s-au soldat cu peste 500 de morţi, potrivit Observatorului sirian pentru drepturile omului (OSDO), o organizaţie neguvernamentală care dispune de o reţea de militanţi şi surse medicale pe teren.

    La 25 noiembrie, raidurile au vizat în special oraşul Raqa (est), “capitala” SI, provocând moartea a 95 de persoane. Bombardamentele aeriene au vizat şi islamiştii din provincia Alep, pe care aceştia o controlează în mare măsură.

  • SUA sancţionează firme care oferă carburanţi Siriei. Unele transporturi au fost făcute prin România

    Departamentul american al Trezoreriei a stabilit că firmele respective au oferit petrol şi carburanţi Siriei, ajutând regimul Bashar al-Assad în campania militară şi încălcând embargoul impus de Statele Unite.

    “Atât timp cât regimul nelegitim din Siria comite atacuri brutale împotriva propriului popor, vom încerca să distrugem reţelele de susţinere a forţelor militare şi să intensificăm presiunile financiare şi economice”, a declarat David Cohen, secretarul Trezoreriei responsabil de Combaterea Terorismului şi de Informaţii Financiare, citat de The New York Times.

    Printre companiile introduse pe lista sancţiunilor se numără Abdulkarim Group (cu sediul în Siria), Staroil B.V. (cu sediul în Olanda), Rixo International Trading Ltd şi Bluemarine SA (înmatriculte în Elveţia), Maxima Middle East Trading Company şi Pangates International Corporation (cu sediile în Emiratele Arabe Unite).

    Potrivit unor oficiali americani, transferuri de carburant spre Siria au fost efectuate inclusiv prin Turcia şi România.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv reţeaua sunnită Stat Islamic. Potrivit estimărilor ONU, bilanţul conflictului este de 200.000 de morţi.

  • REPORTAJ: Deţinuţii din închisorile siriene, bătuţi, “spânzuraţi” de tavan şi acoperiţi cu gândaci

    Cu faţa obosită, Mohsen, un nume fals, prezintă în detaliu abuzurile şi umilinţele suferite de la revenirea din Turcia. “De fiecare dată când eram transferaţi dintr-un centru într-altul, aveam dreptul la o «petrecere de bunvenit» – gărzile ne băteau cu brutalitate cu bastoane”, relatează el.

    Mohsen susţine că a fost “spânzurat” de încheieturile mâinilor de tavan, abia atingând podeaua cu picioarele. Uneori gărzile îi strecurau sub haine gândaci, după care-l stropeau cu insecticid.

    Tortura era, de asemenea, psihologică. “O insultau pe soţia mea. Îmi spuneau că vor merge acasă să o violeze“, afirmă sirianul.

    De la începutul războiului, în martie 2011, aproximativ 200.000 de persoane au fost încarcerate în Siria, potrivit organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Dintre ele, 12.000 au murit în detenţie.

    Majoritatea deţinuţilor trec mai întâi prin centrele serviciilor de informaţii, unde sunt privaţi de apă, alimente sau medicamente. În momentul arestării, Mohsen cântărea 100 de kilograme, iar la eliberare avea 50 de kilograme.

    “Pentru noi, voi nu însemnaţi nimic“, i-a spus unul dintre torţionari lui Mohammad Samaan – un pseudonim – arestat şi închis de două ori. “Torturăm oamenii pentru că suntem sadici. Ne place”, i-a spus el.

    “M-a electrocutat şi mi-a spus să scriu tot ce ştiu. A făcut totul să mă forţeze să cedez“, declară acest activist pacifist, în vârstă de 33 de ani, originar din Damasc.

    “Am supravieţuit unui coţmar. Nimic (…) nu m-ar fi pregătit pentru oroarea detenţiei”, povesteşte el, amintindu-şi că a citit, cu puţin timp înainte de izbucnirea revoluţiei, “1984” de George Orwell, care descrie viaţa într-un regim totalitar. “Atunci când am fost încarcerat, am descoperit că o asemenea lume exista şi că ea era Siria”, spune el.

    “Astăzi amintirile mă bântuie zilnic, atunci când mănânc, când dorm”, povesteşte el calm, fumând, la Beirut, unde s-a refugiat.

    – Simulacru de proces

    Asemenea majorităţii deţinuţilor, Samaan şi Masri au fost transferaţi, după ce au trecut prin sediile serviciilor de informaţii, în închisorile din Ardra şi Seydneya, după un simulacru de proces.

    Mohsen al-Masri, la rândul său militant pacifist, a fost judecat de un tribunal militar, iar Samaan, spune, de asemenea, că procesul său a fost o “farsă”. “Toţi judecătorii din Siria nu fac altceva decât să urmeze ordinele forţelor de securitate”, explică el.

    Opinia sa este împărtăşită şi de un cunoscut avocat sirian specializat în drepturile omului. “Regimul nu respectă propriile legi când este vorba despre deţinuţi”, a declarat el sub acoperirea anonimatului.

    “În Siria există patru servicii de informaţii şi fiecare este pregătit să facă orice pentru a arăta că este mai violent decât celelalte”, adaugă avocatul. “Doar la Damasc există între 30 sau 40 de centre de interogare ale serviciilor de securitate şi un număr necunoscut de locuri secrete de detenţie“. Numai deţinuţii din închisorile oficiale au dreptul la vizite.

    În plus, numeroşi deţinuţi au fost închişi ca “ostatici” şi folosiţi ca instrument de presiune asupra persoanei căutate, pentru ca aceasta să se predea.

    Preşedintele Bashar al-Assad a amnistiat în iunie mii de persoane, însă doar câţiva prizonieri de conştiinţă au fost eliberaţi.

    În opinia activistei pentru drepturile omului Sema Nassar, regimul refuză eliberarea activiştilor pacifişti care au jucat un rol esenţial în declanşarea revoltelor, în martie 2011, de teama influenţei pe care ar putea să o aibă odată eliberaţi din închisoare.

    Conflictul sirian, care a început cu manifestaţii reprimate brutal de regimul al-Assad, a devenit între timp un război complex, în care luptă rebelii, grupări islamiste şi armata. Conflictul s-a soldat cu 200.000 de morţi.

    Cei mai mulţi dintre cei care au participat la revolta paşnică au murit în închisoare ori s-au refugiaţi în străinătate, declară mai mulţi activişti.

  • REPORTAJ: Deţinuţii din închisorile siriene, bătuţi, “spânzuraţi” de tavan şi acoperiţi cu gândaci

    Cu faţa obosită, Mohsen, un nume fals, prezintă în detaliu abuzurile şi umilinţele suferite de la revenirea din Turcia. “De fiecare dată când eram transferaţi dintr-un centru într-altul, aveam dreptul la o «petrecere de bunvenit» – gărzile ne băteau cu brutalitate cu bastoane”, relatează el.

    Mohsen susţine că a fost “spânzurat” de încheieturile mâinilor de tavan, abia atingând podeaua cu picioarele. Uneori gărzile îi strecurau sub haine gândaci, după care-l stropeau cu insecticid.

    Tortura era, de asemenea, psihologică. “O insultau pe soţia mea. Îmi spuneau că vor merge acasă să o violeze“, afirmă sirianul.

    De la începutul războiului, în martie 2011, aproximativ 200.000 de persoane au fost încarcerate în Siria, potrivit organizaţiei Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). Dintre ele, 12.000 au murit în detenţie.

    Majoritatea deţinuţilor trec mai întâi prin centrele serviciilor de informaţii, unde sunt privaţi de apă, alimente sau medicamente. În momentul arestării, Mohsen cântărea 100 de kilograme, iar la eliberare avea 50 de kilograme.

    “Pentru noi, voi nu însemnaţi nimic“, i-a spus unul dintre torţionari lui Mohammad Samaan – un pseudonim – arestat şi închis de două ori. “Torturăm oamenii pentru că suntem sadici. Ne place”, i-a spus el.

    “M-a electrocutat şi mi-a spus să scriu tot ce ştiu. A făcut totul să mă forţeze să cedez“, declară acest activist pacifist, în vârstă de 33 de ani, originar din Damasc.

    “Am supravieţuit unui coţmar. Nimic (…) nu m-ar fi pregătit pentru oroarea detenţiei”, povesteşte el, amintindu-şi că a citit, cu puţin timp înainte de izbucnirea revoluţiei, “1984” de George Orwell, care descrie viaţa într-un regim totalitar. “Atunci când am fost încarcerat, am descoperit că o asemenea lume exista şi că ea era Siria”, spune el.

    “Astăzi amintirile mă bântuie zilnic, atunci când mănânc, când dorm”, povesteşte el calm, fumând, la Beirut, unde s-a refugiat.

    – Simulacru de proces

    Asemenea majorităţii deţinuţilor, Samaan şi Masri au fost transferaţi, după ce au trecut prin sediile serviciilor de informaţii, în închisorile din Ardra şi Seydneya, după un simulacru de proces.

    Mohsen al-Masri, la rândul său militant pacifist, a fost judecat de un tribunal militar, iar Samaan, spune, de asemenea, că procesul său a fost o “farsă”. “Toţi judecătorii din Siria nu fac altceva decât să urmeze ordinele forţelor de securitate”, explică el.

    Opinia sa este împărtăşită şi de un cunoscut avocat sirian specializat în drepturile omului. “Regimul nu respectă propriile legi când este vorba despre deţinuţi”, a declarat el sub acoperirea anonimatului.

    “În Siria există patru servicii de informaţii şi fiecare este pregătit să facă orice pentru a arăta că este mai violent decât celelalte”, adaugă avocatul. “Doar la Damasc există între 30 sau 40 de centre de interogare ale serviciilor de securitate şi un număr necunoscut de locuri secrete de detenţie“. Numai deţinuţii din închisorile oficiale au dreptul la vizite.

    În plus, numeroşi deţinuţi au fost închişi ca “ostatici” şi folosiţi ca instrument de presiune asupra persoanei căutate, pentru ca aceasta să se predea.

    Preşedintele Bashar al-Assad a amnistiat în iunie mii de persoane, însă doar câţiva prizonieri de conştiinţă au fost eliberaţi.

    În opinia activistei pentru drepturile omului Sema Nassar, regimul refuză eliberarea activiştilor pacifişti care au jucat un rol esenţial în declanşarea revoltelor, în martie 2011, de teama influenţei pe care ar putea să o aibă odată eliberaţi din închisoare.

    Conflictul sirian, care a început cu manifestaţii reprimate brutal de regimul al-Assad, a devenit între timp un război complex, în care luptă rebelii, grupări islamiste şi armata. Conflictul s-a soldat cu 200.000 de morţi.

    Cei mai mulţi dintre cei care au participat la revolta paşnică au murit în închisoare ori s-au refugiaţi în străinătate, declară mai mulţi activişti.

  • Ţările bogate au primit un număr “derizoriu” de refugiaţi sirieni, denunţă Amnesty International

    Cu câteva zile înainte de conferinţa donatorilor de la Geneva, prevăzută pentru 9 decembrie, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului s-a declarat “şocată” de refuzul ţărilor bogate de a primi mai mulţi refugiaţi sirieni.

    “Aproximativ 3,8 milioane de refugiaţi din Siria au fost primiţi în principal de cinci ţări din regiune: Turcia, Liban, Iordania, Irak şi Egipt”, subliniază Amnesty International. “Doar 1,7% din acest total a primit azil în alte ţări”, adaugă organizaţia.

    Amnesty a menţionat “numărul derizoriu al locurilor de relocare oferite de comunitatea internaţională” şi a subliniat că statele din Golf, Rusia şi China nu au propus niciun loc pentru relocarea refugiaţilor sirieni.

    Cu excepţia Germaniei, ţările din Uniunea Europeană nu s-au angajat să primească mai mult de 0,17% dintre refugiaţii aflaţi în cele cinci ţări care se învecinează cu Siria.

    “Dezechilibrul (…) este într-adevăr şocant”, a afirmat Sherif Elsayed-Ali, şeful departamentului pentru refugiaţi şi imigranţi din cadrul Amnesty. “Absenţa totală a angajamentului din partea ţărilor din Golf în vederea primirii (refugiaţilor) este ruşinoasă”, a subliniat el. “Legăturile lingvistice şi religioase ar trebui să plaseze ţările din Golf în prima linie a statelor care oferă un adăpost sigur” pentru refugiaţi, adaugă Amnesty.

    Organizaţia şi-a exprimat regretul că primirea unui număr mare de refugiaţi de către ţările vecine Siriei reprezintă o presiune enormă pentru aceste state, care nu dispun de resursele necesare pentru a gestiona situaţia.

    Amnesty International a adăugat că a cerut relocarea a 5% dintre refugiaţii din Siria până la sfârşitul anului 2015, şi a altor 5% în anul următor. Aceasta ar permite primirea aproape a tuturor celor 380.000 de refugiaţi pe care ONU i-a identificat drept cazuri eligibile pentru relocare, din cauza vulnerabilităţilor speciale, fiind vorba în special de copii orfani şi supravieţuitori ai cazurilor de tortură.

    “Ţările nu se pot limita doar la plata unor sume de bani pentru a avea conştiinţa liniştită şi a se spăla pe mâini de această problemă”, a apreciat Elsayed-Ali. “Cei care au reursele economice trebuie să joace un rol mai important”, a adăugat el.

    Conflictul din Siria a izbucnit în martie 2011, în urma reprimării sângeroase a manifestaţiilor antiguvernamentale care s-au transformat într-un război civil şi au determinat strămutarea a aproximativ jumătate din populaţia ţării.

    Peste trei milioane de persoane au părăsit Siria, devenind refugiaţi, în timp ce peste şapte milioane de persoane au fost strămutate în interiorul Siriei.

    Refugiaţii se confruntă cu sărăcia, probleme de sănătate şi tensiuni crescânde cu comunităţile locale, unde trăiesc în tabere improvizate şi în condiţii extrem de dificile.