BusinessMagazin

Tag: sector

  • Proiectele imobiliare care ar fi trebuit să schimbe faţa Bucureştiului. De la autostrăzi suspendate la zgârie-nori în Dorobanţi

    De-a lungul ultimilor 25 de ani, am citit despre numeroase proiecte care ar fi trebuit să modifice peisajul din Capitală. De la autostrăzi suspendate până la zgârie-nori, aceste proiecte au fost abandonate îaninte de a se pune măcar prima cărămidă.

    Autostrăzile suspendate

    Unul dintre cele mai controversate proiecte din ultimii zece ani a fost, fără îndoială, cel al autostrăzilor suspendate; se vorbea despre traseul inelului median de circulaţie, vestita “autostradă suspendată a lui Oprescu”, pentru zona de Nord a Capitalei între şoseaua Colentina şi strada Virtuţii, până la noua arteră de legătură cu autostrada Bucureşti-Piteşti. Drumul ar fi trebuit să aibă trei benzi pe sens, iar viteza maximă de străbatere a acestuia ar fi fost de 80 km/oră. Cea mai ieftina variantă ar fi costat 603 milioane de euro, iar cea mai scumpă aproape două miliarde de euro. Inelul median ar fi avut în total o lungime de 55 km.

    Muzeul din metrou

    Vestigiile găsite în timpul săpăturilor la parcarea subterană de la Universitate, provenind fie de la temeliile Bisericii Sfântul Sava, refăcută de Constantin Brâncoveanu şi demolată în jurul anului 1870, fie de la zidurile unor pivniţe boltite, deasupra cărora tronau odată case boiereşti, ar fi trebuit expuse în staţiile de metrou de pe Magistrala 5 (Drumul Taberei-Pantelimon). Proiectul depinde, evident, de evoluţia extrem de înceată a lucrărilor la magistrală. “Vestigiile de la Universitate ne afectează puţin pentru că noi trecem cu tunel în zona staţiei. Chiar dacă vor fi nişte întâlniri în zona vestigiilor, vom încerca să realizăm un punct muzeal sau ceva de genul acesta astfel încât vestibulul staţiei să aibă rezervat un loc pentru ceea ce intră la interferenţa dintre vestigiile respective şi staţia de metrou. Le vom conserva pentru a putea fi văzute de public. Costurile de încastrare sunt minime şi nu afectează în niciun fel valoarea proiectului”, a precizat la acel moment pentru B365.ro Gheorghe Udrişte, directorul general al Metrorex SA.

    Proiectul Esplanada

    O altă investiţie de aproape un miliard de euro a fost anunţată în 2004 şi prevedea construirea un mall, a unor clădiri de birouri şi rezidenţiale, în apropiere de Piaţa Unirii, pe un teren de 10,7 ha. Proiectul Esplanada a rămas doar la stadiul de machetă frumoasă, după ce dezvoltatorul TriGranit Development Ro-mânia a anunţat în 2011 că şi-a suspendat activitatea pentru trei ani. „Proiectul este în stand-by pe o perioadă nedeterminată, după ce a rămas să fie avizat de mai multe ministere”, a declarat recent Vlad Vâlcea, director de dezvoltare la compania Trigranit, potrivit politici.weebly.com.

    Dorobanţi Tower

    Biroul de arhitectură al celebrei Zaha Hadid plănuia în 2008 să ridice în Bucureşti o clădire numită Dorobanţi Tower. Construcţia ar fi avut 200 de metri înălţime şi forma unui diamant înclinat. Clădirea a fost anunţată în 2008, iar planul era ca  turnul să aibă o suprafaţă desfăşurată de 100.000 de metri pătraţi, găzduind un hotel de 5 stele, un cazino, apartamente de lux, o zonă comercială, şi ar fi fost amplasat pe strada Mihai Eminescu, la intersecţia cu Calea Dorobantilor. Proiectul a fost abandonat.

    Cea mai mare tranzacţie cu terenuri din Bucureşti

    O companie irlandeză, care a plătit 53 de milioane de euro pe un teren în Titan lui Eduard Ioan Dan Romalo, a depus în 2007 documentaţia la Primăria Sectorului 3 pentru a construi pe acel teren un mall şi circa 1.000 de apartamente. “Când irlandezii au venit la primărie săptămâna trecută, pentru a solicita certificatul de urbanism, în documentele prin care atestă că sunt proprietarii terenului, am văzut că tranzacţia prin care aceştia l-au cumpărat s-a ridicat la 53 de milioane de euro. Este cea mai mare tranzacţie cu un teren din sectorul 3 şi cred că este, totodată, cea mai mare tranzacţie cu un teren din Bucureşti”, a declarat la acea vreme agenţiei Mediafax Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef la Primăria Sectorului 3.

    Casa Radio

    Nici aici lucrările nu au fost terminate. Proiectul de peste 700 milioane de euro a intrat în stand-by după ce Primăria Sectorului 1 a atacat în instanţă planul urbanistic zonal (PUZ), potrivit politici.weebly.com.

  • Târgul imobiliar tIMOn la extreme: 21.500 de euro pentru o garsonieră în sectorul 4 sau 1,5 mil. euro pentru o vilă în centrul Bucureştiului

    Peste 100 de companii care activează în domeniul imobiliar şi-au prezentat proiectele rezidenţiale la târgul imobiliar naţional tIMOn, desfăşurat de joi până duminică în Piaţa Constituţiei. Până vineri la prânz, aproximativ 12.000 de vizitatori au consultat ofertele dezvoltatorilor şi ale agenţiilor care au avut standuri la tIMOn, alături de brokeri, companii de consultanţă şi chiar Agenţia Naţională de Locuinţe (ANL), care a venit cu oferte de locuinţe derulate prin programe precum Locuinţe pentru tineri sau Locuinţe prin credit ipotecar. În total, au fost „puse la bătaie” circa 200 de ansambluri rezidenţiale în Bucureşti şi în ţară. Preţurile au fost şi ele pentru toate buzunarele, pornind de la 21.500 de euro pentru o garsonieră în sectorul 4 sau 1,5 mil. euro pentru o vilă în centrul Bucureştiului.

    “Cei mai mulţi vizitatori vor să cumpere de urgenţă prin programul Prima Casă, cât încă mai este valabil. Totuşi, zilnic, au fost şi circa 20-30 de oameni care s-au orientat către segmentul de superlux, căutând locuinţe în zonele centrale, precum Calea Victoriei, Bulevardul Dacia sau zona Unirii. Comparativ cu ediţiile trecute, când oferta predominantă era în regiunea periurbană a Bucureştiului, de data aceasta sunt mai multe locuinţe în zone semi-centrale. Tendinţa generală a cumpărătorilor este să se orienteze mai mult spre calitate”, spune Loredana Albu, PR în cadrul evenimentului tIMOn.

    În prima oră de la deschiderea târgului, doar câteva persoane erau curioase să consulte ofertele de locuinţe, mai ales că vremea nu era foarte prietenoasă. Curând, însă, oamenii au început să se adune. Cel mai mare trafic este aşteptat însă în weekend.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Familia Rockefeller renunţă la industria petrolieră pe baza căreia şi-a clădit averea

    Descendenţii lui John D. Rockefeller şi-au vândut acţiunile deţinute la compania Exxon Mobil şi intenţionează să renunţe la toate celelalte investiţii din sectorul combustibililor fosili, cea mai recentă mişcare împotriva industriei pe baza căreia familia Rockefeller şi-a clădit averea, scrie Bloomberg.

    Citiţi ma multe pe www.zf.ro

  • Primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu, arestat preventiv pentru 30 de zile

    Primarul Sectorului 2 al Capitalei, Neculai Onţanu, este arestat preventiv pentru 30 de zile, în acelaşi dosar fiind arestată şi avocata Loredana Radu, scrie Mediafax

    Magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au dispus arestarea preventivă a lui Neculai Onţanu, pentru 30 de zile, pentru luare de mită.

    În acelaşi dosar, judecătorii au mai dispus arestarea avocatei Loredana Radu, fost apărător al lui Victor Ponta, aceasta fiind acuzată de complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

    Potrivit deciziei magistraţilor, Şutru Toma, secretar al Consiliului local al Sectorului, a fost arestat preventiv, acesta fiind acuzat că ar fi solicitat pentru intervenţia sa două milioane de euro, banii fiind mascaţi sub forma unui contract de vânzare cumpărare pentru un teren care nu putea fi utilizat, preţul acestuia fiind supraestimat, spun procurorii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O franţuzoaică intră în cursa pentru Primăria sectorului 1

    Clotilde Armand va candida la Primăria sectorului 1. Clotilde Armand va intra în cursă la alegerile din Bucureşti din partea USB, partidul lui Nicuşor Dan. Franţuzoaica este căsătorită cu un român, matematicianul Sergiu Moroianu, cercetător la Academia Română. Aceasta a obţinut cetăţenia română în 2015.

    “Marţi, 29 martie, la ora 10:30 Uniunea Salvaţi Bucureştiul va organiza o conferinţa de presă pentru anunţarea candidatului Clotilde Armand la Primăria Sectorului 1. Clotilde este un manager de succes, a gestionat bugete de peste un miliard de euro în cadrul unor mari companii multinaţionale şi este un inginer cu studii la Massachussetts Institute of Technology. O susţin din toată inima şi am toată încrederea că este cea mai potrivită persoană. Vă invit să îi descoperiţi CV-ul impresionant!‬”, a scris Nicuşor Dan pe Facebook. 

    Cine este Clotilde Armand?

    “Sunt manager, inginer cu studii la Massachussetts Institute of Technology si Ecole Centrale din Paris. Sunt născută în Franţa, familia mea locuieşte la Vichy în regiunea istorică Bourbonnais.

    Am ales să trăiesc în România deoarece soţul meu este român. Ne-am cunoscut pe când aveam 22 de ani, în timpul studiilor în SUA la MIT. Acolo studenţii europeni se strângeau în Clubul European, chiar dacă exista o demarcaţie naturală pe linia est-vest pe care la început nu o înţelegeam. La MIT sunt mulţi asiatici, americani, indieni, fiecare cu specificul lor…În 1999 ne-am stabilit prima dată în România, am mai plecat apoi câţiva ani în Germania şi Franţa, dar am simţit mereu că locul meu este aici. Până la urmă, eu şi familia mea am hotărât să ne stabilim definitiv la Bucureşti, mai ales că trei dintre copiii noştri s-au născut în România. . De când am făcut această alegere am cerut cetăţenia română, pe care am obţinut-o în 2015. Astăzi nu-mi imaginez viaţa mea în altă parte decât în România.”, scrie Armand pe blogul ei personal.

    “Îl cunosc pe Nicuşor Dan de 20 de ani. Cumnatul meu Andrei Moroianu a fost împreună cu Nicuşor la Olimpiadele Internaţionale de Matematică din 1987 si 1988, au studiat apoi împreună la Ecole Normale Superieure din Paris, cea mai prestigioasă universitate din Franţa. Nicuşor Dan este colegul soţului meu la Institutul de Matematică al Academiei Române, au fondat împreună în 2001 Şcoala Normală Superioară din Bucureşti şi Asociaţia Tinerii pentru Acţiune Civică în 1999. Eu însămi l-am susţinut mereu pe Nicuşor dar niciodată nu m-am gândit să intru în politică, nu era lumea mea, aşa gândesc profesioniştii din business.

    Acum Nicuşor Dan a trecut la un alt nivel, şi are nevoie de o implicare substanţială a profesioniştilor pentru transformarea în bine a Primăriei Bucureşti. Eu sunt manager şi mă indignează proasta administrare care iţi sare în ochi când ai de-a face cu autorităţile publice. Am condus organizaţii de 2000 de oameni pe care le-am eficientizat, am gestionat bugete de 1 miliard de euro, astăzi sunt director general al unui grup de firme de servicii de inginerie/proiectare cu 200 de ingineri. Firma mergea prost când am preluat-o in 2013, astăzi ne-am redresat. Sunt însă gata să renunţ la job-ul meu de director general, la salariul consistent pe care îl am în acest moment, pentru a lua parte la proiectul de administrare profesionistă şi cinstită a Bucureştiului în echipa Uniunii Salvaţi Bucureştiul.

    Candidez din partea partidului Uniunea Salvaţi Bucureştiul al lui Nicuşor Dan la Primăria Sectorului 1, unde locuiesc, lucrez, unde copiii mei se duc la şcoală. Sunt convinsă că echipa USB poate face o treabă infinit mai bună la Primăria Sectorului 1 decât politicieni fără consistenţă şi personalitate, care nu au exersat altă meserie în afara de politicieni de profesie. În plus, chiar şi această meserie de politicieni au învăţat-o de la politicienii din partidele lor, şi nu sunt profesionişti nici măcar pe partea de politică, pentru că nu au avut de unde să înveţe. Pe mine ca franţuzoaică mă scandalizează că românii sunt nevoiţi să aleagă între astfel de personaje. Doresc ca şi alţi oameni cinstiţi şi competenţi să se implice, astfel incât cetăţenii să aibă cu adevarat de unde alege.

    Partidul USB propune o listă de consilieri locali care fiecare au ceva de spus în administrarea oraşului şi nu se vor lasă corupţi, de exemplu Roxana Wring, preşedinta ProDoMo, sau Dan Milea si Oliver Paiuşi de la Asociaţia „Salvaţi Cartierele Dămăroaia şi Bucureştii Noi”. Noi suntem oameni care nu am mai fost în politică, ne pasă de soarta oraşului şi vrem o administraţie cinstită.”, mai scrie ea pe blog.

    Programul franţuzoaicei va fi prezentat pe 29 martie într-o conferinţă de presă.

    foto: cariereonline.ro

  • România science fiction: În ţara cu internet „mai rapid decât în SUA“, o treime din populaţie nu a utilizat niciodată internetul

    „Locuitorii Bucureştiului au în ziua de azi acces la internet mult mai rapid decât în SUA. Este inacceptabil şi ceva trebuie să se schimbe.“

    Opinia de mai sus a candidatului democrat la alegerile din SUA Bernie Sanders, pusă săptămâna trecută pe Twitter, a stârnit ceva vâlvă la Bucureşti – în mare parte ironii sau reacţii de dezaprobare. Dar viteza la internet este doar o mică parte a unei poveşti româneşti care promite.
    „Sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) este dinamic şi competitiv. Ponderea sectorului TIC în PIB-ul României este de 6%, una dintre cele mai ridicate din UE. În condiţiile în care aproape jumătate dintre abona­mentele la servicii fixe de bandă largă au viteze de cel puţin 100 Mbps, Ro­mânia se situează pe primul loc în UE în ceea ce priveşte utilizarea serviciilor în bandă largă cu acces ultrarapid“, no­tează ultimul raport de ţară al Comisiei Eu­ropene, publicat la finalul lui februarie.

    Sectorul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor în România a ajuns în ultima vreme un etalon al creşterii economice, este cel mai dinamic sector al economiei. De la 3,4% contribuţie la PIB în 2011 a ajuns anul trecut, cel mai probabil, la dublul acestui procent (6,7% din PIB în primele trei trimestre).

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • 1,2 mld. pachete de ţigări fabricate anul trecut în România

    Producătorii au arătat astăzi, practic, în fabrica JTI din Bucureşti, de ce sunt necesare şase luni pentru adaptarea producţiei la cerinţele Directivei tutunului, care nu a fost încă transpusă în legislaţia naţională. Reprezentanţii fabricii de pe platforma Pipera au explicat în detaliu etapele şi timpul alocat pentru fiecare operaţiune de pregătire şi tipărire a ambalajelor, operaţiuni executate în străinătate, de furnizori globali, precum şi în ce constă producţia propriu-zisă, adică fabricarea şi împachetarea ţigaretelor, în fabricile producătorilor de tutun din România.

    Procesul de pre-producţie şi tipărire a ambalajelor este efectuat de furnizori globali externi (care nu au filiale în România).

    Pe piaţa locală sunt produse şi comercializate circa 150 de sortimente de ţigarete. Anul trecut, în România, au fost fabricate circa 1.200.000.000 pachete de ţigarete. Toate ambalajele necesare producţiei au fost concepute şi tipărite în străinătate de către furnizori specializaţi.

    Înainte de tipărire, trebuie pregătite desenele tehnice şi ştanţele cu avertismentele de sănătate şi adaptate designul şi grafica pentru fiecare dintre cele 150 de sortimente. Această pregătire este făcută de doar două companii globale care deservesc toţi producătorii de tutun din Europa.

    Odată încheiată pregătirea graficii şi ştanţelor, se comandă cilindrii şi cartonul. În lume, există numai trei furnizori de cilindri pentru rotogravură. Pregătirea cilindrilor durează până la 14 săptămâni. Cilindrii sunt apoi transportaţi la cele câteva tipografii de profil. De la instalarea cilindrilor în tipografie şi până la definitivarea comenzii de tipărire trec aproape şase săptămâni. Dintre tehnicile de tipărire (rotogravură – tipărire cu cilindri, offset – tipărire cu plăci şi flexo), este preferată rotogravura, chiar dacă este mai scumpă, pentru că menţine calitatea tiparului la tiraje mari şi reprezintă o piedică în calea contrafacerii (offset-ul este utilizat pentru volume mici).

    După tipărire, ambalajele sunt transportate în fabricile locale. Transportul, cu tirul, durează până la o săptămână. Producerea şi împachetarea propriu-zisă a ţigaretelor, în fabricile producătorilor de tutun, se face în aproximativ trei săptămâni, după care urmează distribuţia în ţară, către depozite, magazine, chioşcuri etc.

    Numărul furnizorilor globali de ambalaje este limitat, iar modificările trebuie făcute pentru toate cele 28 de state membre aproape simultan. Aşadar, se aplică principiul „primul venit, primul servit”, capacităţile de producţie ale furnizorilor trebuind în mod normal rezervate cu câteva luni în avans. Rezervarea se poate face doar după ce legea şi normele ei de aplicare sunt definitive. Fabricile din România nu au rezervat încă nimic, iar pieţele cu legi adoptate sau proiecte de lege foarte avansate au lansat deja comenzi.

    Demersurile industriei tutunului referitoare la transpunerea Directivei 2014/40/UE. Semnificaţia datei de 20 mai 2016.

    Conform textului Directivei, data limită de transpunere prin lege şi data de conformare a producţiei coincid (20 mai 2016). Ţigaretele fabricate conform actualei Directive vor mai putea fi puse pe piaţă după 20 mai 2016, doar dacă au fost fabricate înainte de această dată.  Însă producţia este limitată de legislaţia fiscală, deci industria nu poate produce în prezent stocuri suficiente pentru acoperirea necesarului în perioada de vară.

    De aproape doi ani, producătorii de ţigarete cer autorităţilor, în mod repetat, adoptarea cât mai rapidă a legii referitoare la Directiva tutunului, explicând în toate comunicările oficiale că sunt necesare şase luni pentru adaptarea producţiei la noile cerinţe. Astfel, pentru conformarea producţiei la 20 mai 2016, era nevoie ca legea şi normele de aplicare să fi fost publicate până la începutul lui decembrie 2015. Ca urmare, companiile sunt deja în situaţie de avarie. Dacă fabricile nu vor mai putea produce, piaţa legală se va bloca tocmai la vară, în perioada de vârf, iar pierderile la buget vor fi, în medie, de circa 250 milioane de euro lunar, reprezentând taxe şi contribuţii. Comerţul ilegal cu ţigarete, care a ajuns în noiembrie 2015 la 17,5%, va creşte rapid, în condiţiile în care produsele legale nu vor mai fi disponibile.

    Pentru că Directiva însăşi prevede 20 mai 2016 ca dată limită de transpunere, dar şi de conformare a producţiei la noile cerinţe, România nu este într-o situaţie singulară. Mai multe state UE sunt în întârziere dar, de exemplu, în proiectele de transpunere, Polonia şi Danemarca prevăd perioade de tranziţie necesare producţiei de până la nouă luni, pentru a nu pune în pericol veniturile la buget.

    Precizări suplimentare:

    •           „Solicitarea unei perioade de şase luni pentru adaptarea producţiei nu înseamnă „amânarea Directivei”, aşa cum greşit au afirmat diverşi politicieni. Dimpotrivă, am cerut urgentarea transpunerii şi o perioadă de graţie pentru producţie de şase luni de la intrarea în vigoare a legii şi a normelor de aplicare, sau permisiunea de a produce în paralel conform vechii şi noii Directive şi de a ne adapta din mers noilor cerinţe, astfel încât, la 20 mai 2017 (termenul pentru „piaţa curată”, prevăzut în Directivă), pe piaţă să nu mai existe decât produse de tip nou,” se arată în comunicatul de presă transmis.

    •           Orice Directivă trebuie transpusă la nivel naţional prin lege. „Transpunerea” nu este sinonimă cu traducerea. „Ca urmare, textul publicat în Jurnalul Oficial al UE în aprilie 2014 este doar baza comună şi poate suferi modificări/ completări semnificative pe parcursul proceselor legislative din cele 28 de state membre. Aşadar, cu toate că ştiam de doi ani ce prevede Directiva, nu am putut demara adaptarea producţiei în absenţa legii naţionale, care poate conţine şi alte prevederi decât cele din textul de bază.

    •           Industria a explicat situaţia în şedinţa Comitetului din 21 ianuarie, singura întâlnire pe această temă la care a fost invitată să participe. Toţi reprezentanţii instituţiilor membre au fost de acord că trebuie găsită o soluţie, cu excepţia reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii şi a rezervelor experţilor de la Ministerul de Externe. Comitetul a decis să trimită Premierului un Memorandum pe această temă.

    •           Conform informaţiilor din presă, Proiectul de lege urmează să fie definitivat la nivelul Executivului şi trimis la Parlament pentru aprobare. Informaţiile primite până acum de la Ministerul Sănătăţii sunt incomplete şi nimeni nu poate garanta cum va arăta textul final şi când anume va fi aprobat de Legislativ. Activitatea Parlamentului ar putea fi influenţată de perioada electorală. Prin urmare, pentru că mai sunt doar trei luni până la 20 mai, am cerut Guvernului ordonanţă de urgenţă,” mai arată comunicatul de presă.

    Industria tutunului e reprezentată de patru investitori multinaţionali, British American Tobacco, Japan Tobacco International, Philip Morrris Trading şi Imperial Tobacco, primele trei având fabrici locale a căror producţie e exportată în proporţie de 60%. Companiile de ţigarete au virat în 2015 la bugetul de stat, circa 3 miliarde de euro, fiind al doilea mare contribuabil, după sectorul petrolier. Suma reprezintă aproape 2% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare. În industrie lucrează aproape 4.000 de angajaţi, fiind generate alte 45.000 de locuri de muncă indirecte.

  • Expertiza în dosarul Colectiv: nereguli grave. Raport: Primăria Sectorului 4 nu a inspectat spaţiul în ultimii cinci ani

    Un şir lung de nereguli a dus la tragedia din Colectiv.Un cerc vicios care a dus la moartea a 63 de tineri şi rănirea altor peste 100. Expertizele realizate în dosarul Colectiv de specialişti de la Institutul de Criminalistică scot la iveală noi nereguli, scrie Digi24.

    Pragul dintre viaţă şi moarte a fost pentru mulţi tineri aflaţi în Colectiv de doar… şapte centimetri. Oamenii ar fi avut o şansă să scape din infern dacă între hala în care s-a desfăşurat concertul şi containerul de la ieşire nu ar fi fost o treaptă.

    Concluziile experţilor vin în sprijinul patronilor clubului în controversa privind buretele cu care a fost antifonat clubul şi care a ars într-un minut şi 19 secunde pentru că nu era ignifugat. 

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • New Kopel Group: Investiţii cu 20% mai mari în sectorul auto în 2016

    New Kopel Group anunta o crestere cu 20% a investitiei in activitatile de leasing operational si Rent a Car, in 2016. In 2015, compania a investit peste 13.000.000 de EUR in Romania, in crestere cu 16% fata de 2014 cand valoarea investitiei a depasit 10.000.000 de EUR. Grupul de companii si-a marit flota cu 1000 de masini noi, in 2014 si cu peste 1100, in 2015. In 2016, New Kopel Group urmareste cumpararea a 1200 – 1500 de masini noi. Flota companiei este distribuita in proportie de 60% in Bucuresti si 40% in celelalte orase. 

    In zona de rent a car, New Kopel Group are ca obiectiv mentinerea cresterii cifrei de afaceri de 9% inregistrata in 2015 si pentru acest an si adaugarea a 750 de autoturisme, din toate segmentele, la flota existenta.

    Pentru 2016, trendul pozitiv este completat de cresterea cu 20% a activitatii service-ului, New Kopel Group avand unul dintre cele mai mari service-uri auto din Romania. Obiectivul de vanzari urmareste vanzarea a cel putin 1500 de autoturisme noi si Second Hand prin intermediul Opel Union Motors (autoturisme noi) si Sixt SH (second hand).

    Obiectivele pe 2016 prevad si o crestere a portofoliului de clienti, compania inregistrand in 2014, pe zona de leasing operational, peste 450 de contracte si o crestere de 23% in 2015. Clientii New Kopel Group, care detin contracte de leasing operational, sunt companii din arii precum: farma, FMCG, constructii, dezvoltare, auto sau IT, potrivit unui comunicat de presa.

    Parte a Grupului Shlomo, unul dintre cele mai mari holdinguri din Israel, New Kopel se bucura deja de o prezenta de 10 ani in Romania. Un an mai tarziu dupa lansarea sa pe piata locala, in 2006, New Kopel devine licentiat exclusiv SIXT Rent a Car.

  • Industria europeană a oţelului a ajuns la limita puterilor

    Ca şi pentru întregul sector al materiilor prime, ultimele 12 luni au fost dramatice pentru industria oţelului, preţurile prăbuşindu-se la minime pe 12 ani din cauza ofertei excedentare şi diminuării cererii, context ce a antrenat reduceri masive de locuri de muncă în sector, scrie CNBC.
    În acest context, şapte ţări, printre care Franţa, Marea Bri­tanie şi Germania, au făcut apel la Uniunea Europeană pentru acce­lerarea măsurilor de susţinere a industriei serios afectată de im­por­turile ieftine din China şi Rusia.

    Miniştrii celor trei ţări, îm­preună cu oficiali din Italia, Po­lonia, Belgia şi Luxemburg, au trimis Comisiei Europene o scri­soare comună în acest sens, potrivit Reuters.

    „Industria europeană a oţelului, deja slăbită de criza economică din 2008, se confruntă cu practici comerciale neloiale într-un context de competiţie internaţională dură, intensificată de supracapacitate la nivel mondial“, se arată în scrisoarea iniţiată de ministrul francez al economiei Emmanuel Macron.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro