“Carnatarii care au intrat in afacerile cu farmacii au ajuns sa
vanda medicamentele ca pe cuie sau sosete. Nimeni nu se mai uita la
ce vinde, ci numai la profit.” Afirmatia taioasa vine din partea
Clarei Popescu, vicepresedintele Colegiului Farmacistilor, si face
referire la lipsa de moralitate care ar fi cuprins un intreg
sistem, dupa parerea ei. Explicatia e ca legea nu impune ca doar
farmacistii sa poata fi proprietarii acestor unitati, astfel incat
intregul model de afacere tinde sa se bazeze strict pe urmarirea
profitului, ca intr-un magazin obisnuit.
Dupa ce BUSINESS Magazin a analizat valoarea platilor informale
care merg catre medici din partea companiilor farmaceutice, a venit
timpul sa privim inspre o alta componenta importanta in acest joc:
farmacistii. Anul 2010 a adus elemente noi in activitatea lor.
Dincolo de aspectul decontarii de retete gratuite si compensate,
pentru care Casa de Asigurari trimite bani dupa cel putin sase
luni, criza a modificat si sistemul de compensare a doctoriilor. Pe
scurt, se compenseaza cel mai ieftin produs dintr-o arie
terapeutica, iar pacientul plateste din buzunar daca doreste
tratament mai scump. Cu lichiditatile in pom, farmaciile au
reactionat si au marit adaosurile comerciale la produsele care nu
se elibereaza pe baza de reteta (pentru cele cu prescriptie
medicala, marjele sunt fixe si stabilite prin lege). De aceea,
pentru un Algocalmin sau Nurofen, de exemplu, adaosul a crescut de
la 25-30% cat era in trecut, la circa 40%, dupa cum precizeaza
surse din industrie care au dorit sa isi pastreze anonimatul din
motive lesne de inteles.
In plus, a crescut si tentatia de a vinde cu precadere astfel de
produse, intrucat ele sunt platite pe loc, iar orice leu strans in
casieria farmacistului poate face diferenta intre supravietuire sau
faliment. “E cat se poate de simplu. Farmacistii care respecta
intru totul codurile etic si deontologic nu mai exista”, sustine
franc vicepresedintele Colegiului Farmacistilor. Pe acelasi ton
vehement, Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor,
afirma ca piata e tot mai dificil de reglementat, iar paharul s-a
umplut picatura cu picatura: “Practic, si statul trebuie sa te lase
sa functionezi, dar daca banii iti vin dupa aproape un an si tu tot
vrei sa fii si onest, mori!”
Chestionati despre evolutia adaosurilor comerciale, oficialii
Sensiblu, cel mai mare lant de farmacii din Romania, sustin
contrariul, precizand ca marjele de profit pe zona produselor fara
prescriptie medicala s-au redus. “Odata cu scaderea puterii de
cumparare a populatiei, care se reflecta direct in vanzari, am
recurs la diminuarea adaosurilor comerciale, am lansat tot mai
multe oferte promotionale si am adaugat in portofoliu produse mai
ieftine sau marca proprie cu preturi foarte mici, astfel incat sa
venim in intampinarea nevoilor pacientilor”, spune Robert Popescu,
CEO al A&D Pharma, grup care detine si reteaua de circa 220 de
farmacii Sensiblu.
El adauga ca este “regretabil” insa ca, prin modificarea
normelor contractului-cadru al Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate pe 2010, s-a permis medicului sa prescrie produsul
(brandul) si nu substanta activa a medicamentului, ceea ce in anii
anteriori se intampla doar in cazuri exceptionale. Astfel,
influenta medicului asupra pacientului creste, iar pacientul va
alege de multe ori produse mai scumpe, pentru ca ii este prescris
brandul, desi pe piata sunt disponibile si produse mai ieftine care
contin aceeasi substanta activa.
